Home

Pozadavid poza buna 1

MOTOURI:

  • Moto Programatic: Sapere aude! şi Per aspera ad astra!
  • Motouri Personale: Melius est siti moriri quam mediocritati poculum libere! şi „I don’t need what I want” (Albert Ellis)! 
  • „Crezul” Psihologic: Cu gândurile noastre construim lumea. Mintea cauzează faptele. Gândeşte, vorbeşte şi acţionează cu mintea raţională, iar fericirea te va urma ca umbra care în soare nu te părăseşte niciodată. (text adaptat pentru psihoterapia cognitiv-comportamentală, pornind de la un cunoscut text budist – The Dhammapada: the way of the Buddha)
  • „Filosofia” de Viaţă Privată: De poţi… (Rudyard Kipling) şi My way (Frank Sinatra)

Daniel David (n. 23 noiembrie 1972, Satu Mare) este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (2005-2012) şi al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (2000-2012). În prezent (2009-) este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of  Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală (vezi aici). De asemenea, a fost membru al Scientific Review Group în Social Sciences în European Science Foundation. În anul 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România, iar din 2020 este rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În 2022 a fost ales în Academia Română și în Academia Europaea (the Academy of Europe), fiind inclus în 2021 între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii pentru toată cariera în psihologie clinică și între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii în toate domeniile științei specific în anii 2019/2020/2021 (în analiza Stanford-Elsevier asupra publicațiilor indexate Scopus).

Daniel David este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din România. Campania ziarului Cotidianul din 2005  l-a selectat în „Generaţia Aşteptată”, ca fondator de şcoală de psihologie clinică şi psihoterapie cognitiv-comportamentală. În 2007 a fost finalist al campaniei „Clujeanul Anului„, în 2010 a fost distins cu „Premiul Flacăra” pentru ştiinţă (Premiile Flacăra sunt unele din cele mai vechi şi prestigioase premii din media românească vezi aici), iar în 2012 a primit premiul „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române (pentru o lucrare publicată la Oxford University Press). Campania ProTV/Gândul/PROSport/Sport.ro/Ziarul Financiar/Mediafax – „De Ce Iubesc România„(2012) – şi campania Realitatea TV – „Trezeşte România” (2012) – l-au avut ca invitat. Proiectul ziarului Adevărul (2013) l-a inclus în „Cei Mai Frumosi Români” şi a apărut de mai multe ori în ediţia de weekend a acestui jurnal, în relaţie cu activităţile proprii de cercetare (ex. psihoterapie/roboterapie, psihologia românilor). Foreign Policy România l-a inclus în anul 2013 în Top 100 „Oameni care mişcă ţara în direcţii bune”, pentru activităţile de cercetare/inovare.  A fost consilier personal pentru cercetare/ştiinţă al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice (2005 şi 2016), iar în anul 2008, la propunerea autorităţii naţionale pentru cercetare ştiinţifică,  a fost decorat pentru ştiinţă cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler.

Notă: Prezentare mea de aici (Home) a fost preluată din media şi/sau din mediul online, încercând să evit ca în introducerea mea iniţială, pe blogul personal, să mă prezint formal eu pe mine însumi. Prezentări personale detaliate privind activităţile mele (inclusiv CV-ul) pot fi însă găsite în unele din paginile şi/sau articolele blogului.

Despre Psihologia Românilor: Ca autor al deja cunoscutei monografii despre psihologia poporului român/profilul psihologic al românilor sunt des întrebat despre cum aş sintetiza totul într-o frază care să-i caracterizeze pe români, prin prisma celor mai relevante aspecte psihoculturale. Este greu şi chiar riscant să sintetizezi totul într-o frază, deoarece poţi distorsiona complexitatea unei analize. Dar, de dragul provocării şi al unui mesaj potential constructiv, în mai multe fraze aş spune sintetic aşa, cu referire la aspectele psihoculturale bazale ale românilor  (pentru detalii vezi aici): Prin prisma unor atribute psihologice/psihoculturale fundamentale, precum potenţialul pentru inteligenţă şi creativitate, românii sunt cel puţin la nivelul altor popoare europene, din ţări dezvoltate educaţional şi economic şi, astfel, influente internaţional. Problema noastră este că, având o încredere mai scăzută în oameni, nu reuşim să cooperăm performant, astfel încât nu ne utilizăm acest potenţial valoros pe care îl avem şi, în consecinţă, performanţele educaţionale (ex. testele P.I.S.A.) sau de inovaţie/competitivitate economică ale ţării nu se ridică la nivelul potenţialul pe care îl avem ca ţară. Dacă vom reuşi să ne creştem încrederea unii în alţii, astfel încât să cooperăm mai eficient, atunci vom putea să ne mobilizăm potenţialul bun pe care îl avem şi, astfel, ţinând cont de mărimea teritoriului şi populaţiei, să fim una dintre cele mai influente ţări la nivelul Uniunii Europene. Vezi şi un Sinopsis asupra Diagnosticului Psihocultural al României!

  1. androidul
    20 septembrie 2010 la 3:06 pm

    intr-adevar, o personalitate a stiintei romanesti. un adevarat continuator al lui Florian Stefanescu-Goanga si al lui Nicolae Margineanu

  2. Simi
    21 septembrie 2010 la 1:09 pm

    Cine sunt Goanga si Margineanu? Desi am terminat la Cluj, nu am invatat multe despre ei.

  3. 21 septembrie 2010 la 3:48 pm

    Dragă Simi, dacă ai terminat la Cluj şi nu ai auzit de cei doi corifei ai psihologiei româneşti, nu mai spune la nimeni că ai fost student ! Dar, ca să nu par foarte rău, mă îngrozeşte gândul că Şcoala clujeană a ajuns la nivelul unei şcoli de sat fără curent electric…

    • 30 septembrie 2010 la 9:11 am

      Simi o fi terminat la Cluj, dar ma indoiesc ca a terminat psihologia; noi inca vorbim des despre acesti „parinti fondatori”, asa ca, daca ar fi facut psihologia, nu avea cum sa nu stie de ei. Daca nu a terminat psihologia este posibil sa nu stie, astazi nevand doar o „Scoala clujeana”, ci avand mai multe „Scoli clujene” (ex. psihologie, fizica, chimie, biologie etc.), toate, va asigur, cu curent electric (sic!), si multe ancorate international.

    • Gica
      8 februarie 2012 la 1:09 pm

      Dar de unde sa invete despre Nicolae Margineanu? Ca, din pacate, a fost „ascuns” multi ani de comunisti prin Aiud, Gerla etc. Cei ce au predat in ultimii ani (vreo 40), cu o exceptie, au preferat sa vorbeasca despre ei. Despre Stefanescu-Goanga ar fi trebuit sa auda, ca e de multa vreme o sala cu numele lui. Aud ca acum este si o sala „Nicolae Margineanu”.

      • Gica
        8 februarie 2012 la 1:20 pm

        P.S. Exceptia aceea nu e domnul David.

  4. dragos
    21 septembrie 2010 la 10:40 pm

    Sper ca acest blog creat de curand sa fie pe o perioada cat mai lunga si sa apara in el din ce in ce mai multe posturi cu subiecte de psiholgie.
    Ma pot declara de acum un cititor fidel.
    Mult succes!

  5. Andrei
    23 septembrie 2010 la 7:28 pm

    Tot respectul domnule David. Aveti niste principii de viata rar intalnite in lumea academica de la noi. Si eu sunt acuzat ca sunt arogant si ma cred superior. Uneori tind sa le dau dreptate celor care cred asta. Desi nu sunt convins daca acestea sunt un defect sau un „rau necesar” pentru un om de succes. Va felicit pt In Hoc Signo Vinces. Am si eu unul la fel. 🙂

    • 29 septembrie 2010 la 4:36 pm

      Eu cred ferm ca aroganta nu este o valoare si nu as promova-o! As promova insa exigenta/rigoarea, dublata de bun simt si fermitate (asa cred ca ar trebui sa fie un om de stiinta de succes si responsabil); ca unii vor interpreta totusi asta ca aroganta, asta nu mai este problema omului de stiinta, ci a celor care fac aceste interpretari; prin astfel de interpretari ei nu-l critica neaparat pe omul de stiinta de succes, ci critica ceea ce nu au ei (dar si-ar dori).

      Da, ar merita poate in viitor sa avem o intalnire a celor care am obtinut de-a lungul timpului premiul „In Hoc Signo Vinces„; ar fi interesant de vazut unde suntem si daca am confirmat increderea pusa in noi. Am sa propun CNCSIS-ului sa sustina o astfel de intalnire si evaluare.

      • 9 aprilie 2013 la 12:57 pm

        Stimate domnule profesor,
        Marturisesc cu sinceritate dar si cu o oarecare umilinta, ca la inceputul cursurilor de psihologie clinica frecventate de mine v-am catalogat fiind ca o persoana aroganta si prea plina de sine. Ulterior, pe parcursul orelor, am descoperit alte laturi demne de luat in calcul in societatea contemporana si am fost surprins placuta de modul in care ati reusit sa ne transmiteti noua, studentilor, pasiunea pentru psihologie din absolut toate domeniiile, inclusiv cea clinica. Ati reusit prin comportamentul dumneavoastra sa imi indepartati acele prejudecati de la inceput formate cu si despre profesori (de-a lungul anilor, experiente neplacute) si in special despre dumneavoastra si nu imi pare rau. Ma bucur ca, chiar si dupa terminarea facultatii, ati reusit sa imi ramaneti intiparit in minte ca fiind o persoana onesta, integra si cu foarte mult bun simt, calitati pe care le gasim atat de rar acuma si pe care dumneavoastra le detineti din plin, prin urmare va felicit! Va felicit pentru ca ati stiut sa fiti om in primul rand si in al doilea rand ca ati reusit ca si profesor universitar sa ne transmiteti pasiunea pentru psihologie. Va admir si va respect pentru taria cu care infruntati o gramada de situatii si probleme, pentru ambitia si curiozitatea cu care incercati sa deprindeti cat mai multe cunostinte in domeniu si intotdeauna veniti cu ceva noua.
        In incheiere, as dori sa va pun o intrebare: de ce la noi in facultate nu s-a concretizat materia Psihiatrie ca si materie indispensabila si obligatorie ci doar un optional, in conditiile in care chiar dvs ati mentionat ca pentru a deveni un psiholog clinician de exceptie Psihiatria isi are loc de frunte in cunoasterea bolilor de ordin psiho-somatic si nu numai? Cum se poate remedia aceasta problema si de ce nu se pune mai mult accent pe materia asta? Eu am ales-o ca si optional pentru ca m-a fascinat domeniul insa am fost deceptionata de stilul de predare a domnului profesor, unul in care toraia niste chestii pur teoretice, nimic practic si sursele de invatare au fost destul de limitate… ? Ce ati schimba in acest sens daca ati avea puterea de a o face?
        Cu multa stima, Daniela Popescu

      • 9 aprilie 2013 la 1:05 pm

        Da, ar fi bine sa fie obligatorie. Dar nu este foarte rau nici asa. Acum este optionala in planul de invatamant, dar obligatorie pentru cei care vor urma specializarea clinica (psihoterapie, consiliere, clinica). Pentru cei care vor merge spre psihologie industriala/organizationala si scolara, cursul de psihologie clinica este suficient pentru a intelege psihopatologia.

  6. deni
    25 septembrie 2010 la 7:37 pm

    Felicitari pentru ca ati ales sa impartasiti din cunostintele dumneavoastra!

  7. Radu
    27 septembrie 2010 la 4:01 pm

    Felicitari !

    Cred ca sunteti singurul profesor ce promoveaza pihologia evolutionista pe meleagurile noastre. Pentru asta aveti tot respectul meu. Va felicit inca odata si va doresc mult succes in cariera !

    • Raluca
      16 octombrie 2013 la 1:01 am

      Mai exista doi profesori care promoveaza psihologia evolutionista in Bucuresti: Adrian Nuta (www.adrian-nuta.ro) si Seramis Sas (www.sasseramis.ro).

  8. 30 septembrie 2010 la 6:58 pm

    Ştiam că toate „şcolile” clujene au curent electric! Ba chiar şi că sunt „ancorate” internaţional. Eu ziceam ceva despre un sat fără curent, dar mă rog, s-a înţeles altceva… Iar „Şcoala Clujeană”, pentru mine înseamnă tot…altceva.În rest, numai bine, domnule profesor!

    • 30 septembrie 2010 la 7:05 pm

      Da, chiar dacă are curent electric se pare ca nu a avut internet…

    • 30 septembrie 2010 la 7:12 pm

      P.S. Sunt foarte curios sa stiu ce intelegeti dvs. prin „Scoala Clujeana”.

  9. 1 octombrie 2010 la 11:56 am

    Că, de pildă, prin anii 60, cei doar vreo 15000 de studenţi, într-un Cluj de cca 300000 de locuitori, se „vedeau” mai bine, dădeau stil şi personalitate cultural-ştiinţifică unui oraş ce se industrializa frenetic şi tembel, păreau mai mulţi decât cei 100000 de studenţi de azi… Ulterior, şi pe acolo pe unde îi mânau repariţiile guvernamentale, se „vedea” că „au şcoală”…

    • 1 octombrie 2010 la 1:45 pm

      Probabil ca asa este. Stiu si eu aceste lucruri din povestile mentorilor mei, fiind prea tanar (ca sa nu spun ca nu existam) sa fi trait acele vremuri. Si acum insa Clujul are cel mai bun raport privind populatia universitara/academica versus populatia orasului (sau populatia cu studii universitare versus populatia fara studii universitare), fiind, asa cum il definesc eu, un „oras academic”, sau, pastrand proportiile, „Bostonul Romaniei”. Daca in prezent il consider asa, imi pot imagina acum cum era in anii ’60 si ce insemna atunci pentru dvs. si altii „Scoala Clujeana”. Multumesc!

  10. Luminita Barz
    6 octombrie 2010 la 1:29 pm

    Buna ziua D-nul Prof, vreu sa va intreb intreb ce parere aveti despre experimentele stiintifice descrise de d-nul prof Ovidiu Brazdau in cartea sa „Experienta constientizarii”…E vorba de o serie de experimente in care sunt explorate „noi posibilitati de cunoastere a legaturilor dintre starile de constiinta si interfata energetica primara, bio-electrica a organismului uman.”
    Va atrag atentia asupra acestei scriituri deoarece este de interes pentru domeniul in care activam, iar valoarea stiintifica ramane de stabilit..

    • 6 octombrie 2010 la 2:10 pm

      Il cunosc pe Ovidiu, dar nu stiu exact ce cercetari face sau unde le-a publicat. Pentru mine este important ca publicatiile sa fie indexate in reviste internationale (ISI); de acolo incepem sa discutam despre relevanta sau impactul unor cercetarii…pana atunci sunt preocupari, mai mult sau mai putin individuale.

  11. MihaELA
    8 octombrie 2010 la 12:04 am

    Sunt mandra pentru faptul ca am avut si am onoarea si privilegiul sa va am domnule David ca profesor, dintr-o multitudine de motive:
    in primul si in primul rand m-ati ajutat sa devin o persoana pasionata de psihologie clinica, de cercetari si de cat mai multa informatie in aceasta directie;
    pentru ca sunteti o persoana ce se bucuta de mare prestigiu pentru merite deosebite, m-ati ajutat sa am incredere in institutia de invatamant in care ma aful, deschiderea dumneavoastra fata de studenti si interesul si ajutorul permanent pe care il oferiti m-au facut sa va apreciez, va va apreciem enorm.
    Nu era adecvat sa va adresez aceste vorbe la sfarsitul unui curs, sau intalnindu-va pe coridor, in ideea in care atunci „anonimatul” era compromis. Dar din tot sufletul mi-am dorit sa va asigur si sa va transmit faptul ca eu si noi (studentii dvs) va multumim si va laudam, si ne mandrim cu dvs.
    Numai bine!

    • 8 octombrie 2010 la 10:34 am

      Multumesc Mihaela! Am dat OK mesajului tau deoarece am promis in „regulamentul de functionare a blogului” sa nu cenzurez nimic daca este exprimat in limbaj neinjurios (si 99% din mesaje sunt OK pana acum) . Marturisesc ca am avut un dubiu inainte de a raspunde deoarece cuvintele tale sunt prea elogioase pentru ce am facut/fac: in mintea mea este normal (imi este greu sa concep altfel!) ca orice profesor responsabil si serios sa fie dedicat (intr-un registru rational) studentilor si universitatii in care lucreaza (pe langa performanta in cercetare). Oricum, multumesc inca o data si ma bucura ca studentii inteleg ca formeaza impreuna cu profesorii lor comunitatea UBB (si asta este o responsabilitate mare pentru trecutul, prezentul si viitorul UBB!) si ca nu sunt niste „receptioneri” (mai mult sau mai putin pasivi) de „servicii educationale” furnizate de profesori prin UBB!

  12. Celine
    8 octombrie 2010 la 5:34 pm

    Domnule profesor,

    Vreau sa va felicit si eu pentru felul in care stiti sa va iubiti profesia si sa ne transmiteti si noua, studentilor dvs, aceeasi iubire si pasiune fata de psihologie. Eu am venit la Cluj special pentru cursurile dvs si nu pot spune decat ca nu regret in niciun fel alegerea facuta, ba dimpotriva. Profit de aceasta ocazie pentru a va pune si o intrebare strict pragmatica, de bobocel (asa cum sunt): unde in Cluj se pot face grupuri de dezvoltare personala in terapia cognitiv comportamentala (in vederea formarii)? Dvs. faceti asemenea grupuri? Exista un loc unde se organizeaza, asemenea clinicii Aquamarin din Bucuresti? Va multumesc anticipat pentru raspuns si va felicit inca o data pentru tot ce faceti!

    • 8 octombrie 2010 la 6:56 pm

      In psihoterapia cognitiv-comportamentala (CBT) autocunoasterea/dezvoltarea personala se face ca modul/parte a formarii in psihoterapie (CBT); nu exista formare separata pe autocunoastere/dezvoltare personala! Veti incepe si veti face aceasta autocunoastere/dezvoltare personala in primul an in cadrul programelor de Master in „clinica” („Clinica”, „Tehnici”, „Genetica”). Daca simtiti nevoia de mai multa dezvoltare personala decat cea ceruta de formarea standard prin organizatia noastra si CPR (desi din experienta noastra ea este suficienta pentru cursanti) si/sau aveti nevoie de terapie personala, va puteti adresa Clinicii Universitare de Psihologie „Babes-Bolyai – PsyTech” la http://www.clinicadepsihologie.ro. Succes!

  13. Loredana
    11 octombrie 2010 la 12:39 pm

    Buna ziua,
    Am urmat sfatul dumneavoastra cu privire la vizionarea filmului Matrix (sfat „cules” din introducerea „Tratatului de psihoterapii cognitive si comportamentale”). Pot spune ca acest film m-a fascinat si nu reusesc sa inteleg de ce am evitat sa-l vizionez atatia ani. Am inteles ca lumea aceasta este descrisa drept un fals, o iluzie creata de o inteligenta artificiala… Ceea ce n-am inteles este legatura filmului cu terapia cognitiv-comportamentala (aceasta datorandu-se faptului ca sunt inca un novice in acest domeniu.)
    Va multumesc anticipat pentru raspuns!

    • 11 octombrie 2010 la 2:45 pm

      Terapia cognitiv-comportamentală are aceeaşi filosofie: lumea pe care o avem este o construcţie, în care factorul cognitiv este cheie; vrei să schimbi lumea (mai ales cand este negativa), schimbă cogniţiile. Cum spunea Epictet (citez aproximativ): „nu lucrurile ne influenţează ci modul în care noi le interpretăm”.

      • 7 noiembrie 2011 la 2:53 pm

        Va rog sa puneti acest mesaj la o sectiune relevanta. „Home” nu este relevanta pentru mesaj. Poate fi unul din articolele scrise.

  14. androidul
    12 octombrie 2010 la 2:56 pm

    de ce nu va implicati mai mult la nivel organizational in psihologia romaneasca, sau din romania poate ar fi mai corect spus. sunt uluit de numarul de carti aparute in ultimii ani, de genul copy-paste, la edituri obscure si varate studentilor pentru examene. pe baza acestor carti de toata jena unii ajung lectori sau chiar conferentiari, prin locurile mai ascunse ce-i drept. de asemenea conferintele de psihologie…e o jale ce se intampla acolo de multe ori, deoarece jumatate dintre cei inscrisi nu sunt prezenti si acumuleaza doar credite pentru diverse interese ulterioare. desigur, clujul e un contraexeplu pentru ce am enumerat mai sus, insa ar fi benefica o carta a eticii stiintifice in psihologie, sustinuta de cineva ca d-voastra.

    • 13 octombrie 2010 la 6:58 am

      Ma implicat cat este omeneste posibil! Institutional, vezi pozitiile pe care le-am acceptat (desi ele imi iau timp serios din ceea ce imi place sa fac – cercetare si, spun sincer, daca ar fi oameni responsabili cu gandire democratica interesati de aceste functii, as renunta imediat la ele!). Multe pozitii de conducere le-am acceptat din frica ca daca le refuz vor fi ocupate de oameni interesati mai mult de ei decat de profesie, cu implicatii negative asupra tuturor! Am insa un singur vot si nu exista inca o masa critica pentru schimbare de substanta la nivelurile institutionale din psihologie. Cei mai multi (nu toti!) din pozitiile de conducere nu au in ei reflexul conducerii democratice (acesta este tragismul unor generatii, mai precis al unor oameni care nu inteleg timpurile noi!). Or eu nu vreau sa inlocuiesc raul adversarilor cu raul meu sau al prietenilor mei; pentru mine modul/mijlocul prin care se ajunge la scop conteaza! Dar suntem pe calea ce buna…si se formeaza incet o masa critica pentru o schimbare de mentalitate si reflexe institutionale bune. Stiintific vorbind, cred ca pot stimula schimbarea oferind exemple de cum ar trebui facute lucrurile, facand altceva, si/sau facand lucrurile asa cum trebuie; si fac asta de cativa ani in toata tara (ex. workshopuri, cursuri, simpozioane la conferinte etc.). Este insa nevoie ca si studentii si tinerii psihologi sa fie mai responsabili, mai mult interesati de domeniu si de promovarea valorilor si mai putin manipulabili si centrati doar pe interesele proprii; nu poti fi un psiholog respectat cu o profesie slaba social; trebuie sa ne pese si de profesie (nu doar de propria persoana), de cum este ea facuta si cum este prezentata si receptata la nivel social. Cat priveste, mai concret, partea de etica, Codul etic al Colegiului Psihologilor din Romania este complex si bine realizat; ar trebuie sa ne tinem de implementarea lui.

  15. borda ioana
    12 octombrie 2010 la 5:29 pm

    buna! am 29 de ani sunt din tg mures sunt licentiata in psihologie si am terminat si un master de 2 ani in psihodiagnostic, psihoterapie si consiliere psihologica.
    Acum imi dau seama ca daca ar trebui sa profesez nu as stii ce sa fac pt. ca nu am invatat in toti acesti ani de studiu nimic concret, adica daca am un pacient cu tulburari de personalitate (de exemp.) , ce sa fac cu el , cum sa intervin si sunt atatea probleme cu care te poti intalni! intrebarea mea este: ce ar trebui sa fac mai departe? sunt atatea cursuri interesante si nu stiu ce m-ar ajuta mai mult. as vrea sa lucrez intr-o clinica, dar pana atunci trebuie sa stiu ce am de facut. ce curs m-ar ajuta sa invat ce trebuie sa fac cu diferitele afectiuni psihologice pe care le voi putea intalni la viitori pacienti? va rog mult sa-mi dati un raspuns cat de mic sa stiu in ce directie s-o apuc! MULTUMESC!

    • 13 octombrie 2010 la 7:06 am

      Verifica pe siteul Colegiului Psihologilor din Romania cursurile de formare continua; alege cursurile in functie de domeniu, tema si profesorii care prezinta. Fii atenta (tu si ceilalti studenti): in „epoca” internetului nu mai poti spune, cu repros adresat scolii, ca am facut doi ani scoala si nu am invatat nimic. De ce ai mers acolo unde nu se invata? Ai fi putut afla asta uitandu-te la ce loc ocupa universitatea aceea in topul universitatilor din Romania, ce publicatii si reputatie internationala au profesorii de acolo etc. In plus, accesul la informatie este aproape gratuit si daca nu ai avut un context favorabil, trebuia sa mergi pe „autoeducatie”. Sigur, aceste sfaturi sunt tardive pentru tine, dar poate ca experienta ta ii ajuta pe altii. Pentru tine, sfatul meu este sa urmezi, cum am spus in introducere, cursuri de formare continua. Succes!

      • Robert
        7 decembrie 2010 la 10:46 am

        Permiteti sa intervin. Din text nu pot deduce clar la ce universitate a primit domnisoara Borda licenta. Daca consideram ca studiile universitare si postuniversitare au fost facute cu pasiune, inseamna ca a asimilat ceva. Daca consideram varianta in care studiile au fost facute la Cluj(daca se poate sa confirme)- avem un exemplu genuin de esec in realizare profesionala fundamentata pe pregatirea universitara. Inteleg din textul lui Ioana ca are un sentiment de neancredere. Nu cred ca formarea continua ar fi o solutie. Daca vrea sa se faca terapeut poate ar ajuta-o sa urmeze un program de genul celor parcurse de viitorii psihanalisti, cu ore de terapie personala. In felul acesta s-ar elibera de blocaje, ar fi mai voluntara si curajoasa. Ma gandesc si la beneficiile pe care i le-ar aduce casatoria si statutul de mama (poate este). A trai viata asa cum e ea mi se pare cea mai formatoare experienta. Mi-ar place sa vad un studiu care sa arate impactul pregatiri univ. postuniv. asupra caracterului, in maniera in care psiho(analiza)terapia de formare il are si poate garanta practicarea profesiei de terapeut. In paralel, in ce masura finalizarea la Cluj a unui curs postuniv. se datoreaza exclusiv abilitati de a gandi. Adica, cati dintre absolventi ar mai putea fi inca modelati si „imbunatatiti” prin terapie personala.

      • 7 decembrie 2010 la 11:45 am

        Am lasat mesajul sa treaca, desi stiam ca imi va lua timp sa corectez unele lucruri spuse, deoarece imi da oportunitatea sa clarific niste aspecte.

        Nu exista dovezi stiintifice ca „terapia personala” are o contributie la eficienta terapeutului. Acest sistem se utilizeza in baza traditiei, a subiectivitatii individuale, nu a valorii sale probate stiintific. De altfel, multe forme de terapie, cele mai eficiente astazi (vezi Ghidurile Nice), nici nu mai includ in curriculum „terapia personala”. Doar psihanaliza mai continua sa faca acest lucru (dar ea nu mai este astazi forta dominanta in psihoterapie, desi a ramas o miscare inca destul de activa). Celelalte psihoterapii (1) nu utilizeaza „terapia personala”, (2) au inlocuit-o cu „dezvoltare sau optimizare personala”, pe care adesea o lasa facultativa, sau (3) nu o cer deloc. Stiintific vorbind, eu optez pentru varianta facultativa!

        A terminat in alt centru universitar, de aceea nu am vrut sa-l pomeneasca. La Cluj lucrurile sa fac serios, asa cum se fac la cele mai serioase Masterate internationale (si asa cum rezulta de altfel din interesul si evaluarile studentilor).

        Terapia personala nu poate fi comparata cu cursurile academice; cursurile academice iti ofera cunostinte declarative si procedurale fara de care nu poti face psihoterapie (este ca si in medicina unde ca sa fii medic trebuie sa inveti tehnicile medicale si administrarea medicamentelor).

  16. Raluca
    13 octombrie 2010 la 3:41 pm

    Stimate domnule profesor,

    Va felicit pentru ideea blogului si va multumesc pentru timpul pe care ati ales sa il impartiti cu noi. In sfarsit va pot urmari activitatea si gandirea in cel mai usor mod posibil. Ca fost student al dvs, am ramas cu certitudinea ca felul in care ganditi/filtrati realitatea este cel corect, rational, echilibrat. Asa ca, mult succes, va auzim!

  17. borda ioana
    13 octombrie 2010 la 10:13 pm

    Nu oricine isi permite sa aleaga o universitate de top! mi-ati raspuns cu putina duritate, dar am inteles ca am si eu o vina pt. timpul pierdut si lipsa de interes. pot sa mai revin si alta data cu alte intrebari de indrumare? MULTUMESC!

    • 14 octombrie 2010 la 9:39 am

      Nu, nu este duritate, ci a fost un raspuns direct si sincer. Imi pare rau daca a amorsat o alta interpretarea din partea dvs. Nu aceasta a fost intentia. Am incercat doar sa arat clar ca din cauza ca nu incercam cu toti (sau macar cat mai multi) sa implementam reguli rationale in deciziile luate, ajungem in situatii neplacute. Va garantez ca timpul petrecut intr-un program mai putin performant era mai bine folosit intr-un program mai performat (nu cred ca resursele financiare erau mult diferite; in plus, sunt locuri bugetate foarte multe!). Dvs. ati inteles, sper sa inteleaga cat mai multi (unii si cu ajutorul dvs. si pe baza experientei dvs.). Evident, daca sunt intrebari legate de „postari”, am sa va raspund cu placere, cand timpul imi va permite! Daca nu sunt intrebari legate de „postari”, as prefera sa primesc intrebarile prin email si am sa va raspund cu placere, cand timpul imi va permite.

  18. Imbrescu Nicoleta
    15 octombrie 2010 la 11:01 am

    Stimate Domnule Daniel David, imi permit sa va scriu pe acest blog in calitate de solicitant al atestatului de libera practica (psihologie clinica, practicant autonom) si ma adresez Dv. in calitate de presedinte al Comisiei de Psihologie Clinica si Psihoterapie. Am absolvit in 2001 Fac. de Psihologie in cadrul Univ. Tibiscus, Timisoara, cu diploma de licenta UBB Cluj. In conformitate cu normele Comisiei de Psihologie Clinica si Psihoterapie, absolventii sistemului nonBologna isi pot valida experienta acumulata in specialitate pana in februarie 2007 (minim 1 an), pentru obtinerea treptei de practicant autonom. Eu am 4 ani si 4 luni experienta in specialitate, anterioara lunii februarie 2007. Cu toate acestea, conform programarii la interviul din 22.10.2010, Comisia propune in cazul meu, acordarea avizului sub supervizare, desi la dosar exista acte doveditoare care atesta vechimea. Sunt usor confuza vizavi de decizia celor care au analizat dosarul si au facut propunerea, nu-mi dau seama daca a fost o eroare sau daca membrii comisiei au luat aceasta decizie in mod intentionat. As vrea sa stiu daca in timpul interviului se poate schimba treapta propusa de catre comisie (adica autonom, nu sub supervizare), tinand cont ca toate documentele doveditoare sunt in dosarul depus.
    Stiu ca problema mea excede cadrul discutiilor de pe acest blog, imi veti ierta indrazneala, dar stiindu-va o persoana corecta si verticala (am participat la cateva cursuri cu Dv.) si vazand ca va faceti timp sa raspundeti celor ce va scriu aici, astept si eu un raspuns.
    Va asigur de toata consideratia mea,
    Imbrescu Nicoleta, Resita

    • 15 octombrie 2010 la 8:36 pm

      Faceti o contestatie, daca faptele sunt asa cu le-ati descris aici si daca puteti documenta ca aveti o vechime de peste 2 ani pana in 2007 (in specialitate, demonstabila cu fisa postului). O vom analiza in sedinta urmatoare. As prefera insa ca astfel de teme sa le discutam pe email, nu pe blog.

      • Imbrescu Nicoleta
        15 octombrie 2010 la 8:45 pm

        Va multumesc.

  19. Argeseanu Felicia
    15 octombrie 2010 la 7:37 pm

    D-l profesor

    Imi permit sa va intreb daca dvs. sau din grupul format de dvs. trateaza atacuri de panica, fobii, depresii.

    Am incercat sa va contactez, dar este f. dificil ,datorita programului dv. incarcat

    Cu multumiri

    Felicia Argeseanu

    • 15 octombrie 2010 la 8:39 pm

      Contactati Clinica Universitara de Psihologie „Babes-Bolyai – PsyTech” la http://www.clinicadepsihologie.ro Eu nu mai primesc noi pacienti pana in luna februarie 2011, toate locurile fiind ocupate. As prefera insa ca astfel de teme sa le discutam pe email, nu pe blog.

  20. Simona
    21 octombrie 2010 la 5:46 pm

    Domnule profesor,

    Este clar ca dvs. ati produs o schimbare in modul in care se face psihologie in Romania, dupa revolutie: modul in care trebuie publicat international (pana la dvs. practic nu aveam publicatii ISI majore, iar majoritatea profesorilor de dupa revolutie nu aveau publicatii internationale majore), faptul ca sunteti cel mai citat psiholog roman in strainatate, introducerea in premiera a unor discipline noi etc. Prin toate acestea comunitatea psihologilor romani va recunoaste ca unul din cei mai (daca nu cel mai) reprezentativ psihologi romani azi (prin premiile si pozitiile in care va voteaza). Cum facem insa ca aceste modificari si valori sa nu ramana dominante doar in Cluj, ci ele sa se dezvolte mai bine in toata tara?

    • 21 octombrie 2010 la 9:57 pm

      Nu stiu daca mai sunt sau nu „cel mai citat psiholog roman in strainatate”; am fost candva, dar mereu apar generatii noi si nu verific cum stau lucrurile in acest sens; mai aflu si eu despre asta cand se mai fac analize scientometrice de diverse Asociatii profesionale. Pentru mine este important sa fac lucruri serioase care sa fie citate si folosite de altii.

      Exista un potential de schimbare in toate centrele mari, ca Bucuresti, Iasi si Timisoara (si in cateva mai mici ca Oradea etc.); sunt acolo oameni destepti si seriosi care trebuie insa sustinuti; ei trebuie sa se grupeze intr-o retea nationala de calitate care sa sustina o schimbare definitiva in bine, dupa standarde internationale, a psihologiei din tara. Cand eu am scris si facut altceva, unele lucruri descrise corect de dvs., eram, e drept, cam singur si „neinteles”; astazi, si ca urmare a studentilor pe care i-am avut si a colegilor tineri cu care am lucrat sunt doar unul din din cei care devin tot mai multi si tot mai buni!

    • 22 octombrie 2010 la 12:35 am

      P.S. In plus, nu imi place utilizarea frecventa a termenului de „cel mai” cu referire la oamenii de stiinta; in stiinta acum esti „cel mai”, maine nu esti si/sau vine altul cu o idee mai interesanta sau cu realizari mai importante…important este sa fii serios si consecvent in ceea ce faci si sa stai in grupul celor care sunt buni pentru ca se comporta asa.

  21. blacky
    22 octombrie 2010 la 5:46 pm

    Domnule profesor,

    As dori sa va rog sa aduceti la cunostinta Colegiului Psihologilor din Romania problema utilizarii datelor cu caracter personal ale membrilor. Ma refer precis la adresele de mail, dar si numerele de telefon pe care colegiul le pune la dispozitia unor persoane pentru a trimite diverse anunturi privind workshopuri, etc.. Nu cred ca se semneaza un acord in acest sens atunci cand se depun dosarele pentru atestare. Cel putin, alte institutii, bancile, companiile de telefonie mobila cer acordul abonatilor, clientilor atunci cand fac acest lucru.
    Multumesc!

    • 22 octombrie 2010 la 6:42 pm

      Si mai bine este sa faceti dvs. o adresa oficiala in acest sens, si, daca aveti dreptate, sunt convins ca lucrurile vor fi corectate.

  22. Edelweib
    23 octombrie 2010 la 2:06 am

    Atat adresele de mail cat si telefoanele psihologilor apar pe site-ul Colegiului, acesta este public, fiecare psiholog cand depune cererea pentru atestare alege benevol sa-si treaca datele de contact, daca te vei uita atent, in dreptul unora apar datele iar in dreptul altora nu, deci Colegiul nu cred sa aiba vreo legatura cu asta, sa nu cadem in extrema carcotelilor inutile.

  23. Catalin Gogioiu
    11 noiembrie 2010 la 10:22 pm

    Domnule profesor Daniel David ce parere aveti despre conceptul lui Ovidiu Brazdau de nivel de constinetizare, precum si de testul pe care dansul il propune ?
    Cu respect.

  24. Andreea
    13 noiembrie 2010 la 4:51 pm

    Toata stima! 🙂 Ma bucur ca mai sunt si oameni frumosi in tara asta, cand toate semnalele sunt invers!

  25. Dragos
    13 noiembrie 2010 la 6:34 pm

    subscriu ideilor dvs!ma bucur ca existati!va rog sa nu emigrati,daca veti fi lovit de nemernici!stiu ca veti gasi usor un loc „afara”,dar poporul asta are nevoie de oameni profesionisti pasionati de meserie ca dvs pt a se trezi mai repede!mai ales in domeniul psihologiei!succes in ceea ce faceti!

  26. Dragos
    13 noiembrie 2010 la 6:38 pm

    ar fi foarte binevenite articole de genul celor publicate de dvs,cu sfaturi concrete si practice pt imbunatatirea si schimbarea in bine a mentalitatii si existentei cetatenilor!credeti-ma,lumea e avida de a gasi drumul corect;si numai religia si psihologia il pot oferi!cred eu…

  27. Dragos
    13 noiembrie 2010 la 6:40 pm

    am uitat sa specific un ingredient important-cel mai,cred eu-:bine intentionat!

  28. 16 noiembrie 2010 la 3:19 pm

    Nu pot lasa mesajul dvs., el referindu-se astfel explicit la o institutie de invatamant. Daca scoateti numele institutiei atunci va raspund cu placere.

  29. mihaela
    16 noiembrie 2010 la 8:13 pm

    Imi cer scuze dar nu cunosc toate regulile acestei forme de comunicare.
    Ma numesc Mihaela si am absolvit anul trecut psihologia in constanta.In acest moment sunt anul II de master Psihologie clinica si anul III de formare in Psihoterapie integrativa.
    Ce m-a facut sa va scriu acest mesaj?
    Citind un raspuns dat de dumneavoastra am inteles cine este direct raspunzator de nemultumirile mele – EU-.Aveti perfecta dreptate, puteam alege o universitate mai buna, care sa vina in intimpinarea asteptarilor mele, dar…, poate ar fi fost buna o consiliere in acest sens, dar….. Aveam 38 de ani cand mi-am permis sa ma gandesc si la dorimtele mele si probabil am decis sub presiunea timpului.De fapt, timpul este dusmanul meu, am sentimentul ca nu am ales bine si nu mai am suficient timp sa repar ce-am gresit.Un alt handicap este lipsa practicii.Parerea mea este ca rolul ei este determinant.Nu am facut o ora de practica nici intr-un cabinet de psihologie, nici stagiu intr-o sectie de psihiatrie.Am ajuns sa-mi imaginez clienti cu probleme, pacienti cu boli psihice. Saptamana trecuta am fost la Colegiu pentru interviul atestatului de libera practica in supervizare.Cu siguranta ca in cateva saptamani o sa-l ridic, dar ce o SA FAC MAI DEPARTE?
    Am sentimentul ca nu stiu nimic. Nu vreau sa par pesimista, incerc sa fiu cat mai obiectiva.Formarea in integrativa nu mi-a luminat prea mult calea, dimpotriva sunt mai confuza ca niciodata. Am incercat sa invat singura, pe rand, Tranzactionala,cognitiv-comportamentala, Terapia Gestalt, sa incerc sa inteleg ceva din cursurile facute.(financiar nu stau prea bine si nu mi-am permis si alte cursuri).Parerea mea este ca ni se preda PREA PUTIN DIN TOATE si nu le pot integra asa cum cred ca ar trebui.
    Pe masura ce insirui aceste argumente ma incearca din nou un sentiment de indoiala referitor la vina mea sau a sistemului de invatamant.Atata timp cat exista insa alternativa ( este drept mult mai scumpa) ar trebui sa-mi asum responsabilitatea integrala.
    Va multumesc pentru timpul acordat si daca simtiti nevoia unui raspuns m-as bucura mult.
    Cu respect, Mihaela din Constanta

    • 16 noiembrie 2010 la 9:35 pm

      Daca ati inceput si ati parcurs atata drum este greu de dat inapoi (si prin prisma a ceea ce ati descris, a conditiilor). Ce puteti face acum? Inscrieti-va la cursuri de formare continua serioase, din care sa invatati lucruri practice si avansate. De asemenea, cereti supervizorilor sa va ajute si sa va orienteze cu bibliografie suplimentara. Sigur, ramane mereu optiunea majora sa va reorientati complet spre altceva, dar asta este o decizie ce necesita analiza detaliata.

  30. 22 noiembrie 2010 la 5:40 pm

    va multumesc pentru sfat.O sa reevaluez situatia si o sa incerc sa fac alegeri calitative.
    Cu respect.
    Mihaela din Constanta

  31. Dorel Galan
    23 noiembrie 2010 la 10:14 am

    La multi ani! Cu Bun Simt, Gandire Critica si Curaj!

  32. Miri
    23 noiembrie 2010 la 6:24 pm

    La multi ani domnule profesor si va multumi pentru tot ceea ce faceti ca profesor si ca om in societate.

  33. Adela H.
    23 noiembrie 2010 la 7:54 pm

    La multi ani! sanatate si putere de munca 🙂 !

  34. Laura
    23 noiembrie 2010 la 10:32 pm

    Un sincer „La multi ani !” rostit cu mult bun simt, respect si recunostinta.

  35. gala
    23 noiembrie 2010 la 11:20 pm

    La Multi Ani! multa sanatate, fericire si mult spor in tot ceea ce faceti!

  36. laura sandu
    24 noiembrie 2010 la 3:02 pm

    sunteti citat in acest articol http://think.hotnews.ro/cateva-mituri-despre-femei.html/comment-page-1#comment-28360
    Referitor la „Sigur, cercetarile de specialitate nu au scos in evidenta diferente de performanta in functie de gender [in psihoterapie]. Mai mult, analizand istoria psihologiei si a psihoterapiei, cei mai multi psihoterapeuti – cunoscuti si influenti -, practicanti si/sau fondatori de scoli psihoterapeutice au fost barbati”.
    Banuiesc ca nu ati fost citat corect, pt ca succesiunea nu prea are sens… dar preventiv propun ca motiv pt aceasta stare a lucrurilor faptul ca in perioada cand incepea sa se contureze psihologia ca domeniu sistematic de cercetare, femeile de abia daca aveau acces ca studente la universitate, cu atat mai putin sa si obtina diploma si sa practice sau sa devina profesori universitari, fiind incurajate sa evite mediul academic si sa ramana in cel social si domestic (societate patriarhala). Si daca reuseau sa ajunga in mediul academic, nu aveau sanse egale de a fi publicate sau promovate (sexism). Barbatii decideau cine e ‘valabil’ si cine nu. In contextul social si politic (al relatiilor de putere dintre sexe) se constata intr-adevar ca „cei mai multi psihoterapeuti – cunoscuti si influenti -, practicanti si/sau fondatori de scoli psihoterapeutice au fost barbati” cum spuneti dvs. Dar nu in contextul abilitatilor profesionale! Citatul, incorect sau nu, risca sa sugereze o relatie de cauzalitate intre abilitati intre sexe si figuri proeminente. In continuare munca domestica (invizibila si neremunerata) nu este impartita egal intre parteneri pt a permite timp unei femei sa aiba cariera in academie. In favoarea barbatilor in continuare in multe societati partenera preia mai mult din munca domestica, eliberandu-i partenerului timp pentru realizari academice/profesionale.

  37. 24 noiembrie 2010 la 9:35 pm

    Apreciez faptul ca dati deseori recomandari bibliografice.

    Doresc sa fac insa o recomandare:

    m-as bucura daca ati gasi timp sa faceti o pagina in care sa recomandati articole sau carti. Acolo ar putea sa isi gaseasca loc si surse care sunt prea generale pentru un anumit articol sau care nu se potrivesc intr-unul.

    Considerand multimea de surse de azi (Amazon.com categoria nonficition are peste 3,5 mil. titluri) astfel de recomandari au un rol important in gasirea acelor titluri care merita sa fie citite mai mult decat altele.

  38. Ani
    25 noiembrie 2010 la 1:24 pm

    La multi ani! Dvs., impreuna cu profesorii Radu si Miclea, ati dat valoare si stralucire scolii clujene de psihologie. Pentru mine, si cred ca pentru cei mai multi, in ultimii ani, dvs. un pic mai mult si va multumim pentru asta.

  39. Luli
    2 decembrie 2010 la 12:03 pm

    Buna ziua domnule profesor,

    Ati putea sa imi spuneti care este parerea dumneavoastra legata de un workshop tinut la facultate, „Contextul personal al integrarii”, sustinut de domnii Peter Hawkins si Richard Page?

    Va multumesc

    • 3 decembrie 2010 la 4:37 pm

      Workshopul a fost organizat de colegii nostri din Asociatia de terapie si hipnoza eriksoniana. Ei va pot explica cel mai bine fenomenele demonstrate si mecanismele lor.

  40. rodica
    3 decembrie 2010 la 10:30 pm

    Mă bucur să vă citesc cărţile, chiar dacă nu mi-ati fost profesor(am terminat psihologia în Satu Mare).Personal cred în psihoterapia cognitiv – comportamentală (terapia comportamentală fiind considerată prima paradigmă ştiinţifică în psihoterapie)bazându-mă pe inexorabila legătură dintre cogniţie şi comportament, pe reacţia de circularitate dintre acestea. De altfel, cartea dvs. „Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale” prezintă magistral prototipul unui astfel de demers terapeutic.
    Vă doresc să rămâneţi veşnic entuziast pe câmpia nesfărşită a psihologiei!

  41. rodica
    12 decembrie 2010 la 11:56 am

    Bună ziua!
    Am aşteptat să apară o reacţie pertinentă din partea societaţii ştiinţifice la fenomenul „flacăra violet”şi d-voastră v-aţi exprimat foarte vehement şi la obiect.
    Credeţi că tendinţele „misticoide ” în creştere ale populaţiei din România se datorează:
    – fenomenului de contaminare psihologică în condiţiile insuficientei verificări/filtrări a informaţiei, verificare necesară pasului 2 conform demersului asimilării informaţiei descris de Spinoza,(circumstanţă care (citeam articolul dvs.)explică şi caracteristicile IQ-ului populaţiei române),
    – sau unei trăsături „naţionale” deficitare privind „locul controlului” aşa cum îl defineşte Rotter, ceea ce ar presupune şi faptul că suntem un popor extrem de stresat, continuu suferind emoţional, nemulţumit faţă de muncă, extenuat şi cu un nivel scăzut al stimei de sine?
    Aştept cu interes comentariile dvs.

    • 12 decembrie 2010 la 2:49 pm

      Nu stiu exact care este cauza. Cred ca poate fi vorba despre un nivel educational scazut (conform unui studiu al colegilor de la sociologie din Universitatea Bucuresti doar 15% din populatia tarii este alfabetizata stiintific), reflectat si in faptul ca suntem pe ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste invatare pe parcursul vietii. Apoi este o lipsa a unor grile de valori explicite care lasa prea unor sa patrunda in spatiul public pseudo si nonstiinta; ele exista si in alte tari, dar nu se bucura de o valorizarea atat de mare la nivelurile decizionale din societate.

      • rodica
        12 decembrie 2010 la 4:44 pm

        Cred că aveţi dreptate. Plasarea explicaţiei pe seama unei evaluări globale privind plasarea externă a locului controlului, pică în iraţional. De altfel nici reminiscenţele trăsăturilor dacilor, descrişi de Herodot (Adrian Marino) excesiv de contemplativi, „pâzind visători mioare”, Marino explicând astfel lipsa de vocaţie a românilor pentru organizare şi cooperare, mai mult, consideră o constantă a dacilor „pulverizarea permanentă a conştiinţei şi eforturilor”, nu ar permite generalizarea tendinţei la reverie şi credinţa în supranatural. (Au mai trecut pe aici şi alte popoare migratoare!)
        Probabil adevărul despre starea de fapt discutată,trebuie căutat şi la nivelul setului instituţiilor statului , al domeniului cultural stabil şi la nivelul individului care aduce schimbări în domeniu, în condiţiile unor câmpuri de experţi competenţi care să poată prelua controlul supra domeniului fără să existe riscul implicării unor instanţe pseudoştiinţifice. Altfel există riscul ca orice domeniu să poată fi ruinat fie prin lipsă de noutăţi, fie prin aflux masiv neasimilat (M.Csikszentmihalyi.

  42. Ovidiu Losonti
    13 decembrie 2010 la 10:41 am

    Buna ziua! Sunt un proaspat absolvent al unui master in dezvoltarea afacerilor la UBB Cluj. As dori sa studiez psihologia pentru ca simt ca ma atrage…Mi-ar face mare placere sa ma sfatuiti dumneavoastra daca merita sa fac un master sau sa ma inscriu la facultate sa o iau de la inceput, deoarece ma gandesc sa profesez in domeniul psihologiei pe viitor. Am ales sa va cer acest sfat dvs pentru ca studentii de la psihologie sustin ca sunteti CEL MAI BUN PROFESOR! Va multumesc anticipat!

    • 13 decembrie 2010 la 11:13 am

      Daca vei dori sa practici psihologia atunci ai nevoie de licenta in psihologie (se poate intra in profesie doar cu licenta). Daca doresti sa dobandesti cunostinte de psihologie utile meseriei pe care o ai (ex. in afaceri) atunci iti recomand Masterul de Tehnici psihologice. Succes!

      P.S. Partea cu „cel mai bun” este mereu relativa si contextuala…

  43. Ovidiu Losonti
    13 decembrie 2010 la 2:57 pm

    Va multumesc pentru atentia acordata, si o sa va mai rog sa mi recomandati ceva carti pe care ar trebui sa le citesc ca si un „preludiu”, sa pot fi cat de cat pregatit pentru primul an.
    Iar la partea cu cel mai bun…cand privesti un curriculum vitae asemeni celui pe care il detineti dvs,relativitatea abstracta se transforma in concret!

  44. rodica
    14 decembrie 2010 la 10:05 am

    Bună ziua!
    Ce credeţi despre funcţia predictivă a artei privind orientarea afectului? Mă gândesc la artista complexă Laurie Andersen care prefigurează un domeniu al muzicii „interspecii”(vezi albumul „Muzic For Dogs” de la Opera House din Sydney). Orientarea spre necuvântătoare ar trebui să ne îngrijoreze în măsura în care reflectă întoarcerea omului spre sine cu „atrofierea” progresivă a nevoii/abilităţilor de comunicare interpersonală, sau este un fenomen relativ izolat, propriu marilor artişti a căror nivel de creaţie, având deplina conştiinţă a valorii lor, nu mai are nevoie de de confirmarea acestuia de către publicul larg, sau chiar mici a câmpului de experţi.
    Sau, nevoia lor de feed-back nu mai este satisfăcută de masa publicului receptor, context în care tumultul emoţiilor lor debordează, transced specia, tinzând spre universal.
    Referitor la comunicare, poate determina creşterea inteligenţei intrapersonale scăderea nevoii de experienţiere în plan interpersonal? Teoretic, inteligenţa intrapersonală o precede şi o determină pe cea interpersonală, însă dezvoltarea în plan interpersonal implică conştiinţa temperamentală de sine a cărei augmentare constituie un factor de vulnerabilitate pentru nevrozism.
    Din altă perspectivă, mecanismele de expansiune ale societăţii, competitivitatea, ş.a., pot determina slăbirea instinctului gregar
    Şi toate acestea, justifică campania de cultivare a spiritului de echipă şi a inteligenţei emoţionale.
    Aştept cu interes comentariile dvs.

  45. rodica
    14 decembrie 2010 la 1:29 pm

    corectez: ……dezvoltarea în plan INTRAPERSOMAL ( nu interpersonal)implică conştiinţa temperamentală de sine……

  46. Attila Szabo
    23 decembrie 2010 la 11:41 pm

    Stimate dle. dr. David.Am ciudatul sentiment ca va cunosc,desi,in afara unei scurte convorbiri telefonice nu am avut onoarea sa va intalnesc.Aceasta convorbire s-a produs cindva in 2009 si are o istorie interesanta,deoarece eu,cautand pe internet abordari rationale la dependenta(a mea)in general am primit numarul dvoastra de telefon din Scotia via SUA de la dr.Fraser Ross,membru in stafful SMART Recovery.Probabil nu eram pregatit pentru intilnirea cu dvoasta,poate nu sunt nici acum.Sunt un om simplu,fara studii universitare dar cu o dorinta nebuna pentru o viata demna,libera de dependente.Tot ceea ce-mi doresc este sa-mi trasati niste linii directoare privind conduita de viata.Ierati-ma daca e o pretentie prea mare.Namaste:Attavist

    • 30 decembrie 2010 la 10:00 am

      Eu nu imi permit sa ghidez vietile cuiva sau sa dau linii directoare. Arat insa niste cai, pe care le consider foarte bune, pe care oamenii, daca doresc, pot merge. Iata, cititi aceste sfaturi si vedeti daca va sunt utile (mai ales Decalogul Rationalitatii si Sfaturile pentru o Viata Fericita). Succes!

      http://www.clinicalpsychology.ro/terapie-autoadministrata/pastile-psihologice/

      • ralu
        8 martie 2012 la 5:13 pm

        Isus Hristos si-a ales discipolii dintre cei de jos, nu aveau studii, nu erau in pozitii importante ale societatii. Mai invatat a fost Iuda care l-a tradat. Nu e de condamnat, cum nu e de judecat faptul ca trebuie sa avem curaj in viata. Insa, a categorisi fiinta umana, comportamentul ei, dupa regulile la care se face referire, mi se pare, si nu numai mie, oricarui crestin, eronat. Pana la urma ceea ce ramane este sufletul, iar in salvarea lui dupa moarte, studiile si toate cunoastintele acestei lumi sunt nule. Ceea ce luam cu noi este doar iubirea manifestata prin faptele noastre in decursul vietii. Ce va folosi omul de va dobîndi lumea toată şi îşi va pierde sufletul său? Ce va da omul, în schimb, pentru sufletul său (Marcu 8, 37). Toate cunostintele acestei lumi sunt bune in masura in care ne fac oameni, capabili sa ii intelegem pe cei din jurul nostru. Si nu toti au coeficientul de inteligenta peste 170.
        Ful omului este Isus Hristos, el este reperul. Tot ce a creat omul si nu este conform cu invatura lui e contra omului.

  47. causius
    1 ianuarie 2011 la 11:46 pm

    La Multi Ani, domnule profesor !

  48. dr. gheorghe silvestrovici
    8 ianuarie 2011 la 4:33 pm

    –––––––––––––––––––––––––––
    From: silvestrovici@hotmail.com

    Subject: MANIFEST PENTRU SANATATEA SUFLETEASCA A NATIUNII ! MARTIN SELIGMAN-PSIHOLOGIA POZITIVA :: Authentic Happiness :: Using the new Positive Psychology
    Date: Thu, 9 Sep 2010 02:20:26 +0300

    http://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/default.aspx MANIFEST PENTRU SANATATEA SUFLETEASCA A NATIUNII ! Trebuie sa se faca ceva in acest sens si in Romania la nivel universitar ! Cititi va rog din „Fericirea autentica ” : paginile 54-55 despre cum o fetita de 5 ani Nikki i-a spus tatalui ei MARTIN SELIGMAN :”cand am implinit cinci ani , m-am hotarat sa nu ma mai plang de nimic . A fost cel mai greu lucru pe care l-am facut vreodata ; si daca eu pot sa nu ma mai plang , atunci si tu poti sa nu mai fii asa morocanos”. Aceasta a dus la intemeierea Psihologiei pozitive in America ; paginile 32-33 despre cele SASE virtuti fundamentale si cum sunt incluse de-a lungul mileniilor in toate civilizatiile : intelepciunea,curajul,iubirea,dreptatea,cumpatarea,spiritualitatea si transcendenta ; pagina 82 despre cum un om sanatos si bogat poate fi profund nefericit si un om sarac lipit pamantului sau un om cu o boala deosebita se poate bucura de fiecare clipa a vietii ; paginile 201-228 despre chestionarul VIA-Values In Action- Strenghts Survey asupra celor 24 calitati /forte/virtuti principale ale fiecarui om si despre cum fiecare si le poate dezvolta FIIND AJUTAT DE SOCIETATE; paginile 354-360 despre intemeierea Psihologiei pozitive in 1998 in cadrul unui Institut in Statele Unite ale Americii-continut,metoda si infrastructura -cu cei trei piloni : 1-studiul emotiilor pozitive, 2-studiul caracterului pozitiv si al virtutilor si 3-studiul institutiilor pozitive sau in ce masura structurile mari sprijina virtutile/calitatile oamenilor : familiile trainice,educatia solida a bunului simt, invatamant constiincios, flexibil,cu oferte variate,accesul la cultura autentica ,promovarea in comunitati a valorilor morale prin cultura si mass media,democratia participativa{?} oricand o comunitate sa poata decide pentru ea insasi, libertatea de cercetare,siguranta economica,legea sa fie egala pentru toti . PROPUN CONFERINTEI NATIONALE DE PSIHOLOGIE DE LA IASI DIN 26-28 sepembrie 2010 pentru dezbatere : oportunitatea infiintarii unui INSTITUT DE VALORI MORALE IN ACTIUNE dupa acest model american al lui Martin Seligman . Sa fie alcatuita o retea a Psihologiei pozitive care sa-i includa pe cei mai importanti profesori universitari care sa coordoneze un plan de cercetare, investigatii si de actiune. Sociologia, stiintele politice,antropologia si economia sa-si faca cunoscute cercetarile,investigatiile si solutiile publicului larg pentru a putea fi dezbatute . INTR-O MARE CRIZA ECONOMICA,FINANCIARA,POLITICA SI MORALA NU SUNT FOLOSITE RESURSELE RATIONALE SPIRITUALE CREATIVE ALE TUTUROR ! Economia si industria au productie mica . DE CE ? Cinci milioane de romani lucreaza in strainatate. DECE ? Fondurile europene nu pot fi atrase in mod satisfacator . DE CE ? Politicienii sunt in impas , nu dau solutii si sunt dispretuiti de toti . DE CE ? Ne-am indatorat peste poate. DE CE? Institutiile statului functioneaza asa cum functioneaza . DE CE ? Luati pe oricine de pe strada si va da cateva solutii practice, eficiente , concrete si de bun simt ! SUNT AFECTATE GRAV VALORILE MORALE ALE SOCIETATII, FAMILIA SI GRUPURILE SOCIALE VULNERABILE : TINERII SI BATRANII ! ! !

    • 9 ianuarie 2011 la 12:40 pm

      Ma bucur ca ati descoperit acest domeniu, care este unul interesant. Noi am introdus cursuri universitare si de formare continua in acest domeniu din 2007 (avand sute de absolventi in toata tara), asa ca ma bucura sa vad ca sunt si altii interesati. Succes!

  49. laura
    12 ianuarie 2011 la 2:17 pm

    buna ziua!
    imi puteti indica o carte-doua care poate ajuta o persoana sa depaseasca relatia romantica precendenta si sa se deschida din nou emotional pentru o noua relatie? Multumesc!

  50. anonim
    13 ianuarie 2011 la 1:28 pm

    Buna ziua!
    Va felicit pentru tot ceea ce faceti!

    Sunt o fosta absolventa a Facultatii de Psihologie de la Cluj, UBB, si a Masteratului de Psihologie clinica, Consiliere Psihologica si Psihoterapie si mi-as dori sa va spun ca pe piata muncii lucrurile nu stau deloc bine pentru psihologi (desi cred ca stiti destul de bine acest lucru) si mai trist e ca pe langa faptul ca fac psihoterapie tot felul de oameni pregatiti in formari invalidate (ex NLP), se mai „tresesc” si altii sa fac terapie care nici macar nu au nici un fel de formare, aici ma refer la link-ul de mai jos:

    http://www.citynews.ro/cluj/sanatate-16/cluj-terapie-in-grup-pentru-bolnavii-de-cancer-105226/

    Ce parere aveti despe acest fapt?

    Va multumesc anticipat!

  51. PICU ELENA
    27 ianuarie 2011 la 12:35 pm

    buna ziua d-le prof. am un baietel de 4 ani care mie mi se pare ca cel mai destept si cuminte copil de pe fata pamantului dar de la gradinita mi se spune ca ar avea ceva probleme de comportament si as dori sa-i fac un consult psihologic. unde ma pot adresa ? cu respect

  52. Mihai
    1 februarie 2011 la 4:44 pm

    Domnule Profesor, am fost placut surprins sa observ comentariul dumneavoastra in articolul din ziarul „Adevarul”- articolul legat de preotul din satul Bont. De asemenea am fost surprins sa aflu ca un profesor de chimie din cadrul UBB poate fi parapsiholog. Pe langa cele mentionate de dumneavoastra as dori sa adaug ca exista un ansamblu de tehnici (probabil sititi) numite „cold reading”, pe care vrajitorii, astrologii etc le folosesc (exista si astfel de manuale) pentru a face lucruri generale sa sune foarte personal. Intrebarea ce ramane ar fi legata de pozele albe: au vrut reporterii sa faca valuri cu acest articol sau intradevar au iesit albe? Va scriu acest mesaj pentru ca ma consider un sceptic (in traditia lui Dennett, Dawkins, Shermer, Harris) si cred ca si dumneavoastra faceti parte din aceasta categorie. Mi s-ar parea extraordinar sa se infiinteze o asociatie a scepticilor din Romania pentru a trata astfel de fenomene si a aduce opinia publica cu picioarele pe pamanant (si astfel poate ar descreste putin nivelul de psihopatologie). Nu insist sa faceti public acest mesaj dar mi-ar placea sa imi raspundeti pe mail. Va multumesc.

    • Mihai
      1 februarie 2011 la 6:37 pm

      Vroiam sa spun sa mi-ar placea sa imi raspundeti pe mail doar in cazul in care alegeti sa nu faceti public mesajul.

    • 1 februarie 2011 la 7:34 pm

      Nu cred inca intr-o Asociatie a scepticilor, deoarece nu exista inca in tara suficienti oameni de stiinta/cultura care sa aiba cultul si tehnica dialogului critic (iau lucrurile prea personal, „ad-hominem”), ale „debate-ului” si argumentarii si, in plus, dispozitie pentru a-si dedica din timp, adesea gratuit, pentru promovarea stiintei. De aceea deocamdata cred in actiuni individuale si/sau ale unor grupuri mici de elita, care poate cu timpul vor putea, prin coalizare, sa sustina o societate profesionala. Asadar, eu nu cred inca in acest proiect, dar nu m-as opune si poate l-as sustine daca ar fi initiat pe baze serioase (sunt un sceptic, dar sunt unul constructiv).

      O.S. da, sti de tehnica si manualul de care vorbiti. Cei din presa au dat franturi din ce am spus (unele unele neclare), eu facnd referire, cu exemple, la astfel de tehnici.

  53. calinescu voni
    20 februarie 2011 la 3:40 pm

    Este oare posibil ca un student roman in Glasgow sa poata beneficia de terapie on line cu Domnul Profesor David ?
    Multumesc.

  54. Sam
    16 martie 2011 la 2:43 am

    My husband and i lived overseas for a very long time and recently relocated to Brasov, Romania! My husband gets panic attacks and has an anxiety disorder which he is taking medication for but it doesn’t seem to be working a 100% anymore! He is using 1 and a half of Paxil/Aropax in the morning and 0.5mg of Ativan morning and night! We don’t know of any doctor or therapist who could help us with his anxiety! What do you advice we do and can you assist us in this issue? Thank you in advance….

    • 16 martie 2011 la 3:28 pm

      At this moment, the best treatment for such a condition is cognitive-behavior therapy; contact a psychologist/psychiatrist certified in this form of psychotherapy and there is will be a very high probability to solve it (it can go together with the pharmacotherapy). Good luck!

      • Sam
        23 martie 2011 la 1:04 am

        Thank you very much for your advice! If i may ask could you please recommend someone for us, that is if you know of anyone in Brasov!! We would really appreciate your help. Thank you…

    • Silviu
      9 aprilie 2011 la 8:40 pm

      Sam,

      Check out the registry with certified clinical psychologists / counseling psychologists / therapists in Romania. You can filter down Brasov and look for
      „cognitiv-comportamental” (cognitive-behavioral) certified therapist in column „Specialitatea”.

      Here is the link:
      http://www.copsi.ro/COLEGIU/REGISTRUL%20UNIC/2011/I%20cl%201%20RUP%2006-07-08-09-10-11%20site.xls

  55. cristina
  56. Erdely Mihai
    21 martie 2011 la 12:08 am

    Domnule Profesor, ce subiect ati ales pentru TEDx Eroilor? Asta daca nu ramane confidential pana in ziua cu pricina..

    Asteptam cu nerabdare evenimentul..

  57. claudia
    10 aprilie 2011 la 11:51 am

    Buna!
    Felicitari si multumiri pentru blogul dvs!
    Va rog a-mi recomanda un psiholog,din cadrul universitatii dvs,am accesat linkurile recomandate de dvs,insa as aprecia recomandarea nominala .
    Am inteles ca timpul pentru dvs este extrem de pretios si bine folosit,as fi ales varianta e-mail pentru recomandarea de care am nevoie,insa nu am gasit o adresa de e-mail a dvs .
    Multumesc anticipat.

  58. licu monica
    27 mai 2011 la 8:15 am

    Buna ziua si felicitări pentru tot ce faceți pentru profesia noastra. Si pentru ca nu vreau niciun castel de nisip, vreau sa va rog sa-mi recomandati o formare in neuropsihologie. Desi sunt atasata profund ideatic de scoala dvs., lucru atestat prin formarile si domeniul ales pentru doctoratul pe care l-am parcurs, nu am gasit nici la dvs. o formula agreabila in acest sens. Fapt pentru care am reusit sa parcurg un astfel de modul la Paris. Ce as ptea sa fac in continuare, in afara de activitatea din clinica intr-un spital de elita in Bucuresti?
    Cu multumiri, Monica.

    • 29 mai 2011 la 11:30 am

      Noi am demarat la Cluj un program de (neuro)stiinte cognitive clinice, urmand sa avem in dotare si un fMRI. Vom incepe asadar niste programe de cercetare serioase in domeniu, cu implicatii practice. Din toamna laboratorul va fi functional, asa ca imi puteti scrie atunci si putem discuta modalitati de colaborare concrete.

  59. Sorina
    8 iunie 2011 la 7:56 pm

    Buna ziua,
    Ma intrebam daca noi romanii, raspanditi prin Europa si prin lume, vom avea ocazia la un moment dat sa asistam la ceva conferinte care sa rezume munca si rezultatele obtinute de dvs in tara?!
    Pe cand o masa rotunda, o conferinta peste granite? Franta poate?

  60. Marcela
    9 iulie 2011 la 2:41 am

    Am avut plăcerea de a vă vedea la o conferință națională în Timișoara, acum câțiva ani și am fost fascinată de câtă informație puteți emana! 🙂 Meritați să știți că, atât studenții ieșeni, cât și cadrele didactice vă apreciază atât ca om, cât și munca dumneavoastră, inclusiv rezultatele ei. Sunt mândră că avem atâția oameni de valoare, incluzându-vă, de la care putem învăța și care încă mai cred că România are un potențial deosebit. Chiar dacă am avut profesori excelenți, mi-aș fi dorit din toată inima ca dumneavoastră să fi fost printre ei 🙂
    Tot ce vă doresc este să aveți resursele necesare pentru a vă duce planurile într-o direcție favorabilă (sint sigură că aveți multe) și sper să vă vedem, cât mai des, la Iași 🙂

    Cu bine

    • 9 iulie 2011 la 2:58 am

      Multumesc. Scoala de la Iasi este unul din partenerii nostri cei mai apropiati si mereu merg cu placere la Iasi.

  61. Consuela
    17 iulie 2011 la 5:38 pm

    Buna ziua,
    Cred ca foarte multa lume va admira si stiu ca stiti acest lucru.Eu sunt mandra ca sunteti Sagetator ca si mine:-).
    Sunt cu un an mai mica insa mai am foarte multe lectii de facut pana voi avea bagajul de cunostinte al dvs.Nu acesta este scopul meu insa.v-am scris sa va spun ca si eu va admir,de departe insa,pentru ca sunt in Covasna.Am citit mult din ceea ce ati scris si imi pare rau ca nu am reusit sa ajung sa fac facultatea la Cluj.M-am trezit tarziu,am 2 copii si iata abia acum am terminat facultatea.
    Singurul motiv pentru care am vrut sa las un mesaj aici este pentru a va transmite admiratia mea si respectul meu.
    Succes in tot ceea ce faceti!
    Cu bine,
    Consuela

    • 18 iulie 2011 la 3:24 pm

      Va multumesc pentru cuvintele frumoase, cred insa ferm ca ce se intampla cu un om nu tine de zodie, ci de ceea de face el/ea. Pentru aceasta precizare am raspuns mesajului dvs. Multumesc.

  62. Consuela
    18 iulie 2011 la 3:33 pm

    Raspund si eu cu multumire mesajului dumneavoastra.
    Fireste sunt de acord cu faptul ca zodia nu are legatura cu ceea ce o persoana in viata sa,insa am spus-o intr-un spirit de gluma,daca imi era ingaduit.
    Succes in tot ceea ce faceti,stimate dmnule profesor.
    Cu respect,
    Consuela

    • 18 iulie 2011 la 4:03 pm

      Ca gluma si/sau „entertainment”, zodia este oricand OK si pentru mine (sic!). Multumesc din nou si o zi buna.

  63. miha
    25 iulie 2011 la 6:51 pm

    Salutare tuturor!Cred ca a fi OM e un lucru extraordinar unii sunt cu adevarat,altii incearca.Toti trebuie incurajati.Apreciez oamenii care stiu sa se ridice si mai ales pe cei care ii ajuta,exemplu meu sau al tau v-a fii intodeauna la indemina.Ce fel de oameni sintem noi si cine ne urmeaza?Noi pe cine urmam? Multumesc,Daniel David!

  64. Obreja Lavinia Irina
    25 iulie 2011 la 7:39 pm

    Stimate domnule profesor,
    Am avut deosebita onoare sa va audiez intr-un workshop la Congresul de Psihologie de la Sibiu in mai 2009. M-au fascinat inteligenta si capacitatea dvs. mentala. Informatiile si prezenta dvs. intelectuala m-au convins sa-mi doresc ca macar doctoratul in psihologie clinica sa-l urmez la Cluj-Napoca. In prezent urmez masteratul la Iasi. Nu indraznesc sa visez sa va am profesor….desi trebuie macar sa visezi ca sa existe sansele sa se petreaca. Cred, insa, ca daca voi dovedi suficienta inteligenta si cunoastere a domeniului si daca voi fi perseverenta in a-mi prezenta linia de terapie pe care am inceput sa lucrez sub supervizare, ne vom mai intalni. Multumesc mult ca ati creat un blog. Azi l-am descoperit si il voi studia amanuntit in vacanta. In prezent lucrez pe resurse umane, ca psiholog si ca profesor de limba engleza. Am absolvit si Academia de Muzica de la Cluj – sectia canto clasic, tocmai in ideea de a avea autoritatea de a emite idei despre influenta muzicii moderne si clasice asupra psihicului uman, cu toate manipularile pozitive sau negative, de ce cele mai multe ori subliminale, pe care aceasta o implica. Sunt multe de spus, va pot trimite anumite studii pe care le-am facut, si in tratarea disfunctiilor sexuale psihogene. Lucrarea mea de dizertatie pe asta se va axa, in urma cunostintelor de psihologie, de yoga si tantrism. Daca va intereseaza…
    Deocamdata, felicitari!

    • 25 iulie 2011 la 10:02 pm

      Nu am idei/bariere preconcepute, ci doar preventive, cu rol protector fata de multe aberatii pe care mintea umana le genereaza prea usor si tot la fel de usor apoi le crede/accepta . Nu stiu in ce masura „tantrismul” sau „yoga” au suport dovedit stiintific, dar nu spun, in principiu, ca nu ar putea avea. Si „mindfulness” a pornit ca o tehnica de meditatie orientala, iar acum este o tehnica de relaxare validata stiintific. Oricum, cele doua teme nu fac parte din preocuparile mele in prezent. Toate cele bune.

      • Obreja Lavinia Irina
        26 iulie 2011 la 10:43 am

        Stimate domnule profesor,
        Apreciez mult pozitia rationala pe care o abordati. Va asigur ca, in cercetarea psihologica, vizez aceeasi atitudine. Tocmai de aceea, in demersul stiintific pe care l-am inceput, primesc coordonarea unor psihologi si profesori redutabili (Dl. Prof. Univ. Dr. Nicolae Cosmovici – coordonatorul lucrarii, Psiholog Clinician Principal Ioan Gotca -supervizorul in psihologie clinica). Daca voi reusi sa demonstrez stiintific teoria proprie – efectul terapeutic profund al continentei sexuale, poate o sa va intereseze domeniile. Pana atunci, va multumesc pentru raspuns si va doresc succes in tot ceea ce va propuneti. Cu respect.

  65. 31 iulie 2011 la 10:36 pm

    Buna seara,
    V-am citit toate articolele si chiar daca nu va cunosc personal, as putea spune ca sunteti un om extraordinar.
    Imi puteti spune va rog care este parerea dumneavoastra in legatura cu tema filmului documentar ‘The Secret’, daca l-ati vizionat, si anume ca prin Legea Atraciei putem atrage lucrurile asupra carora ne concentram atentia si astfel devenim ceea ce gandim si putem avea practic orice.
    Va multumesc!

    • 1 august 2011 la 4:23 am

      Multumesc. In legatura cu intrebarea dvs.: cred ca este o fantasma frumoasa, avand acelasi tip de existenta ca Mos Craciun. Legea gravitatiei este un fapt fizic cert (asa cum exista Laponia), dar asta nu inseamna ca exista fenomenul descris de dvs. (adica, pastrand paralela, Mos Craciun). DD

      • 1 august 2011 la 5:01 pm

        Va multumesc pentru raspuns!

  66. 5 august 2011 la 6:10 pm

    Din pacate ajung sa vad mai putin de 10% din clientii care ma solicita. Care sunt criteriile? Nu sunt prestabilite. Sincer spus, ele depind de timpul cat stiu ca pot sa stau in CJ fara sa plec undeva. Orice psihoterapie presupune, in principiu, macar cateva saptamani de interactiuni relativ constante, altfel este pierdere de vreme si bani pentru client. De aceea, in ultima vreme, fac mai mult supervizare si formare.

  67. Consuela
    5 august 2011 la 7:35 pm

    Buna seara,
    Cum ne alegem supervizorul,domnule profesor?Adica in cazul in care eu as vrea neaparat sa va aleg drept supervizor pe dumneavoastra din lista supervizorilor de la Colegiul psihologilor,as putea?In septembrie imi depun dosarul pentru inscriere.
    Va multumesc mult.

    • 6 august 2011 la 12:27 am

      Nu stiu de unde sunteti, dar este bine sa va alegeti un supervizor din aceesi localitate cu dvs. sau din apropiere.

  68. Aurelia
    5 august 2011 la 8:47 pm

    Buna seara,

    Clinica este inchisa pe perioada verii ? Am sunat azi,pe telefonul mobil indicat pe site, intre orele 10-18 si mi-a raspuns robotul.

  69. Gabi
    5 august 2011 la 10:34 pm

    Cat PR…Multumesc pt raspuns, dar am nevoie sa fiu intre cei sub 10%. Spuneti-mi, va rog, daca se poate sau nu.

  70. Gotca Ioan
    10 august 2011 la 5:45 pm

    Am placerea sa salut initiativele dv.
    In calitate de supervizor in psihologie clinica sustin activitatea dv. si chiar as vrea sa vad cine va reusi sa atraga fonduri pentru formarea profesionala a psihologilor. Ar fi un semn ca cei care sunt deja la un anumit nivel de performanta se gandesc sa promoveze si pe cei tineri.

  71. Andrei
    15 august 2011 la 12:00 am

    Ascultand Radio Romania Cultural, am constatat cu nemultumire ca se promoveaza intens psihanaliza…

    http://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/dosarele-psi/editii/arhiva-psi.html

    Poate candva veti dori sa abordati si dumneavoastra emisiunea Dosarele Psi, pentru a expune publicului auditor, teorii si tehnici psihologice validate stiintific si ecologic.

    Va multumesc!

  72. Maria M. Tudorancea
    18 august 2011 la 8:01 pm

    Domnule profesor David,

    Am gasit intamplator blogul dumneavoastra in timp ce cautam mai multa informatie despre tratamentul sindromului OCD.
    Baietelul meu de 13 ani a fost diagnosticat cu Obsesive Compulsive Disorder in urma cu 3 ani, si desi continua medicatia prescrisa de doctorul sau psihiatru de la York Hospital Toronto, comportamentul compulsiv nu a disparut (suflatul frecvent al nasului).

    Va rog frumos sa-mi spuneti daca la Clinica dumneavostra din Cluj puteti oferi tratament psihoterapeutic bolnavilor de OCD.

    • 19 august 2011 la 9:06 pm

      Cel mai bun tratament terapeutic pentru OCD este acum terapia cognitiv-comportamentala (CBT), asociata cu medicatia. Da, la Clinica se ofera astfel de servicii, dar doar din septembrie (acum este vacanta); nu stiu de unde sunteti, dar poate ati putea cauta un terapeut CBT in orasul dvs. (vezi siteul Colegiului Psihologilor din Romania la http://www.copsi.ro).

  73. 20 august 2011 la 5:02 am

    Va rog frumos sa-mi spuneti daca Clinica dumneavoastra in Cluj ofera tratament psihoterapeutic pentru fobia de zbor si fobia sociala. Din pacate am incercat fara success sa fiu tratat. Munca imi cere sa ma deplasez pe distante mari si petrec cel mai mult timp in masina. Puteti sa ma ajutati? Sau puteti sa ma recomandati unui specialist cu interes pentru tratarea acestor fobii? Multumesc frumos.

  74. Consuela
    16 septembrie 2011 la 1:09 pm

    Buna ziua,Stimate domnule profesor.Stiu ca in cadrul Clinicii (Clinica PsyTech)exista si un program de formare profesionala(psihoterapie).Ingaduiti-mi sa va cer cateva detalii in acest sens.Unde as putea afla cele ce ma intereseaza.Am intarziat la admiterea de la masterul univ.Babes(cel pe PSIHOLOGIE CLINICĂ, CONSILIERE PSIHOLOGICĂ SI PSIHOTERAPIE).
    Va multumesc mult,Cu consideratie,Consuela Opait.

  75. Rodica
    20 septembrie 2011 la 12:08 pm

    Sunt absolventa a Facultatii de Psihologie din Cluj, o fosta studenta de-a dumneavoastra, in prezent masteranda.As dori o programare pentru terapie cognitiv comportamentala la dumneavoastra.Cum as putea sa fac acest lucru?
    Va multumesc!

  76. 4 octombrie 2011 la 12:03 pm

    Buna ziua domnule profesor, am auzit ca ati practicat Arte Martiale sau sunteti (ati fost) pasionat de sfera cunostintelor extrem orientale. Sunt foarte curios, deoarece sunt un vechi practicant al Artelor Martiale. Poate pe viitor daca veti fi Dvs. de acord vom putea colabora sau cel putin coresponda pe anumite teme de convergenta intre ceea ce cu atata pasiune faceti si ceea ce fac eu, cu multa pasiune.

  77. MrJasonStar
    17 octombrie 2011 la 4:07 pm

    [quote]sunteti citat in acest articol http://think.hotnews.ro/cateva-mituri-despre-femei.html/comment-page-1#comment-28360 Referitor la „Sigur, cercetarile de specialitate nu au scos in evidenta diferente de performanta in functie de gender [in psihoterapie]. Mai mult, analizand istoria psihologiei si a psihoterapiei, cei mai multi psihoterapeuti – cunoscuti si influenti -, practicanti si/sau fondatori de scoli psihoterapeutice au fost barbati”. Banuiesc ca nu ati fost citat corect, pt ca succesiunea nu prea are sens… dar preventiv propun ca motiv pt aceasta stare a lucrurilor faptul ca in perioada cand incepea sa se contureze psihologia ca domeniu sistematic de cercetare, femeile de abia daca aveau acces ca studente la universitate, cu atat mai putin sa si obtina diploma si sa practice sau sa devina profesori universitari, fiind incurajate sa evite mediul academic si sa ramana in cel social si domestic (societate patriarhala). Si daca reuseau sa ajunga in mediul academic, nu aveau sanse egale de a fi publicate sau promovate (sexism). Barbatii decideau cine e ‘valabil’ si cine nu. In contextul social si politic (al relatiilor de putere dintre sexe) se constata intr-adevar ca “cei mai multi psihoterapeuti – cunoscuti si influenti -, practicanti si/sau fondatori de scoli psihoterapeutice au fost barbati” cum spuneti dvs. Dar nu in contextul abilitatilor profesionale! Citatul, incorect sau nu, risca sa sugereze o relatie de cauzalitate intre abilitati intre sexe si figuri proeminente. In continuare munca domestica (invizibila si neremunerata) nu este impartita egal intre parteneri pt a permite timp unei femei sa aiba cariera in academie. In favoarea barbatilor in continuare in multe societati partenera preia mai mult din munca domestica, eliberandu-i partenerului timp pentru realizari academice/profesionale.[/quote]
    I observe plenty considerable ideas about this are shown at danieldavidubb.wordpress.com. You completed some good points there. I did a search on the topic and found most folks will consent with your blog. In addition I would suggest to review this website: [url=http://www.meditationiseasy.com/form.php]Buy Prednisone[/url]

  78. catalina
    18 octombrie 2011 la 3:41 pm

    Buna ziua, domnule profesor. As dori sa urmez si eu niste cursuri de psihoterapie si, in cautarile mele online, am dat peste aceasta Catedra de Psihologie Clinica si Psihoterapie din Cluj. Puteti sa imi spuneti va rog… aceasta este o facultate separata de Facultatea de Psihologie?
    Cum as putea urma aceste cursuri de psihologie clinica si psihoterapie, pentru a deveni psihoterapeut?
    As putea urma doar niste cursuri de master si o scoala doctorala in psihoterapie?
    Raspunsurile la fiecare intrebare sunt foarte importante pentru mine. Va rog mult sa ma lamuriti, va multumesc.

  79. catalina
    18 octombrie 2011 la 5:40 pm

    buna ziua. am trimis un mesaj. aceasta este o incercare pentru a vedea daca intra direct pe site sau are nevoie de aprobare de la dvs

  80. catalina
    18 octombrie 2011 la 5:44 pm

    Domnule profesor, va rog sa imi spuneti cum as putea urma cursurile predate de profesorii de la Catedra de Psihologie clinica si psihoterapie din cadrul Univ. BB. Este o facultate separata sau este vorba despre Facultatea de Psihologie? Pentru a deveni psihoterapeut trebuie sa urmezi cursurile Facultatii de Psihologie sau sunt suficiente si anumite cursuri de specialitate sau chiar un master/doctorat?
    Va multumesc mult pentru timpul acordat.

  81. MrJasonStar
    26 octombrie 2011 la 12:44 am

    [quote]Stimate domnule profesor, Va felicit pentru ideea blogului si va multumesc pentru timpul pe care ati ales sa il impartiti cu noi. In sfarsit va pot urmari activitatea si gandirea in cel mai usor mod posibil. Ca fost student al dvs, am ramas cu certitudinea ca felul in care ganditi/filtrati realitatea este cel corect, rational, echilibrat. Asa ca, mult succes, va auzim![/quote]
    Am urmărirea o multime de teme decente despre # categorie sunt discutate la danieldavidubb.wordpress.com . RNV data vazut un site ca acesta , într-adevăr impresionant . în comparaţie cu alte site-uri cu acest articol acest lucru a fost cu siguranta cel mai bun blog . va marcaj. Mi-ar recomanda , de asemenea, să aibă o privire la această pagină – [url=http://www.amrq.com/sites/all/xenical-diet.php]xenical diet[/url]

  82. Oana
    5 noiembrie 2011 la 8:36 am

    Dan, sunt curioasa cum vezi tu profilul rectorului UBB? Oana

  83. ILINCA
    6 noiembrie 2011 la 4:08 pm

    Stimate domnule profesor, va scrie o mama indurerata, din Timisoara; dai iata despre ce doresc sa va scriu; am o fiica de 26 de ani, absolventa a Fac de Stiinte Economice si a Fac, de Drep Juridic si Administrativ, care a facut o depresie si a necesitat internarea la Clinina de psihiatrie din oras, dupa 2 saptamani de internare, a iesit cu diagnosticul de schizofrenie cu accente psihotice, Urmeaza tratament, dar nu se simte bine face crize prea dese dupa cum spune doamna doctor psihiatru care o trateaza.Rugamintea mea este daca ne puteti recomanda si alte investigatii la aceasta clinica si cum sa procedam?! Va multumesc din suflet pentru timpul acordat si astept un raspuns!

    • 6 noiembrie 2011 la 5:21 pm

      In aceasta faza relatia si discutia cu medicul psihiatru sunt fundamentale (ex. pentru tratament si evolutia acestuia, decizii referitoare si la alte interventii posibile etc.). In paralel/simultan cu tratamentul psihiatric, daca medicul psihiatru considera necesar, poate ca s-ar putea urma si o interventie cognitiv-comportamentala focalizata atat pe problemele clinice cat si pe mediul social/familial al pacientului.

  84. RASCOL ILINCA
    7 noiembrie 2011 la 10:01 pm

    Multumesc pentru raspuns. Ceea ce eu doream sa stiu este daca ar fi oportun sa facem un drum pana la aceasta clinica, in vederea realizarii unor investigatii suplimentare care sa confirme sau nu diagnosticul actual. Iertati-mi insistenta si va multumesc.

    • 7 noiembrie 2011 la 10:03 pm

      Eu nu cred ca este nevoie deoarece exista specialisti foarte buni pentru asta (diagnostic) si la dvs. in oras. In plus, daca credeti de cuviinta, puteti cere o a doua opinie la dvs. in oras, ca sa fiti linistita.

  85. 10 noiembrie 2011 la 11:29 pm

    Buna seara !
    Sunt studenta in an terminal la Universitatea Andrei Saguna , Facultatea de Psihosociologie Specializarea Psihologie din Constanta . Ma simt norocoasa ca va pot scrie pe acest blog , colegii mei inclusiv eu suntem curiosi sa va cunoastem . Va apreciem pentru tot ceea ce faceti domnule profesor . Felicitari !
    P.S. Poate ma puteti informa cand ajungeti in Constanta , sunt confuza ,vreau sa incep un curs de formare acum in an terminal si nu stiu ce sa fac .
    Va asteptam cu drag in Constanta !
    Va multumesc !

  86. boar Monica
    17 noiembrie 2011 la 9:34 pm

    Buna seara domnule profesor si toata stima din partea noastra pt talentul dumneavoastra. Avem si noi o fetita de 14 ani, care de un an si patru luni are o frica de ingrasare, manifestata prin mese foarte rate pe zi si putine, din frica de a pune kilograme pe ea, a dat jos de la 65 la 46, are dureri de stomac, cap, stari de rau, ne-am consultat si cu pshiologi, pshiatrii, a urmat tratament, consiliere, dar starea ei e bine citeva zile, si iar cade in starea ei de anorexie probabil cum a fost diagnosticata, asociata cu fobie. Mi-e frica de ceva mai grav va rog mult sa ne ajutati sa nu ajungem mai grav, cu tot respectul si stima doamna Monica.

  87. daniela
    17 noiembrie 2011 la 9:38 pm

    buna seara cu tot respectul daca imi permiteti . eu am o problema la cap nu stiu bine sa va spun despre ce este vorba dar in italia neurologi inca nu au o explicatie clara ,si as dori sa imi spuneti daca ma-ti putea ajuta in vreun fel .daca ar fi posibila o vizita la dumneavoastra ,cind ar fi posibil,unde sa ma prezint si costul acestei vizite cu tot respectul multumesc

  88. CHIRIAC VALENTIN
    18 noiembrie 2011 la 10:23 am

    Stimate Domnule Profesor ,

    Va scriu cu speranta ca ne puteti ajuta in ceea ce-l priveste pe fiul nostru , TUDOR -ALEXANDRU , care pe 23.11.2011 va implini varsta de 12 ani si care este in clasa a V-a la Scoala Generala „NICOLAE IORGA ” din Focsani . Problemele cu comportamentul lui au aparut de la varsta de 2 -3 ani , cand am observat ca este mai nelinistit si ca nu poate sa inceapa sa vorbeasca . A inceput sa vorbeasca cu cuvinte clare si sa construiasca propozitii mai lungi si cu sens in jurul varstei de 4 anisori . Tot atunci au inceput sa apara si ticurile – cu diferite obiecte ( in general ate si sireturi , chei de masina ) pe care le lua in manuta si incepea sa dea cu ele din maini. In acelasi timp am observat ca in timpul mersului se ridica pe varfuri , obicei pe care l-a pastrat pana la aceasta varsta , cu toate eforturile noastre de a-l corecta.
    Integrarea in colectivitate a fost destul de anevoioasa , incepand cu caminul-gradinita unde am avut probleme mari de comportament si integrare ( nu se putea adapta la cerintele doamnelor , ramanea in permanenta in urma grupului , nu respecta grupul si gruparile in timpul diferitelor evenimente , nu era atent la activitati , nu era atent la doamnele educatoare , nu putea si nici nu incerca sa se descurce singur -incaltat , descaltat , imbracat , dezbracat).
    Tot acest comportament „bizar” a facut ca ceilalti copii sa-l indeparteze din jurul lor.Simtind acest lucru si neintelegand ce se intampla , a gasit ca forma de a atrage atentia asupra lui ” autopedepsirea si automutilarea” – isi taia cu forfecuta parul din fata , se trantea pe jos cand venea spre casa , vorbea urat despre el si despre noi. Mentionez , pe propria raspundere a ceea ce scriu , ca eu si sotia mea suntem o familie de intelectuali in interiorul careia nu au existat , din momentul casatoriei si pana in prezent acte de violenta domestica si limbaj vulgar sau alte deviatii grave de comportament
    In acest spirit am crescut si educat acest copil.
    Clasele I-IV au fost dominate de acelasi comportament.Pe langa greutatea enorma a procesului de invatare , am avut si ghinionul unei doamne invatatoare nu tocmai intelegatoare si extrem de dura , cu manifestari violente atat verbal cat si fizic la adresa copiilor neastamparati si mai ” lenti ” la invatatura cum este copilul nostru , comportament pe care acesta si l-a ” asimilat” imediat. Eram chemati frecvent la scoala si ni se aduceau la cunostiinta faptul ca nu face fata „repeziciuni ” cu care preda doamna lectiile si diverse comportamente ale lui in fata carora ramaneam „muti”.Acasa cu noi nici nu era vorba de asa ceva. Comportamentul lui cu noi era normal. Am inteles atunci ca are un comportament dublu. Cu greu s-au terminat si clasele I-IV din care nu a iesit tocmai pregatit , fapt care se rasfrange in acest moment la intrarea in gimnaziu ( scris urat , neadaptare la programul mai incarcat si divers ).
    Am inceput consultatiile la doua cabinete psihologice din oras. Concluziile au fost ca are o forma usoara de ADHD . Nu a fost pus insa acest dignostic pe un raport medical sau fisa medicala. Am primit medicatie in prima faza si ulterior terapie comportamentala. Am incercat sa ne apropiem , sa-i castigam increderea . Mama lui a reusit mai mult , eu -tatal , mai putin. In afara de faptul ca nu i-au disparut ticurile pe care le poarta dupa el de cand era mic- datul din maini si mersul pe varfuri ( intradevar , cu mai putina frecventa ), paream ca intram , incet , intr-o oarecare normalitate.
    Inceputul de gimnaziu , in acest an , a reprezentat , din nou , inceputul problemelor. Eram pregatiti sufleteste pentru a face fata. Dar totul a devenit , intr-o luna si jumatate de la inceperea scolii , un adevarat calvar. Am fost inca de la inceputul scolii si am vorbit cu diriginta clasei si psihologul scolii .Am relatat situatia exacta a copilului.
    Notele sunt de 2 si 3 la aproape toate materiile. Acasa pregatirea temelor decurge normal , cu putin sprijin din partea noastra le intelege si le duce la bun sfarsit. Cand ajunge la scoala si este singur , este pierdut. Profesorii nu inteleg situatia lui ,aceea ca necesita o atentie mai mare putin , un imbold mic si se poate descurca . Nu vor sa se implice in cazuri de acest gen .Daca tine pasul cu multimea e bine , daca nu va „cara” acasa tot anul scolar numai note de doi si trei. Acest lucru este accentuat si de faptul ca nu este un elev foarte atent la ore , isi gaseste preocupari in timpul orelor, este nelinistit , se amuza , fara sa-si dea seama , de greselile colegilor .
    Am speranta ca am putut , in cateva cuvinte , sa va relatez cat mai bine cazul unui copil cu o problema cum este cazul copilului nostru .
    Ma adresez dumneavoastra , institutie cu calificare superioara si inalt profesionalism in rezolvarea acestor cazuri la copii , cu rugamintea sa ne ajutati , atat pe copilul nostru cat si pe noi , sa putem trece cu bine peste aceasta incercare a vietii.
    Cu stima ,
    VALENTIN CHIRIAC

    • 18 noiembrie 2011 la 10:55 am

      Va spun si dvs. ce spun si celorlalti parinti care mi se adreseaza aici. Luati va rog legatura cu Clinica Universitara de Psihologie (gasiti datele de contact la http://www.clinicadepsihologie.ro). Colegii mei va vor programa, se va face o evaluare psihologica si vi se va spune ce se poate face; apoi, daca veti dori se va implementa programul convenit.

  89. Bancos Florin
    20 noiembrie 2011 la 10:31 pm

    Buna seara,daca se poate o informatie din partea dumneavoastra v-as fi recunoscator.
    Sunt licentiat in Psihologie si masterand in Psihologie Clinica si Psihoterapii la Univ.de Vest,,Vasile Goldis” din Arad,in prezent Psiholog Clinician Practicant sub Supervizare iar intrebarea mea ar fi daca pot sa dobandesc atestatul de libera practica ca Psihoterapeut deoarece normele de atestare spun ca trebuie sa urmez o scoala specifica de psihoterapie iar masterul pe care l-am urmat nu era axat doar pe o anumita forma de psihoterapie.
    Mentionez ca am urmat mai multe cursuri de formare continua organizate de Asociatia de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania
    Va multumesc

    • 20 noiembrie 2011 la 11:22 pm

      Formarea in psihoterapie se face conform standardelor Colegiului Psihologilor din Romania si se face intr-o scoala anume, dupa proceduri specifice. Asadar, un masterat sau formarile continue nu asigura certificare in psihoterapie.

  90. Bancos Florin
    20 noiembrie 2011 la 11:30 pm

    Va multumesc pentru atentia acordata mesajului meu si pentru promptitudinea raspunsului dumneavoastra.

  91. Daniela Cerasela Ignat
    21 noiembrie 2011 la 12:38 pm

    Buna ziua,stimate domnule profesor.Sunt absolvent al Fac.de Psiholgie.Doresc sa-mi spuneti in ce masura mi-ar fi de folos cursurile ,,Psihodiagnostic si evaluare clinica in tulburari se sexuale .in conditiile in care nu am inceput nicio formare profesionala ,dupa absolvirea facultatii.Va multumesc.Daniela.

    • 21 noiembrie 2011 la 12:56 pm

      Daca nu ati inceput nicio formare complementara si nu sunteti acreditata de Colegiu, orice cursuri de formare continua va sunt utile doar cu titlu informativ, nu pentru formare si credite profesionale.

  92. Angela
    23 noiembrie 2011 la 6:51 am

    La multi ani! Multa sanatate, numai bucurii si toate dorintele sa-ti devina realitate

    • daniela cerasela ignat
      23 noiembrie 2011 la 10:35 pm

      Va multumesc,cu drag.

  93. Laura
    23 noiembrie 2011 la 9:42 pm

    La multi ani! Sanatate, bucurie si multa putere de munca.

  94. Simona-Cecilia Tudoran
    23 noiembrie 2011 la 11:05 pm

    La multi si fericiti ani, domnule profesor!

  95. Maria
    2 decembrie 2011 la 4:22 am

    Buna ziua,
    Locuiesc in New York si am mare nevoie de un psiholog roman cu care sa pot vorbi numai romaneste. Am gasit informatiile dvs pe internet si facand referire la Mt Sinai, m-am gandit ca pot apela la serviciile dvs daca mai sunteti in New York sau daca nu,poate imi puteti recomanda pe altcineva.
    Astept cu nerabdare raspunsul dumneavoastra.

    Va multumesc,
    Maria

    • 2 decembrie 2011 la 7:06 pm

      In NY ajung doar vara (iulie-august). Incercati sa o contactati pe Dr. Madalina Sucala (madalinasucala@psychology.ro) care este in NY pana in luna martie. Toate cele bune.

      • Maria
        5 decembrie 2011 la 1:15 am

        Multumesc pentru informatii.
        O zi buna va doresc!

  96. Bogdan Perte
    3 decembrie 2011 la 5:30 pm

    Buna ziua
    Ma numesc Bogdan si sunt elev in clasa a 12-a si pe viitor vreau sa studiez psihologia la Cluj
    Locuiesc in Huedin si as vrea sa aflu cat se poate despre aceasta facultate si in special daca are specializarea pe care vreau sa o urmez…
    eu sper sa ma specializez pe o ramura legala a psihologiei, adica ceva gen psiholog la vreun penitenciar sau ceva asemanator

    • 3 decembrie 2011 la 7:49 pm

      Intai trebuie sa urmezi licenta in psihologie. Dupa aceea vei cauta programe de Master care sa te formeze in ceea ce doresti ca specializare in cadrul psihologiei. Succes!

  97. 5 decembrie 2011 la 11:14 am

    Imi pare rau, nu pot incepe astfel de discutii pe acest blog. Scrieti-mi pe email.

  98. Borbe Laura
    24 decembrie 2011 la 5:09 pm

    Sarbatori fericite! si La multi ani!

  99. RASCOL ILINCA
    24 decembrie 2011 la 7:52 pm

    Sarbatori binecuvantate, cu pace si liniste in suflet, dumneavoastra, domnule profesor si tuturor colaboratorilor. Craciun fericit!!

  100. Cristian S
    28 decembrie 2011 la 8:34 pm

    Buna seara,
    Cum caracterizati fenomenul de isterie in masa al oamenilor din Coreea de Nord, generat de moartea conducatorului lor?
    Ar fi interesanta o reflectare din partea unui psiholog.
    Multumesc!

    • 28 decembrie 2011 la 9:36 pm

      Sunt pe drum si nu am timp de un raspuns detaliat.

      Un raspuns scurt ar fi ca este un amestec de realitate, inoculata ideologic, (unii chiar reactioneaza asa in mod sincer) si de conformism social (unii reactioneaza asa ca adaptare la asteptarile puterii si societatii). Interesant este ca, psihologic vorbind, aceste doua componente pot sa apara (separat) nu doar in „oameni diferiti”, ci ambele, in parti si contexte diferite, in cadrul aceleasi persoane. Un alt fenomen interesant este ca „conformismul” se poate face automat/inconstient sau intentionat/constient; cu timpul si cu practica, chiar cel intentionat se automatizeaza si omul reflecta in mod natural sistemul…

  101. Cristian S
    28 decembrie 2011 la 10:21 pm

    Va multumesc pentru raspuns. 🙂 Privit de aici, fenomenul pare intrigant si revoltator.

  102. Dorina Sirca
    2 ianuarie 2012 la 4:45 pm

    Buna ziua domnule profesor.
    Ma adresez dumneavoastra pentru ca sunteti poate cel mai in masura sa ma indrumati . Sunt medic -medic de familie -dar ceea ce doresc sa fac este psihoterapie ; oricum la nivel de cabinet volens -nolens sunt si psihoterapeut fara diploma [ si unul destul de bun judecand dupa reactiile celor din jur ] Cum insa pentru a ajuta cu adevarat trebuie sa stii CUM si CAT am hotarat sa incerc sa devin un psihoterapeut „cu diploma” .Pentru asta m-am inscris la facultatea de psihologie -sunt in anul II-IDD ;Insa aici intervine dilema -nu stiu daca era tocmai cea mai buna si rapida optiune .Aveam si alta alegere?. Sa nu spuneti master pentru ca nu cred ca poti obtine un master intr-un domeniu pe care nu l-ai studiat .
    Am intrat pe situl Colegiului Psihologilor – dar nu prea m-am lamurit .Poate dumneavoastra puteti sa ma indrumati .Si inca ceva -timpul nu este prietenul meu ; trebuie sa obtin ce vreau in cel mai scurt timp .
    P.S. psihoterapia nu este un moft de moment , dorinta de a fi pe val ci pur si simplu este ceva ce simt ca pot face . Poate ca am obosit sa dau pastile cand vad ca suferinta este a sufletului si a mintii. Unii oameni au de partea lor forta -fizica ,mentala – pe cand eu am forta dar mai ales caldura cuvantului .I-mi plac vorbele care vindeca ,care alina ,care ajuta sa te ridici.
    Va multumesc pentru rabdare si pentru intelegere .Dorina Sirca

    • 3 ianuarie 2012 la 8:42 pm

      O formare prin masterat acreditat de Colegiul Psihologilor pentru psihoterapie (printr-o organizatie profesionala de psihoterapie acreditata la randul ei de Colegiu) ar fi durat doi ani + cel putin 1 an de formare postmaster (asta depinde de Scoala). Ca medic erati eligibil. Dar va spun, faptul ca faceti psihologia inainte va va ajuta enorm; practic va va face mai bun psihoterapeut! Este greu sa faci psihoterapie performant, fara sa stii psihologie!

  103. adrian lupau
    10 ianuarie 2012 la 12:32 pm

    Domnule David,
    va felicit pentru aprecierile pozitive reunite cel putin in cadrul acestui blog. acest lucru va recomanda ca un om de calitate in primul rand si ca un bun specialist in al doilea.
    va scriu pentru a va intreba daca dvs sustine si sedinte de consiliere individuala in cluj sau in caz ca nu, daca imi puteti recomanda pe cineva din cadrul clinicii dvs.
    va multumesc!
    Adrian Lupau

  104. Radu Ioan
    23 ianuarie 2012 la 3:54 pm

    Stimate domnule profesor

    Va apreciez competenta si ingeniozitatea discursului de analiza psihologica,pe care il aveti din cand in cand in mass-media clujeana, si as dori sa deveniti o prezenta mai frecventa si mai implicata in viata polisului,chiar si la nivelul analizei politice si sociale !!!

    V-as ruga sa ma ajutati, cu rezolvarea/explicarea unei nelamuriri profunde legata de viile dezbateri ce au loc in problema acuta a cainilor maidanezi !

    Dupca cum se poate observa si de pe forumul Crestin-Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=14398), subiectul genereaza dezbateri aprinse !

    Daca ar fi sa analizam putin afiliatia indivizilor, pro sau contra,am vedea ca intr-un numar foarte mare de cazuri persoanele de sex feminin sunt cele mai acerbe, infocate, si patimase sustinatoare a cauzei cainilor vagabonzi .

    V-as ruga,daca se poate sa-mi dati o cheie de a rezolva acest fenomen psihologic,asupra caruia am niste presupuneri proprii !!!
    Deci : De ce femeile, in general, au acesta inclinatie de a iubi cainii ???
    Ce autor ,as putea consulta spre lamurire ?

    Va multumesc, si va urez toate cele bune !
    Radu Ioan, cluj-Napoca
    prof. de logica si filosofie

  105. Ibrian
    27 ianuarie 2012 la 12:40 am

    Buna seara domnule profesor David! Sunt onorată că am posibilitatea să vorbesc cu dumneavoastră, pt. că sunteti o valoare .
    Sunt mama unei studente la psihologie în anul III la facultate in Anglia. Nu este acolo dintr-un moft, ci pt. că s-a luat această decizie întrucât aici în ţară ar fi fost mult mai greu de găsit un servici. Am preferat să-mi fie dor de ea, să ma gândesc în fiecare secundă la ce face copilul meu printre străini, decât să sufăr văzând-o someră. Anul acesta, domnule profesor are licenţa şi mi-aş dori foarte mult să o ajutaţi. Ea are ca tema de licenţă să facă un proiect, la care, dupa ce il face, să-i dea un nume acestui proiect. Despre ce trebuie să vorbească în proiect:
    ,,Dacă contează genul în societate. Violenţa şi oamenii handicapaţi,, Ea trebuie să facă legături între toate acestea. Vă rog din tot sufletul să o ajutaţi pe fiica mea. V-aş fi recunoscătoare în privinţa unui răspuns din partea dumneavoastră.
    Eu vă doresc multă sănătate, putere, şi mult succes în carieră.
    Doamne ajută!
    Ibrian Mihaela
    ORADEA

    • 27 ianuarie 2012 la 12:20 pm

      Daca studiaza in Anglia, cu siguranta are mentori foarte buni acolo. Daca totusi crede ca eu pot sa o ajut cu ceva sa ma contacteze pe email.

  106. teodora
    1 februarie 2012 la 9:34 pm

    Buna seara!
    Cu multa jena va intreb este pertinenta o lucrare de disertatie cu titlul STATUTUL CONSILIERII IN COMUNISM?

    Multumesc anticipat pentru raspuns.

    • 1 februarie 2012 la 9:46 pm

      Nu va suparati, dar nu vreau si nu pot sa va raspund la asa ceva pe Blog. Puteti veni la consultatii.

  107. Didea Ionel
    7 februarie 2012 la 9:11 pm

    Buna seara, domnule profesor David!
    Am avut onoarea sa va cunosc personal la mai multe intalniri,participand la unele comisii de specialitate. Sunteti un om deosebit si va apreciez foarte mult pentru pregatirea de care dati dovada si logica pe care o aplicati de fiecare data.Sunt profesor universitar(43 ani) in domeniul dreptului si v-am citit programul managerial care m-a impresionat si ma inspira in tot ceea ce mi-am propus pentru viitor. El ar trebui sa fie implementat tuturor universitatilor care se respecta din Romania(si mai ales managerilor,ca stil de lucru). Sper din tot sufletul sa ajungeti rector si sa implementati cu succes acest program.In ceea ce ma priveste,mi-as dori sa-l implementez ad literram.Exact cum spuneati si dvs.:este in interesul invatamantului din Romania.Daca ve-ti ajunge rector,ziua urmatoare vin la Cluj sa va felicit si sa va rog ca in parteneriatele pe care le faceti sa aveti in vedere si institutii mai mici,dar cu inima mare si care pana acum au fost manageriate prost,ajungand la calificative dezonorante. Vorbesc de o universitate serioasa,situata intr-o localitate potenta financiar,dar-din pacate-condusa gresit.
    Cu stima,prof.Didea

    • 7 februarie 2012 la 10:58 pm

      Multumesc. M-ar bucura ca programul au elemente ale sale sa fie implementate in cat mai multe universitati din tara.

  108. DIDEA
    8 februarie 2012 la 12:41 pm

    Poate,dupa ce ve-ti ajunge rector,vom stabili un parteneriat pe anumite domenii ! Noi ne dorim si vrem sa va propunem acest lucru. Dumnezeu sa va ajute !

  109. diana
    9 februarie 2012 la 1:53 am

    Buna seara! Va multumesc pentru toate cartile pe care ni le-ati oferit. Mie mi-au fost de mare ajutor in munca cu pacientul. Lucrez in cadrul Serviciului de Ambulanta Neamt, ne confruntam cu diferite cazuri la accidentele rutiere, dezastre naturale, incendii etc.,iar reactiile pacientilor sunt diverse: anxietate, fobii, atac de panica, stres postraumatic, depresie etc. Este foarte important sa reusim sa empatizam cu pacientii in aceste situatii, sa stim sa ascultam ce au de spus, sa avem o atitudine pozitiva si sa reusim dincolo de actul medical sa aratam compasiune. Din pacate, faptul ca noi vedem, poate, intr-un an mai multa suferinta decat altii vad intr-o viata ne determina uneori sa actionam mecanic, pentru ca in timp „ne imunizam” cu durerea, cu lacrimile, cu …moartea, dar ei oamenii traiesc fiecare drama, fiecare durere, fiecare pierdere. Uitam, parca, uneori ca oamenii se confrunta, poate, pentru prima data cu acea trauma si nu stiu cum sa-i faca fata si pe langa tabloul clinic mai apare si fobia generata de boala/diagnostic, actul medical, de noi, cadrele medicale. Din cartile dumneavoastra am invatat sa ascult pacientii (sa fac diferenta intre a-i auzi si a-i asculta), sa inteleg mai bine modul lor de a functiona in situatii dificile( modelul A,B,C),sa fac diferenta dintre cognitiile rationale/irationale, comportamente functionale/disfunctionale, am invatat sa fiu prezenta langa pacient si sa-i ofer suportul emotional de care are nevoie si care uneori valoreaza mai mult decat actul medical.
    De multe ori aud discutanduse despre disfunctionalitatile sistemul sanitar, iar uneori chiar suntem neputinciosi: nu avem fonduri pentru medicamente, nu avem conditii optime pentru a ne desfasura actul medical, lucram in deficit de personal, dar O VORBA BUNA FACE CAT O MIE DE ACTE MEDICALE. Iar la VORBE dumneavoastra sunteti un PROFESIONIST. E un dar pe care Dumnezeu vi l-a daruit pentru a ne incanta pe noi.
    Va respect pentru implicarea si daruirea de care dati dovada, pentru dragostea pe care o aratati fata de meseria dumneavoastra, ca va daruiti trup si suflet lor, pacientilor/clientilor/studentilor dv. Ei sunt cei care vin si va multumesc pe acest blog.
    Cata inima, cata frumusete, domnule profesor si doctor de suflete!
    Toate cele bune si mult succes in tot ce intreprindeti!
    Cu stima, Diana

  110. DIDEA
    9 februarie 2012 la 11:46 pm

    Exista destule forte reticente la nou,la schimbare. Aceste forte sunt peste tot. Ei considera poate ca un asemenea program managerial implementat in universitati ii va face sa piarda ,,teren”. Eu mi-am propus sa-l implementez integral si sper sa-mi ajute Dumnezeu ! Si pe dumneavoastra sa va ajute Dumnezeu,domnule profesor David !

    • 10 februarie 2012 la 12:20 am

      Va urez succes si sper sa-l am si eu. Vom vedea ce vor dori colegii mei.

  111. Andrei Moldovan
    12 februarie 2012 la 7:50 pm

    Buna,

    Ma numesc Andrei si sunt elev la Liceul de Informatica „Tiberiu Popoviciu” din Cluj Napoca. Suntem o echipa de elevi, care participa la competitia internationala ThinkQuest Oracle, si am ales ca problema majora(la nivel global), Game Addiction (Dependenta de jocuri). Am dori niste informatii legate de acest subiect, mai precis opinii din partea dumneavoastra. Daca sunteti dispus sa ne oferiti cateva momente pentru un mic interviu, v-as ruga sa imi dati un reply pe mailul specificat in comentariu, ca sa ne putem intelege cu privire la mai multe detalii.

    Multumesc anticipat,
    Moldovan Andrei

  112. Laura Mara
    18 februarie 2012 la 3:23 pm

    Buna ziua stimate Domn Profesor!

    Va scriu, in primul rand, in numele respectului sincer pe care vi-l port – va multumesc domnule profesor pentru contributiile sustinute din domeniul psihologiei!
    Al doilea motiv pentru care ,astazi ,ma adresez dumneavostra ,este acela de a va cere un sfat. Consider ca din partea dumneavostra pot avea cel mai avizat sfat. Am convingerea ca sunteti un om extrem de ocupat, un om pentru care timpul este extrem de pretios, insa, nadajduiesc faptul ca-mi veti ingadui cateva minute – si pentru acest lucru, va multumesc!
    Experienta mea in domeniul psihologiei se poate numara in degetele ambelor maini- doar 7 ani vechime ca profesor consilier scolar in Cabinete de Asistenta Psihopedagogica. Sunt absolventa FPSE-Bucuresti, specializarea pedagogie(2004), ulterior psihologie(2011). Imi iau foarte tare in serios menirea de profesor consilier scolar, insa, simt ca nu am absorbit tot ce-ar fi trebuit sa stiu pentru a-mi desfasura cu profesionalism meseria Din acest motiv doresc sa-mi perfectez interventiile in domeniul asistentei psihopedagogice. Mi-am ales cu discernamant aceasta meserie, nu a fost o optiune intamplatoare si capcanele in care imi propun sa nu cad ar fi: improvizatia si superficialitatea. Va spun cu toata sinceritatea, ca in anii acestia am schiopatat, poate nu din comoditate, ci din faptul ca nu reusesc, nu stiu cum sa inchid acest cerc al formarii mele. Sunt deschisa si dornica sa ma dezvolt. Consider ca cele doua specializari absolvite ma pot ajuta pana la un punct. Ce cursuri, ce formari sa urmez astfel incat interventiile mele in spatiul scolar sa fie din ce in ce mai bune? Mentionez faptul ca imi desfasor activitatea in doua unitati scolare- scoala generala, respectiv, colegiul tehnic…asadar, lucrez cu aproape toate categoriile de varsta scolara. Un alt aspect pe care vreau sa-l mentionez, este acela ca nu intentionez,cel putin in viitorul apropiat, sa-mi desfasor activitatea in domeniul privat. Tot ce doresc este sa fiu un cadru didactic pretios in scolile in care profesez.
    Va multumesc!

    Avand speranta ca voi primi un raspuns de la dumneavoastra, va transmit toate gandurile mele bune si, cu ingaduinta dumneavoastra, va rog sa-mi iertati impolitetea de a ma semna doar cu prenumele mele.

    Laura Mara

    • 20 februarie 2012 la 10:26 pm

      Va rog sa o contactati pe colega mea Anca Dobrean (ancadobrea@psychology.ro) pentru cateva sugestii in acest sens. Succes!

  113. Alina Bordas
    18 februarie 2012 la 6:40 pm

    Ziua buna!

    Intai de toate, doresc sa salut si eu initiativa pe care ati avut-o de a crea acest blog, alaturi de multi altii care s-au exprimat deja. Sunt in prezent doctoranda la o universitate din Republica Moldova (am licenta in psihologie si diploma de master in terapie cognitiv-comportamentala). Doresc sa va intreb in ce masura se poate face un transfer din Republica Moldova la Cluj (anul I de doctorat) si cum este ales coordonatorul de doctorat? Il alege doctorandul sau comisia de specialitate? Initial, intentia mea a fost sa va scriu pe mail, dar pentru ca nu stiu exact care este aceasta adresa, am ales aceasta varianta publica. Poate si altii sunt interesati de un astfel de raspuns. Va multumesc!

    • 20 februarie 2012 la 10:28 pm

      Cred ca este bine sa discutati cu un coordonator (ex. daca are pozitii eligibile) inainte de a demara procedura. Din pacate, in ceea ce ma priveste nu mai am locuri eligibile.

  114. andracezara
    20 februarie 2012 la 8:37 pm

    Buna ziua,

    Sunt diagnosticata de zece ani cu tulburare de personalitate borderline, am 38 ani, am urmat in tot acest timp tratament psihotrop de ultima generatie insa rezultatele au fost puțin multumitoare. La indicația psihiatrului nu am urmat psihoterapie pe motiv-in Romania nu se practica o astfel de terapie. In prezent pot spune starea mea e foarte rea chiar pe medicație. Menționez că tulburarea a apărut cam după 4 ani de la terminarea facultății.
    Sunt licențiată in matematică a Universității București 1997.
    Ce mă puteți sfătui in acest sens. Va multumesc!

    • 20 februarie 2012 la 10:24 pm

      Trebuie sa discutati cu medicul dvs. si probabil ca cel mai indicat ar fi sa cuplati medicatia cu psihoterapia cognitiv-comporamentala (dar asta trebui sa hotararti impreuna). Succes!

  115. Alina Bordas
    23 februarie 2012 la 12:19 pm

    Va multumesc!

    In alta ordine de idei, as dori sa stiu care este pozitia dvs. vizavi de actiunea Colegiului de a introduce timbre, care nu par altceva decat alte taxe si alte dureri de cap. Valoarea si calitatea demersului psihologic se va imbunatati ca urmare a acestei masuri? Multe din deciziile Colegiului conduc doar la ingreunarea exercitarii profesiei si nu motivarea specialistilor in a avea performante si interes stiintific pentru domeniul de activitate.

    Care este scopul Colegiului si indeplineste el oare obiectivele pentru care s-a infiintat?

    Multumesc!

    • 23 februarie 2012 la 9:03 pm

      Problema va fi discutata in data de 16 martie la Consiliul Colegiului.

  116. Popescu
    23 februarie 2012 la 5:13 pm

    Domnule prof. David,

    Sunt de vreo 12 ani diagnosticat cu tulburare anxioasa generalizata (GAD). Am luat vreo 3-4 tipuri de SSRI-uri. Era OK cat le luam, din pacate, dupa ce ma lasam, ma apuca iar. Boala s-a somatizat puternic in timp.

    De 3 ani buni iau Cipralex. E OK, chiar daca la evenimente neplacute nu face fata (dar, run Xanax rezolva problema aparuta accidenta). Problema e ca-mi fragilizeaza oasele (scrie asta si-n prospect). cat mai pot lua oare?

    Sa nu va suparati…sunt convins ca la mine psihoterapia cognitiv-comportamentala nu tine (sunt un om de stiinta autentic). Cred ca merge la persoane simplutze si cu o boala aflata la inceput.

    Mi-ati putea recomanda un psihiatru care sa inteleaga cat de cat mecanismele biochimice subtile ale bolii (inhibarea serotoninei, a altor enzime etc.) si, in consecinta, sa actioneze cumva mai eficient? Eu am facut de 10 ani excursii pe la multi psihiatri…unul singur am intalnit decent, practician pur, onest, la o Clinica specializata pedepresie. Din ceea ce am cercetat pe internet, mi-a atrasatentia Radu Mihaescu de la Bucuresti, care pare sa inteleaga cateceva din subtilitatile biochimiei creierului.

    • 23 februarie 2012 la 9:02 pm

      Pentru tratamentul medicamentos discutati cu colegii psihiatri.

      Daca sunteti om de stiinta autentic, atunci aveti gandire de tip „evidence-based”. Asadar, consultati ghidurile internationale de tratament al tulburarilor psihologice (aici anxietate generalizata) si veti vedea rolul psihoterapiei (cognitiv-comportamentale).

      Vezi aici (ca exemplu de ghid):

      Dă clic pentru a accesa 52601.pdf

      Asta inseamna o minte rationala. Sigur, va consultati cu clinicianul dvs. pentru decizii finale. Va urez succes!

  117. 24 februarie 2012 la 7:21 pm

    Va multumesc!

  118. 24 februarie 2012 la 9:15 pm

    Imi pare rau, dar nu pot oferi sfaturi complexe prin Blog. Nu acest este scopul sau.

  119. Popescu
    28 februarie 2012 la 8:09 pm

    Domnule Profesor,

    Aveti curajul unui test public de cunostinte profesionale? Daca da (ceea ce ar insemna ca aveti onoare si umor), raspundeti va rog aici la cateva intrebari ementare (undergraduate level) despre bazele retelelor neuronale artificiale, larg utilizate de psihologi in simularea comportamentului creierului. Daca nu, nicio problema, mai scrieti articole Thomson Reuters ca si cele de pana acum si zbateti-va sa ajungeti rector.

    1. Care este esenta algoritmului de invatare aferent unui singur perceptron (neuron) numit gradient descent? Rezumati-o ca la un curs.

    2. De ce nu poate un astfel de algoritm sa invete date care nu sunt separabile printr-un hiperplan?

    3. De ce un perceptron multistrat cu algoritm de invatare tip backpropagation poate sa invete si date care nu sunt separabile printr-un hiperplan?

    V-as provoca si cu o intrebare nitzel mai avansata, anume:

    4. Dati exemple de modele neuronale simulate in literatura si care dau sama asupra unor psihoze.

    • 28 februarie 2012 la 11:42 pm

      Domnule Popescu,

      Blogul nu este facut pentru teste. Eu nu va dau teste si nici eu nu sunt testat. Unele probleme ridicate de dvs. pot fi interesante, dar nu aici este locul dezbaterii lor (daca nu din alt motiv, macar pentru timp si spatiu).

  120. D.
    4 martie 2012 la 2:32 pm

    Buna ziua!
    Am o mica intrebare pentru dvs. Eu am niste probleme personale pe care nu pot sa vi le scriu pe blog. Totusi, intrebarea mea este de ce nu imi raspunde nici un psiholog? Eu de un an si ceva tot trimit e-mailuri la diferiti psihologi, in speranta ca o sa ma ajute si pe mine cineva si totusi nu imi raspunde nimeni. As putea sa va dau o lista intreaga cu nume, dar nu o sa fac asta pentru ca stiu ca nu ar fi ok sa fac asta. Totusi, cum se poate intampla asa ceva in secolul 21 in Cluj?Si asta in contextul in care toti isi pun datele de contact pe internet, lasand impresia ca pot fi contactati. Cum se poate intampla asa ceva?

    • 4 martie 2012 la 2:49 pm

      Mergeti la cabinet. Serviciile psihologice nu se initiaza prin internet.

  121. D.
    5 martie 2012 la 5:48 am

    Multumesc de raspuns! Acuma am inteles.

  122. Denisa D.
    6 martie 2012 la 10:48 am

    Buna ziua,
    Sunt medic (nu psihiatru) si as vrea sa va intreb daca exista posibilitatea de a face un curs de formare in psihoterapie cognitiv-comportamentala. M-ar interesa unde se poate face acest curs (daca imi puteti recomanda ceva concret) si daca sunt primiti si medicii, iar la sfarsit ce sanse as avea sa practic si in ce conditii (dpdv legal, avand in vedere ca nu ma pot inscrie in colegiul psihologilor, nefiind psiholog).
    Va multumesc anticipat pentru informatii

  123. K.
    20 martie 2012 la 3:29 pm

    Buna ziua,

    As dori sa va intreb ce parere aveti despre Method of Levels therapy provenita din Perceptual Control Theory. Eu nu am gasit informatii despre validitatea acestei forme de terapie, ci doar ca inca se testeaza in State, Anglia si Australia si ca este o abordare cognitiva. Cum este privita aceasta forma de terapie in randul cercetatorilor?

    Va multumesc.

    • 21 martie 2012 la 9:29 am

      Este una din zecile de metode care se incearca. Nu este inca testata (evidence-based) si vom vedea daca va intra sau nu in literatura principala si in practica, dupa ce vom avea rezultatele unor studii clinice.

  124. Elisabeta Rabe
    22 martie 2012 la 9:51 am

    Stimate Domnule Profesor,
    Ma numesc Elisabeta, sunt psiholog si sunt in ultimul an de specializare in therapie cognitiv-comportamentala (copii si adulti) in Heidelberg-Germania (Heidelberger Akademie für Psychotherapie -specializare 3 ani). As avea rugamintea sa ma ajutati cu cateva informatii si pentru a va putea da mai multe informatii despre mine va rog daca se poate sa-mi raspundeti prin E-mail. Va multumesc si va doresc o zi buna. Elisabeta Rabe

  125. Popescu Madalina
    22 martie 2012 la 3:31 pm

    Buna ziua,

    As dori sa va rog sa imi spuneti daca psihoterapia este eficienta in cazul unei anxietati generalizate ce dateaza de mai mult de 5 ani dar care, pe parcurs, s-a intensificat. Are manifestari somatice foarte urate.In plus, nu stiu daca spasmofilia este cauzata de asta sau nu.Am consultat mai multi medici, unii mi-au spus ca nu e necesar decat sa iau calciu si magneziu dar nu se vad rezultate pozitive.Altii mi-au spus sa imi rezolv problemele personale si ameliorarea nu se va lasa asteptata. Problema e ca solutii pentru problemele personale nu prea sunt deocamdata, iar reactia corpului s-a inrautatit. Ce imi recomandati? Ati putea sa ma indrumati spre cineva cu experienta in acest sens? Va multumesc mult!

    Madalina

    • 22 martie 2012 la 7:48 pm

      Daca va uitati in ghidurile clinice veti observa ca CBT este indicata pentru anxietatea generalizata. Despre cum s-ar aplica specific in cazul descris de dvs. trebuie sa discutati insa cu un practician CBT.

  126. Popescu Madalina
    24 martie 2012 la 6:04 pm

    Multumesc!Puteti sa-mi recomandati pe cineva?

  127. Marta Gradinaru
    27 aprilie 2012 la 12:19 pm

    Hristos a inviat!
    mi’am finalizat studiile (licenta si master) in Stiinte Politice la UAIC, Iasi. Acum colaborez cu articole pe cercetare interdisciplinara si am fost directionata sa urmez un PhD. Personal, pt cercetare ma intereseaza de multa vreme domeniul psihologiei clinice. am mai participat si la un simpozion pe filiera – Cauzele durerii in perspectiva interdisciplinara: Psihologie, Psihiatrie si Teologie.
    Din aceasta perspectiva, centrul univ Cluj mi se pare cel mai vizat, insa as dori sa stiu daca studiile mele imi limiteaza posibilitatea de a profesa in urma masterului de Psihologie clinica, UBB (as putea urma toate modulele, inclusiv cele cu practice?). Cu stima, Marta Gradinaru

  128. Aurora Zamfirache
    5 mai 2012 la 1:37 pm

    Buna ziua! Domnule profesor as dori sa ma lamuriti si pe mine intr-o problema. Am absolvit Facultatea de Psihologie, forma de invatamant ZI la USH, licentiata in psihologie, am urmat cursurile de 2 ani intr-un master in specializarea ” Consiliere Psihologica si Psihodiagnoza cognitiva” la Universitatea Ecologica Bucuresti, forma de invatamant ZI, anul acesta, fiind si an terminal, sustin examenul de disertatie. Acest program de master este luat in considerare de Colegiul Psihologilor din Romania, fiind acreditat in primavara acestui an. Daca acest master este acreditat, de ce este necesar ca la depunerea dosarului PENTRU OBTINEREA ATESTATULUI DE LIBERA PRACTICA LA COPSI, TREBUIE SA MA OBLIGE cOLEGIUL SA FAC SUPERVIZAREA DE INCA 2 SAU 1 AN, CA APOI SA TREC LA TREAPTA AUTONOM, DACA EU OBTIN CREDITE PRIN ACEST PROGRAM DE MASTER DE 2 ANI? CREDITELE DE LA MASTERUL PE CARE IL VOI ABSOLVI IN ACEASTA VARA NU SUNT VALABILE? AM OBTINUT ATESTALUL DE LIBERA PRACTICA CU SUPERVIZARE. DUPA ELIBERAREA DIPLOMEI DE MASTERAND PE SPECIALIZAREA SUS-MENTIONATA, POT DEPUNE DOSARUL PENTRU SCHIMBAREA TREPTEI SI FARA SUPERVIZAREA RESPECTIVA? DACA NU ESTE POSIBIL, MA INTREB PENTRU CE AM FACUT SI ACEST MASTER, DACA COPSI NU IL IA IN CONSIDERARE, PUTEAM F BINE SA FAC DOAR SUPERVIZAREA SI ATAT.
    ROG FOARTE MULT SA MA LAMURITI SI PE MINE IN ACEASTA PROBLEMA. VA MULTUMESC FOARTE MULT.

    • 5 mai 2012 la 2:09 pm

      Nu port astfel de discutii pe Blog. Daca trimiteti intrebarea pe email s-ar putea sa am timp sa va raspund.

  129. Gelu
    11 iunie 2012 la 4:52 pm

    Stimate domnule profesor,

    Am 41 de ani, conduc o firma de constructii alaturi de un asociat. Cred ca am inceput sa sufar de un complex de inferioritate. Manifestarile si reactiile sunt diverse. Va rog sa-mi recomandati un cadru medical de mare nadejde. Va multumesc anticipat!

  130. Bancos
    11 iunie 2012 la 8:56 pm

    Buna ziua, va scriu in numele unei colege pentru lamurirea unor aspecte. In urma cu un an a obtinut atestatul de libera practica in supervizare, dar dupa noile reglementari ar trebui pentru trecerea la treapta urmatoare sa urmeze cursurile unui master, care totusi dureaza doi ani. Deoarece anul de supervizare se apropie de final ar dori sa stie ce se va intampla in continuare.
    Va multumesc si contez pe un raspuns din partea dumneavoastra
    Florin Bancos

    • 11 iunie 2012 la 9:42 pm

      Nu incep sa dau astfel de raspunsuri administrative pe Blog, deoarece astfel schimb rolul acestuia; va rog sa va adresati Colegiului Psihologilor din Romania si/sau supervizorului (prin email).

      • Bancos
        11 iunie 2012 la 9:46 pm

        Va multumesc pentru sfat si va doresc o seara frumoasa

  131. Cristina Mihali
    8 iulie 2012 la 3:20 pm

    Buna ziua. As avea si eu o intrebare daca imi permiteti: cat de mare este impactul psihologiei clinice in aria oncologica? Impactul este exclusiv pentru pacient si apartinatori sau se poate rasfrange si asupra personalului medical implicat in cazul oncologic? Va intreb acest lucru deoarece am vazut ca aveti experienta in domeniu. Va multumesc anticipat.
    Cristina Mihali

    • 16 iulie 2012 la 3:54 am

      Impactul este mare, fiind un domeniu important pentru psihooncologie. Da, se adreseaza pacientilor, apartinatorilor, dar si personalului medical.

      • 28 iulie 2012 la 1:15 am

        Aceasta nu este o tema pentru a fi discutata pe un Blog; de aceea, daca mai scrieti legat de acest lucru, va rog sa scrieti pe email. Acesta este si motivul pentru care va raspund scurt. Eu nu sunt in tara, dar puteti contacta Clinica de Psihologie (http://www.clinicadepsihologie.ro) unde va puteti face programare; daca nu va permiteti plata standard, poate puteti primi cateva consultatii cu pret redus sau chiar gratuite (daca unii colegi au locuri libere). Consultatiile noastre sunt insa psihologice, – nu morale, legale sau medicale -, legate de dificultatile emotionale sau comportamentale (doar) ale celor care ni se adreseaza (nu ale altor persoane). Sper ca v-am raspuns intr-un mod lamuritor.

  132. Elena Maria Sorban
    26 iulie 2012 la 11:26 am

    Stimate Domnule Profesor,
    am o situatie familiala deosebita si imi pun mare incredere in opinia Dv. Nu am posibilitatea sa platesc consultatia. Sunt conferentiar la Academia de Muzica si am 4 baieti. Salariul meu se termina totdeauna inainte de a intra urmatorul, iar energia consumata cu familia (fara tata) nu imi lasa timp pentru alte preocupari stiintific-lucrative.
    Intrucat tatal se afla momentan acasa pentru divort, as dori foarte mult sa imi acordati o intrevedere cat de repede posibil si in mod gratuit. Nevazandu-l de multi ani, acum il cercetez mai detasat, dar tot nu am raspunsuri de ce el ne-a abandonat si chiar i se pare ca i se cuvine sa nu contribuie cu nimic la educarea baietilor. As dori sa aflu daca atitudinile de iresponsabilitate si amoralitate ar putea fi conditionate anatomo-fiziologic, ceea ce il absolva? Mentionez ca abandonul a survenit pe cand se afla in tara si de atunci a avut doua familii paralele cu cea legala.
    Ma gandesc ca pentru Dv ar fi interesant sa examinati si baietii si sa ma indrumati ce pot sa fac pentru ei.
    Ma simt coplesita de responsabilitate si dificultati si sper in ajutorul Dv colegial, pentru evaluarea obiectiva si rationala a membrilor familiei mele. Cu stima, Elena.

  133. Viorel
    28 iulie 2012 la 7:54 pm

    (Am vrut sa va trimit prin email acest mesaj, dar nu am adresa dvs.
    In primul rand apreciez foarte mult „Pastilele psihologice” – in special pentru aspectul practic-realist. Acesta este motivul pentru care va cer sfatul.)

    Sfaturile pe care va rog sa mi le oferiti sunt pentru mama mea.

    Mama sufera de atac de panica (diagnosticat la Spitalul Parhon – Iasi in 2009) si care se manifesta in felul urmator: de fiecare data cand primeste o factura de plata la utilitati – tremura si intra in panica si striga incontrolabil. Acelasi lucru se intampla si cand suna telefonul: „Vai, vai, … cred ca e …..” iar daca suna pe cineva (din familie) si nu raspunde la telefon, ii vin ganduri negativiste si o suna pe acea persoana pana raspunde (de multe ori peste 10 apeluri). De asemenea, verifica de zeci de ori daca usa este inchisa si daca toate robinetele sunt inchise.
    La seriviciu crede ca toti colegii ii vor raul (ca ii fac fel de fel de lucruri pentru ca ea sa nu isi poata desfasura activitatea cum trebuie).

    Mentionez ca are 64 de ani si are si probleme de sanatate cardiologice (boala venoasa cronica; HTA gradul III; cardiopatie ischemica cronica). De asemenea, dupa ce spune ceva, repeta de mai multe ori acelasi lucru.

    Sugestiile dvs. ma pot ajuta sa actionez astfel incat starea de sanatate sa nu i se agraveze si mai tare.
    Imi puteti oferi cateva sfaturi pentru a-i reduce din starea de frica/panica ?

    Va multumesc mult pentru orice indicatii.

    • 28 iulie 2012 la 8:07 pm

      Eu nu fac sugestii terapeutice, pentru cazuri tinta, prin intermediul Blogului; Blogul nu este un mediu de terapie online. Pot insa sa va sugerez sa contactati Clinica de psihologie (http://www.clinicadepsiholoie.ro), unde puteti gasi specialisti care se pot ocupa de cazul descris de dvs. Succes!

  134. Elena
    28 iulie 2012 la 10:29 pm

    Ce este dragostea? Exista? Ati iubit sau iubiti? Nu ma intereseaza acest aspect personal decat la modul ca exista cu siguranta diferenta intre lucrurile despre care obisnuim sa vorbim teoretic si cele pe care le experimentam. As dori s a imi spuneti ca exista, chiar daca este o „rara avis”.

    • 30 iulie 2012 la 8:11 am

      Intai ar trebui sa ne intelegem ce consideram ca inseamna „exista”. Doar dupa aceea se poate discuta asupra existentei sau neexistentei a ceva.

  135. anca
    28 iulie 2012 la 11:24 pm

    Sunt bucuroasa ca au fost adusi in discutie marii psihologi romani. Tocmai am terminat de citit zilele trecute „Amfiteatre si inchisori”. M-a impresonat foarte mult si o recomand tuturor, desi cred ca majoritatea dintre cei care frecventeaza acest blog a citit-o deja. Si mie mi se pare imposibil sa nu fi auzit de Nicolae Margineanu daca ai terminat psihologia la Cluj, avand in vedere ca unul dintre amfiteatrele principale ii poarta numele

  136. Lucian
    1 august 2012 la 12:25 am

    @Elena. Evident ca nu exista dragoste 🙂 in termenii la care se asteapta omul obisnuit. Apar o serie sau un conglomerat de comportamente cu functie si scop care au la baza un istoric de contingente interne si externe care sau formalizat ontogentic si filogenetic si care pot avea un rol adaptativ. Aceste comportamente, fiecare cu istoricul sau de contingente (constiente si inconstiente) in diferite combinatii arbitrare, in functie de forma si context, au ca raspuns sau rezultat ceva la nivel subiectiv pe care oamenii il numesc dragoste. Deci ceva s-a format in timp, dar pare sa vrea sa aiba mai degraba un rol sau functie adaptativa si sociala. Mai degraba se poate spune ca exista 50-50 sanse sa fie viata dupa moarte. In schimb, trairile subiective „sunt reale” pentru ca sunt „simtite” de persoana care le traieste, dar nu apar pentru ca ar „exista”.

    Domnule Profesor, asteptam ceva impresii de la intalnirea dumneavoastra cu Dr. Aaron T. Beck.

  137. Maria
    9 august 2012 la 5:37 pm

    În primul rând aş vrea să vă mulţumesc pentru ” PRINCIPIILE GENERALE PENTRU O VIAŢĂ FERICITĂ” pe care le-aţi postat pe blog,m-au ajutat enorm de mult în unele situaţii . Sunteţi un om deosebit, vă admir foarte mult !

    • 12 august 2012 la 9:09 pm

      Ma bucur sincer! Acesta este un angajament ferm al meu: sa ajutam, prin cunostinte avansate/complexe, puse insa in formate simple, cat mai multi oameni.

  138. Isabela
    18 august 2012 la 9:33 pm

    Buna ziua,
    am cautat, intr-zi, pe net un anume cadru didactic de la UBB si din intamplare am dat de dv.Am citit primul comentariu(laudativ )si-am continuat cititul.Asa am descoperit(teoretic)cine este Daniel David ,ce face el si cat de mult contribuie el la dezvoltarea noastra(a studentilor)morala.V-am gasit intr-un moment in care credeam ca UBB este orice inafara de fruntasa,asa cum o aratau sondajele nationale.Imi spuneam:cum poate facultatea asta sa obtina rezultate atat de bune cand nerespectarea responsabilitatilor,nonsalanta si aroganta sunt ca la ele acasa!?Incepusem sa cred ca de fapt asa s-a obtinut recunoasterea acesteia si nu pe baza a ceea ce consider eu valori valori:demnitate,respect pentru munca si oameni ,politete, bun simt.
    V-am gasit si mi-am dat seama de ce are rezultate bune aceasta facultate.Exista cativa (din pacate)oameni care mai presus de ei ,pun munca,pasiunea pentru ceea ce fac ,dorinta de a lasa in urma lor ceva.Datorita acestor oameni mergem multi dintre noi (studentii)mai departe,indraznim sa visam ,sa speram ca mai apoi sa fim siguri ca ,DA,se poate.
    In incheiere am o propunere pentru dv.:
    Ma preocupa foarte mult starea numita Frica,sub toate formele.Nu sunt specialist, insa citesc cu interes tot ce gasesc despre frica.Din punctul meu de vedere paguboasa Frica este responsabila pentru 50%din neimplinirea multor oameni.Frica de critica ,frica de esec ,frica de batranete,frica de boala,frica de paienjeni,frica de a nu pierde locul de munca.Frica,frica si iar frica.
    Propunerea mea este,daca si dv.sunteti in asentimentul meu, sa ne oferiti mai multe date despre frica.Daca insa timpul nu va permite poate ne puteti recomanda carti ce relateaza pe larg acest fenomen.Cand spun pe larg ma refer la toate aspectele:cognitiv,neurologic,experimental,etc.

    • 20 august 2012 la 12:03 pm

      Multumesc. Cand ma voi intoarce in tara (sunt in calatorie acum, la diverse conferinte), voi scrie un articol despre frica.

  139. BugsB
    2 septembrie 2012 la 6:48 am

    Congratulations on your outstanding carrier!
    Hope your followers will comprehend and appreciate the magnitude of your work.
    I admire your tenacity, work ethic and most of all all the passion that you put in your work.
    I wish you all the best, both in your professional and personal life.
    Good luck with this blog (seems to be „challenging” or misinterpreted at times) and continue making history in behavioral science.
    Kind regards,
    An old friend

  140. Matrix
    7 septembrie 2012 la 2:47 pm

    Sincer ? Nu vad aici decat barbologia clasica de prostit oameni ( dar cu nume modern …) plus cultul functiei/pozitiei/ierarhiei clasice in trecut. Point.

  141. Elena
    8 septembrie 2012 la 10:57 am

    Sunt inca in asteptarea unui raspuns din partea dvs. Poate sa para, evident , o chestiune de o importanta mai redusa ,fata de intrebarile la care raspundeti in mod curent si desigur departe de tematica discutiilor pe care le purtati . Si totusi revin . Poate ca veti gasi cateva momente si pt o intrebare, a carei raspuns sunt sigura ca intereseaza pe toata lumea. Ce este iubirea? Recunosc , nu va cunosc si nu va urmaresc indeaproape realizarile profesionale, drept pt care , nu va pot felicita pt acestea. Nici nu am o problema de orientare profesionala sau o problema personala , astfel incat sa va cer un sfat. Intamplator am vizionat prezentarea facuta de dvs la TEDxCuj in ian 2011 si trebuie sa recunosc ca mi-ati captat interesul. Ati definit excelenta, ati definit stiinta… De ce nu ati da o definitie si dragostei? Recunosc ca poate cer un bonus prin faptul ca indraznesc sa va cer si o opinie din punct de vedere al omului , al barbatului , nu doar a unui profesionist. Este prea mult?

    • 8 septembrie 2012 la 4:40 pm

      Este o tema importanta despre care voi scrie in saptamanile care urmeaza, dar sunt altele deja programate in fata ei.

  142. Lacme Iusein
    22 septembrie 2012 la 9:23 am

    Domnul Daniel David,
    Cred ca sinteti unul dintre cel mai bun in domeniu care stiti ce inseamna psihologia.

  143. Olivia
    22 septembrie 2012 la 2:42 pm

    Buna ziua, domnule profesor si indrumator de an pentru promotia 2002. In calitate de ex-studenta (promotia mentionata anterior) imi pare bine sa va regasesc, chiar si doar in aceasta maniera virtuala, prin intermediul blogului, pe care spre rusinea si pierderea mea l-am descoperit abia recent, insa l-am gasit deosebit de util si in acelasi timp placut de citit. Sunt impresionata de toate realizarile dvs din 2002 si pana in prezent si tin sa va felicit in acest sens. Vazand cat de multe oportunitati ofera acest domeniu si cate lucruri se pot realiza, regret faptul ca din diverse motive, in contextul din acea perioada, nu am continuat sa merg pe acest drum dupa absolvirea facultatii. Dar cum unul dintre principiile mele este: Mai bine mai tarziu decat niciodata (si sper sa fiti de acord cu mine in aceasta privinta), mi-am propus sa ma prezint la urmatorul interviu organizat pentru obtinerea atestatului de libera practica in Psihologia clinica, care, daca bine am inteles, se va organiza in Bucuresti in septembrie-octombrie?
    Va multumesc si va urez o zi frumoasa!

  144. elisa
    3 octombrie 2012 la 6:15 pm

    In calitatea dvs oficiala din cadrul Colegiului cred ca ar trebui sa cunoasteti ca raspunsurile la intrebari sau informatiile privind activitatea profesionala sunt foarte greu de obtinut.
    Nu se poate primi un raspuns competent, nici nu sunt referiri catre o persoana care ar putea raspunde la solicitarea de informatii suplimentare, la adresele de mail de site nu raspunde nimeni. Consider necesar sa va aduc la cunostinta aceasta situatie cu care se confrunta multi specialisti din domeniu psihologiei clinice.

  145. elisa
    5 octombrie 2012 la 1:00 pm

    Nu am spus ca la telefon nu raspunde nimeni, ci ca nu se pot obtine informatii si lamuriri. Persoanele de acolo nefiind de specialitate, e firesc sa nu poate raspunde competent la situatiile particulare care pot sa para.
    Mi s-a spus sa citesc pe site dar acolo nu exista lamuririle de care am nevoie. Apoi mi s-a spus sa iau legatura cu membrii comisiei, dar cu cine anume? Exista o persoana desemnata in acesta sens? Cum se poate face acest lucru, urmarind membrii comisiei in zilele de interviuri?
    Iar apoi mi s-a spus sa scriu la serviciul juridic. Adresele folosite pt comunicare au fost secretaria at copsi.ro si juridic at copsi.ro dar nu cred ca sunt functionale.
    Aceasta nu este o reclamatie ci o sugestie la imbunatatirea comunicarii, urmind modelul altor institutii publice unde exista un serviciu functional de mail in care persoane avizate pot furniza raspunsuri la intrebarile specialistilor din domeniu.

    PS: am folosit in trecut adresa dvs de mail tot din nevoia de a-mi lamuri aspecte administrative legate de desfasurarea activitatii de psiholog dar nu am primit raspuns. Imi dau seama de numeroase solicitarile pe care le primiti si nu cred ca este oportun sa va incarcam tot pe dvs cu aceasta responsabilitate. Va multumesc

    • 5 octombrie 2012 la 1:28 pm

      Am sa-i informez pe colegi despre aceste disfunctionalitati, pentru a fi corectate.

  146. ALINA O.
    19 octombrie 2012 la 4:17 pm

    Buna ziua, d-nul profesor,am auzit ca v-ati casatorit, ma bucur foarte mult, pentru ca va admir foarte mult, acum intr-adevar va simtiti implinit atat profesional cat si personal.
    Va doresc casa de piatra !

    Alina

  147. andracezara
    27 octombrie 2012 la 7:47 pm

    Buna seara,

    Îmi puteți recomanda un ghid profesional pentru tratarea tulburării de personalitate borderline, așa cum ați făcut în cazul tulburării de anxietate generalizată.
    Vă mulțumesc.

  148. 3 decembrie 2012 la 11:56 pm

    Salut,

    Apăreți în fotografiile făcute la evenimentul „Din ON în OFF”: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.346801895417899.75583.337210816377007&type=1. Dacă vreți să le vedeți, dar nu numai, puteți să ne susții printr-un „Like” paginii NIȘTE brand, http://www.facebook.com/nistebrand!

    Mulțumim!

  149. Lacme Iusein
    15 decembrie 2012 la 3:48 am

    Domnul Daniel David,
    Am avut onoarea de va cunoste dor pentru un timp foarte scurt nu am afun timp sa va intreb daca aveti de gind sa aveti un research despre psihologie si eastern Europe. Need your advise please.. Also psychology and women… I think need to hear from intelligent people little on different aspect of psychology not only the topics that are studied and known but explore psychology in many other domains. Thanks..

  150. Sonia Zaharie Filip
    16 ianuarie 2013 la 11:24 am

    Servus Dani!

    M-a bucurat mult sa te regasesc, re-cunosc prin portretul pe care ti l-au conturat scriitorii de pe blog.

    Iti doresc viata plina si senina!
    Sper sa ne revedem in 2016.

    Sonia Zaharie Filip

  151. Lacme Iusein
    21 ianuarie 2013 la 12:15 am

    Dear Mr. Daniel,
    I like your work a lot and I do appreciate the
    Fact that you put a great input in Psychology .
    I will appreciate of you can help a little by explaining people about what Psychology is. Many people areconfused about what we do. Since you have an opportunity to be with the press we want to see you educating people on the tv. I have seen so much of confusion. Please take a step further and make an effort to change the Psychology world and people view in România . Imi

  152. Lacme Iusein
    21 ianuarie 2013 la 10:54 am

    Domnul Daniel David,
    Vam citit un cometariu despre terapist in psihologie clinica. Cum poti devini un psiholog daca nu ai pregatirile necesare. Pina nu termin doctoratul nu poti sa consulti oameni. Asa vrea sa vad un program la televizor o sedinta la colegiu psihologilor in legatura cu ce poti face ca un doctor in psihologie clinica si ce este sa ai educatia numai in psihologie. Cred ca conceptul nu este inteles de multi oameni. Nu vad un departament in spital unde sint angajati psihology? Oameni crede ca gicim? Ne asteapta se le spunem viitorul. Cred ca ar trebuie sa se educe populatia ce indeamna domeniu nostru.Va rog sa ajutati in privinta asta finca trebuie sa se faca o intelegere in educatia psihologiei. Va multumesc.

    Lacme Iusein

  153. Ilie
    23 ianuarie 2013 la 8:36 pm

    Domnul Daniel David, am terminat facultatea de psihologie(4 ani la zi) si de 2 ani jumate lucrez ca psiholog intr o institutie. Am inceput si o formare in psihoterapie acum un an. As vrea sa stiu daca pot obtine atestatul de libera practica in psihologie clinica/psihoterapie acum, sau este nevoie de o vechime mai mare, ori de un master, ori trebuie sa astept sa termin formarea? M-am uitat pe site ul COPSI dar nu sunt lamurita. Va multumesc!

    • 23 ianuarie 2013 la 8:57 pm

      Ati vazut ca nu discut astfel de lucruri pe Blog. Va rog sa sunati direct la CPR.

  154. 25 ianuarie 2013 la 4:31 am

    mai functioneaza serviciul de consiliere online? am completat un test acum vreo 10 zile si nu am primit nici un raspuns

  155. 2 februarie 2013 la 11:08 am

    Buna ziua,

    Vreau sa va cer o parere referitoare la Cursul intensiv de psiho-oncologie de 2 ani, in Bucuresti, organizat de Patronatul Medicinei Integrative, acreditat si de Colegiul Psihologilor. Am terminat facultatea de psihologie si masteratul Tehnici in 2012 si imi doresc foarte mult sa ma specializez in psiho-oncologie. Acest curs este la a doua editie si imi doresc sa-l urmez insa vreau sa stiu daca este o investitie buna avand in vedere ca are un pret destul de piperat, daca o sa mi se prezinte informatii relevante, bineinteles in limita timpului, urmand ca eu sa ma documentez riguros si daca ma va ajuta pe viitor in gasirea unui loc de munca in domeniul acesta.

    Va multumesc!

    • 2 februarie 2013 la 1:05 pm

      Nu am informatii detaliate despre acest curs si chiar daca le-as avea nu imi permit sa fac evaluari publice si nominale de calitate asupra cursurilor altor colegi. Pot face insa cateva precizari cu caracter absolut general. Daca un curs a fost aprobat de CPR probabil ca a fost aprobat in baza unor indicatori organizationali si academici de calitate. Atentie insa: sa intelegeti ca astfel de cursuri sunt de formare continua – importanta pentru a dobandi noi cunostinte si abilitati practice -, nu de formare complementara (care implica alte reguli si care nu se poate face pe domenii de patologie). Sigur, creditele profesionale se ofera si pentru formare continua.

      • 3 februarie 2013 la 11:58 pm

        am postat o intrebare pe 25 ianuarie, mai astept raspuns la ea?

      • 4 februarie 2013 la 8:12 am

        Inainte de a completa chestionare online trebuie sa contactati Clinica. O puteti face si acum.

  156. 7 februarie 2013 la 12:02 am

    ce parere aveti despre hipnoza ericksoniana ca mijloc terapeutic?

    • yvette
      17 august 2014 la 5:22 pm

      o parere proasta : ai citit definita ? si pana unde pot merge lucrurile ? si cine le stapaneste de-adevaratelea ? asa …sunt multi care se dau cunoscatori !!!!

  157. P.Teofan
    20 februarie 2013 la 1:21 pm

    Doamne, ajuta!
    Domnule profesor,
    Va rog sa-mi ingaduiti a va impartasi o rugaminte pe o adresa de mail personala, daca e cu putinta.
    Cu multumiri,
    P.Teofan

  158. Alice
    21 februarie 2013 la 11:10 pm

    Sunt studenta la psihologie si in lucrarea mea de licenta abordez fenomenul tatuajului in societatea contemporana. Vroiam sa va intreb cam care este parerea dumneavoastra de psiholog cu privire la acest subiect….
    Mult respect!

  159. ema
    2 martie 2013 la 9:51 am

    Am terminat facultatea de psihologie la Oradea, pana acum nu mi-am gasit de lucru ca psiholog, acum m-am angajat intr-o institutie de stat, lucrez cu copii cu probleme (consilieri psihologice, evaluari psihologice), dar institutia respectiva nu mi-a cerut atestatul de libera practica, mai mult mi-au spus ca nu am nevoie pentru ca sunt salariata la stat. mentionez ca acesti copii in general au probleme de comportament, probleme la scoala, etc. as dori o lamurire in sensul acesta , daca pot sa lucrez ca psiholog fara atestat tinand cont ca lucrez la stat, dar nu pe clinica si salarul acum e minim pe economie, momentan nici nu mi-as permite acest lucru

    • 3 martie 2013 la 9:20 am

      Pentru a practica psihologia este nevoie de atestat de la Colegiul Psihologilor din Romania. Pentru detalii mai precise contactati juristul Colegiului.

    • yvette
      17 august 2014 la 1:34 pm

      poti la stat, ca ei sunt angajatorul, e alt statut !

  160. ela
    23 aprilie 2013 la 11:25 pm

    Domnule David ,doresc sa fac supervizare pe psihologie clinica cu dv .Se poate ?

    • 24 aprilie 2013 la 8:50 am

      Din pacate am prea multi supervizati in acest moment. Dar va pot da o solutie daca imi scrieti pe email.

  161. Nicoleta (Satu Mare)
    24 aprilie 2013 la 8:09 pm

    Buna ziua,

    Va rog frumos sa imi comunicati unde si cand puteti fi gasit pentru o consultatie sau cum putem comunica cu dvs. Avem mare nevoie de sprijinul dvs. ca specialist, pentru recuperarea din punct de vedere psihologic a unicului nostru copil care are varsta de 3 ani si 5 luni.

    Multumesc.

  162. Dana Trifan Enache
    28 mai 2013 la 11:10 pm

    Felicitari pt blog. Chiar daca nu sunt din domeniul pe care/l practicati dvs., m/a ajutat mult ceea ce ati scris despre cercetarea in universitati.
    Eu sunt lect dr la Fac de Arte, Univ Ovidius din Constanta si imi dau seama cat de putine lucruri se stiu aici despre CERCETARE. Eu vin de pe scena, acolo unde cercetarea era absolut obligatorie, un gen de cercetare uitat aici in facultate. Si nu este vorba doar de asta!
    Felicitari din nou si va voi urmari in continuare!
    Cu stima, lect unv dr Dana Trifan Enache

  163. 3 iunie 2013 la 12:43 pm

    Stimate domnule Daniel DAVID,
    Am citit recent interviul dumneavoastra de ieri pe yahoo.
    Multe dintre ideile argumentate in articol au constituit o exprimare a propriilor mele ganduri legate de societatea romaneasca.
    Revolutia necesara de care vorbiti, intr-adevar trebuie sa se realizeze. Pana aici sunt de acord. Hai s-o facem, la modul direct si personal si daca vor vrea si altii sunt bineveniti sa se alature acestei actiuni.
    Am avut o cariera oarecum asemanatoare cu a dumneavoastra dar in domeniul aerospatial.
    Cu stima,
    Eduard POPA
    eduard-popa.blogspot.ro

  164. Caesar Vranceanu
    3 iunie 2013 la 3:38 pm

    Buna ziua,

    Exista posibilitatea deschiderii unui centru de psihoterapii virtuale (precum cel fondat de dvs. la Cluj), si in perimetrul centrului universitar din Bucuresti?

  165. lisa b.
    10 iulie 2013 la 10:53 am

    Buna ziua,

    imi puteti sugera un psihoterapeut in Oradea?
    Multumesc

  166. Georgiana Somesan
    11 iulie 2013 la 3:48 pm

    Buna ziua,
    As dori sa va intreb daca faceti consiliere psihologica? In cazul in care d-voastra nu va ocupati de aspectul asta (stiu ca sunteti mai mult pe partea de cercetare) imi puteti recomanda un psiholog bun la Cluj? Multumesc anticipat

  167. 16 iulie 2013 la 4:21 pm

    Buna ziua,

    Intrucat se apropie perioada admiterilor la masterele BCU, m-ar interesa sa stiu care sunt diferentele dintre masterul de ‘Psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie’ si cel de ‘Tehnici psihologice pentru controlul comportamentului şi dezvoltarea potenţialului uman’. Mi-ar fi de mare folos sa stiu aceste informatii inainte de a lua o decizie.
    Va multumesc!

  168. Nicolai Cristian
    20 iulie 2013 la 7:38 pm

    Avem un copil de 7 ani cu întârziere educationala. Are probleme cu vorbirea si intelegerea
    Încă merge la Gradinita si la un logoped.
    După 1 an la logoped, progresele sunt insuficiente.
    Am văzut emisiunea călătorii interioare, si va cer sfatul.

  169. Cozmici Vasile
    26 iulie 2013 la 10:00 pm

    Buna seara d-ul Prof. univ. Daniel David

    Am dat admitere la “Psihologie, clinica, consiliere psihologica si psihoterapie”.
    Acest email nu este pentru a critica. Imi doresc sa fie un email cu o forma constructiva, comunicativa si realist la cele intamplate, referitor la prezentarea referatului.
    Scopul meu pentru acest master a fost, pentru am completa si dezvolta asocierea profesionalismelor in munca cu pacienti psihio-motorie.
    Ceea ce ma face sa va scriu acest mail, este ca Facultatea de Psigologie imi i-a ideea, conceptia si asocierea de lucru intre Psihologie si Kinetoterapie prin acest referat. Ceea ce in Romania nu este bine dezvoltat aceasta constructie de lucru in mentalitatea profesionala si necesitatea de a fii partenerii in echipa. Nu, superior altuia din punct de vedere profesional. Kinetoterapeutul e la acelas nivel profesional cu psihologul in recuperare asociata psihio-motorie.
    Asta, ceea ce eu am experimentat lucand in Anglia si avand experienta profesionala in Kineto.
    Inteleg ca nu am respect cerintele de intocmire a referatului la nivelul Facultati de Psihologie. Asta difera fata de Kinetoterapie, desi am terminat la aceeasi universitate.
    Omul interesat invata din mers, dar IDEEA si ASOCIEREA, poate fii stralucitoare indiferent de regula aspectul stiintific a referatului. Se pot face corecturi pentru a evita aceeasi greseala.
    Comisia sa aratat interesata de titlul si IDEEA studiului (Reglare emotiilor in durere prin psihoterapie in Kinetoterapie), ceea ce am crezut ar fii sanse sa dezvolt pe perioada cursului de masterat si prin dezertatie ca si examen final.
    Dar spre dezamagire am fost notat cu nota de mediocru sau chiar mai jos de cat atat.
    Experienta mea profesionala, nu se noteaza prin nota de la interviu, ci prin creativitatea si suport pentru cei care sunt in dificultate asociata psihio-motor. Spun asta, deoarece am observat foarte recent, ca psihologi si medici din Romania nu intelegea conxiunea de lucru in asociere intre psiholog si Kineto. Doar cand le-am explicat, au inteles ideea titlului de referat ca e o echipa unita in recuperarea psihio-motor.
    Masterul are ca finalitate cu o lucrare stiintifica si e bine sa stiu ce as dori sa dezvolt ca si stiinta pe perioada cursului. Asociand doua profesii care au stransa legatura intrele in recuperarea asociata psihio-motor.

    Am atasat niste link-uri (cu rezultate mele asociand psiho-motor) lucrand impreuna cu “psiholog si kineto”, sa vedeti despre ce vorbesc din punctul meu profesional ca si Kineto.
    http://romanianrelief.org/what-we-do/childrens-stories/?itemid=7
    http://romanianrelief.org/what-we-do/childrens-stories/?itemid=12
    http://romanianrelief.org/what-we-do/childrens-stories/?itemid=9

    Va multumesc pentru atentia acordata acestui mesaj.

  170. feyhea
    19 septembrie 2013 la 6:21 pm

    domnule david, as fi interesata daca ati da consultatii si in bucuresti 🙂

  171. laura mattei
    22 septembrie 2013 la 7:35 pm

    este ceva uimitor ca se poate si la noi…Felicitari

  172. laura mattei
    22 septembrie 2013 la 7:35 pm

    cu un pic de forta…se poate toate ,,,ma bucur enorm

  173. toni
    23 noiembrie 2013 la 11:29 pm

    un geniu.regret din suflet ca nu am avut ocazia sa fac facultatea cu acest om si alti profesori ca el.tot respectul.

    • 24 noiembrie 2013 la 10:49 am

      As spune ca toti colegii din noua generatie din departamentul nostru sunt foarte foarte buni si oricand puteti urmari unde au cursuri de formare continua pentru a studia cu ei.

  174. DMP
    8 ianuarie 2014 la 9:32 pm

    Stimate d-le David, sunt foarte curios ce parere aveti despre:
    * gnoza ? (un subiect vast in care eu cred, in special dupa citirea cartii „Ontologie gnostica” dar si dupa discutii cu unii adepti)
    * Si despre ideea utopica prin care intreaga noastra memorie (cu tot cu aminiri 🙂 ) ar putea fi stocata in memoria/hardul unui robot, cea ce ar face oarecum posibila „viata dupa moarte” si viata fara durere. Binenteles ca viata fara simturile naturale ar fi „altfel” dar nu cred ca imposibila, deoarece se zice ca durerea si placerea sunt in creierul nostru prin prisma interpretarii pe care noi o dam, subiectiv anumitor stimuli.
    Si ar mai fi multe pe care mi-ar face deosebita placere sa le discutam aici, deoarece din diferenta de opinii s-ar putea extrage o teorie, un gand, un proiect…
    Cu respect. Va salut!

  175. bratfalean
    31 ianuarie 2014 la 8:16 pm

    Sunteti foarte cunoscut in cetate si nu stiu cind mai aveti timp sa va ocupati si de problemele legate de extraterestrii!!Mult succes in continuare.

  176. vasile
    13 februarie 2014 la 2:16 am

    Buna ziua,stimate Domnule Profesor, sunt psiholog acreditat in Psihologie clinica si sunt in ultimul an de master, Psihologie clinica si psihoterapie la UVVG Arad, va rog sa ma informati daca pentru formarea in psihoterapie CBT trebuie sa fac formare de trei ani sau mi se ia in considerare cei doi ani de master si trebuie sa fac doar completarea:Multumesc

    • 13 februarie 2014 la 9:45 pm

      Va rog sa va adresati APCCR, care organizeaza formarea in CBT.

  177. Paul Csavdari
    2 aprilie 2014 la 8:32 pm

    Buna ziua,
    De curand am vizionat un materialul acesta postat pe youtube:

    Fiindca sunteti in domeniu si ati lasat sa se inteleaga ca va intereseaza si tezele altora, va propun un material pe care il gasiti aici

    Dă clic pentru a accesa 04_Created_Reality_and_Reality_That_Creates_Reality.pdf

    As fi interesat sa stiu daca sunteti sau nu de acord cu ideile de baza ale articolului si care va sunt argumentele pro ori contra. Multumesc anticipat pentru raspunsul care-l veti prezenta tot aici, pe blog, bineinteles.

  178. 8 aprilie 2014 la 7:24 am

    MULT SUCCES, DOMNULE PROFESOR! Felicitări pentru ideea de a relua şi continua lucrarea marelui Dumneavoastră înaintaş, Rădulescu-Motru!

  179. andreea nichifor
    11 aprilie 2014 la 11:50 am

    Buna ziua,am citit articolul dvs si am o singura intrebare.cum veti opri monopolul pus pe piata de supervizori? din 2007 am libera practica in supervizare pe transporturi si tot din 2007 lucrez la cab transp. contract de voluntariat nerecunoscut de colegiu.sefa mea psih principal si supervizor refuza sa m a angajeze dar nici in supervizare nu doreste sa mi faca,iar la toti supervizorii din br la care am fost raspunsul lor a fost : „nu pot sa mi cresc singura concurenta”. frumos raspuns de supervizor,nu?asta i tot ce au inteles doamnele din atatea cursuri facute si credite.si eu ar trebui sa le platesc sa m a invete si sa ma ajute.am facut contract de supervizare la gl. dar am inteles ca la schimbarea treptei trebuie sa fac dovade ca lucrez.intelegeti cercul vicios creat de colegiu?noi tinerii suntem obligati sa investim enorm de multi bani in mastere ,cursuri acreditate,programe complementare ,contracte supervizare dar nu ni se asigara si locuri de munca legale de unde sa luam acesti bani si nici contracte de munca pt a face dovada experientei in domeniu..Pe aceste doamne colegiul nu le deranjeaza cu nimic ele nu au aceleasi obligatii,inschimb deten monopolul pietei iar colegiu triaza tinerii pe criterii financiare,deoarece cursuri acreditate gratuite nu exista si cine nu are bani nu poate schimba treapta. iar de infiintat un cab este la fel de scump. Deci prin noua legislatie si formarea profesionala continua foarte scumpa(raportata la salariile noastre fara contract) nu ati facut altceva decat sa opriti intrarea pe piata a tinerilor psih in conditiile in care examinarile sunt facute de noi cei fara contract si nicidecum de psih princ. titulari ai cab.care lucreaza la stat si trec pe la cab doar seara pt a lua incasarile. controale in teren de ce nu se fac?psiholog fiind imi intelegeti frustrarea?lucrez 6 ore pe zi,examinez,dau avize,tai chitante si totusi nu exist ca psih pe cartea de munca.. multumesc

  180. Doilet Jenica
    9 mai 2014 la 6:46 pm

    cine iubeste psihologia si nu a mers la un curs sustinut de prodesorul Daniel David, este bine sa o faca cu proxima ocazie. In mod sigur va dori sa mearga si la al doilea, al treilea….curs. Este un profesionist in materie pe care nu te saturi sa- asculti.

  181. danya
    17 mai 2014 la 5:41 pm

    in cadrul universitatii din cluj exista psihologie la id ?

  182. Adriana
    7 iulie 2014 la 10:21 pm

    Ce parere aveti despre o persoana care ar vrea sa studieze psihologia la 38 de ani? E vorba de varsta si de aici diverse intrebari daca mai are sens sau nu, e prea tarziu. Aceasta alegere la o varsta cam inaintata nu vine din cauza frustarilor si esecurilor adunate in timp (cum poate multi ar fi tentati sa creada)Inca de la 18 ani am cochetat cu ideea Psihologie sau ASE. Iar ca sa intru acum la un master la Psihologie organizațională și managementul resurselor umane Bucuresti (care sa spun ca s-ar apropia cu latura mea profesionala in care am investit timp ) , constat ca am nevoie de Facultatea de Psihologie la baza.

    Examen Bucuresti-master Psihologie organizațională și managementul resurselor umane

    Interviu pentru evaluarea motivației, a disponibilității de dezvoltare a competențelor. Evaluarea calității structurării și interpretării cunoștințelor fundamentale din domeniu, pe baza unei probe situaționale. Pondere din punctaj 60%

    Dosar: Candidaţii vor pregăti şi vor depune în prealabil un dosar (portofoliu) conţinând chestionarul cu răspunsuri şi dovezi (în copii xerox) asupra activităţii profesionale, ştiinţifice. Se vor puncta elementele portofoliului academic al candidatului. Pondere din punctaj 40%

    Am vazut ca unui cititor de pe blog chiar ii recomandai ” Daca doresti sa dobandesti cunostinte de psihologie utile meseriei pe care o ai (ex. in afaceri) atunci iti recomand Masterul de Tehnici psihologice”. Master pe care nu l-am vazut in progrmaul 2014 pt. Bucuresti.

    Un raspuns, o recomandare mi-ar fi de mare folos, pt. ca de azi in 2 saptamani e examenul pt. Facultatea de Psihologie si un sfat intelept mi-ar fi de mare ajutor ca sa pot sa iau o decizie si sa ma apuc de invatat cat de repede.
    Sigur un master m-ar avantaja mult mai mult, dar cum spuneam, din tematica mie mi se pare ca se adreseaza strict celor care au absolvit Facultatea de Psihologie.

    • 9 iulie 2014 la 7:53 am

      Nu mi se pare o problema sa doriti sa stuatia la 38 de ani. Nu exista o conditie obligatorie ca pentru un masterat in psihologie sa ai licenta in psihologie; sigur, daca doresti sa practici ca psiholog, atunci da, ai nevoie si de licenta.

    • yvette
      17 august 2014 la 1:24 pm

      offf !!! daca vrei pe resurse umane, e OK doar cu master dar sunt si cursuri de le faci in 2 sapt si poti opera cu ele, Nu ai nevoie de acreditari de la COPSI ptr RESURSE UMANE ! pentru job de psy insa, incepe cu psy la zi, ciclul I licenta Bologna , la ID= invatamant la distanta, ca sa potii si profesa in paralel ! bafta !

  183. D.
    13 iulie 2014 la 6:46 pm

    Buna ziua!
    Vreau sa spun si eu ceva legat de cele de mai sus….Legat de faptul ca nu exista o conditie obligatorie ca pentru un masterat in psihologie sa ai licenta in psihologie…..Eu am absolvit psihologia in 2008 si am incercat sa intru la master in 2009 si 2010 si nu am intrat…Si sincer nu am inteles nici pana in ziua de azi de ce nu am intrat….Pentru ca in 2009, fiind admiterea in septembrie, eu m-am pregatit toata vara si nu am mers la mare ca sa invat si totusi nu am intrat…Si in 2010 a fost admiterea in iulie si si atunci m-am pregatit si tot nu am intrat…Si asta in contextul in care intra la master absolventi ai altor facultati……Pana la urma am facut un alt masterat, tot din cadrul facultatii de psihologie, dar si acolo, jumatate din colegi erau absolventi ai altor facultati (nu o sa dau nume pt ca nu se face) si va spun ca asta nu a facut decat sa imi ingreuneze situatia de masterand….pentru ca trebuia sa lucram pe grupuri si atunci, ca sa iasa bine sarcinile de grup, efectiv trebuia sa ii invat eu pe colegi ceea ce nu stiau pt ca erau de la alte facultati, unde au invatat altceva…..Ce puteti sa imi ziceti legat de asta? Vi se par normale aceste lucruri?

  184. D.
    14 iulie 2014 la 10:34 am

    In asteptarea raspunsului dvs la cele de mai sus, mai vreau sa completez ceva…….Eu nu am inteles cum se poate ca cineva sa fie respins la admiterea la master, dar pe de alta parte sa fie primul la concursul de ocupare a posturilor….Mie asa mi s-a intamplat….Am fost de doua ori respinsa la admitere si de doua ori prima la concursul de ocupare a posturilor, ca am schimbat mai multe joburi….Si atunci nu inteleg cum se poate ca atunci cand ma evalueza cineva sa fiu prima si cand ma evalueaza altcineva sa fiu ultima? Credeti ca sunt eu chiar asa fluctuanta, odata grozava si alta data de rahat? Sau poate ca este o diferenta de la cer la pamant intre modurile in care suntem evaluati in cele doua situatii pe care vi le-am descris? Eu sincer nu inteleg……

  185. D.
    14 iulie 2014 la 3:27 pm

    Legat de admiterea la master mai vreau sa va intreb daca vi se pare normal sa va respingeti proprii absolventi si sa intre absolventi ai altor facultati? Adica pentru mine, care sunt absolventa de psiho nu ati avut loc, dar pentru absolventi ai altor facultati ati avut….ba chiar ii si incurajati sa vina la master fara sa fii facut inainte licenta in psihologie, asta in timp ce va respingeti proprii absolventi, fortandu-i sa o ia in alte directii si indepartandu-i de psihologie…..Eu am ajuns sa urasc psihologia si sa evit psihologii tocmai datorita acestor lucruri…..Nu am inteles cum se poate ca dupa ce am fost o studenta buna la nivelul licenta sa nu intru la master si sa intre absolventi ai altor facultati, care nu au citit nici o carte de psihologie sau vreun articol de psihologie…..Sau credeti ca daca ii respingeti pe unii dintre absolventi si ii fortati astfel sa o ia in alte directii facand alte masterate pe care de fapt nu au vrut sa le faca, poate iesi ceva bun din asta? Sau ce poate iesi dintr-un absolvent al unei alte facultati care vine si face master in psihologie? Va fi psiholog, sau, de fapt, ce meserie va avea? La ce va folosi el cunostintele dobandite? Si totusi aceste persoane ocupa locuri la master in timp ce absolventii de psihologie nu au loc, ca sunt respinsi din motive pe care eu nu le inteleg…..Poate altii le inteleg, dar pe mine ma depasesc aceste motive…..M-as bucura sa primesc un raspuns de la dvs la toate intrebarile mele de mai sus……

  186. Cristina
    16 noiembrie 2014 la 7:24 pm

    Am si eu o maaare problema. Termin in curand supervizarea pe clinica , sunt la master in clinica in primul an,dar nu pot gasi un loc de munca in domeniu, care este obligatoriu pentru treapta de autonom. Ce pot face in cazul asta, vreau sa stiu si eu. Nimeni nu ma ajuta, supervizoarea e nepasatoare, nu da nici un sfat. Rog raspuns. Multumesc!

  187. Dragos
    19 noiembrie 2014 la 4:32 pm

    dle profesor David,va rog sa donati un exemplar din cartea dvs aparuta anul acesta la ed polirom-„Dezvoltarea personala si sociala.Eseuri si convorbiri despre viata”-pt a o putea citi si eu,deoarece sunt somer neindemnizat de 1,5 ani si nu imi permit sa o cumpar si sunt curios sa o citesc;urmaresc cu mare interes aparitiile dvs la tvrcj si v-as fi recunoscator daca ati publica pe blog cu 1-2 zile inainte de a aparea la tv locale,sau in presa-sa specificati unde putem citi articolele dvs.

    • Dragos
      19 noiembrie 2014 la 4:34 pm

      scuzati,am uitat sa specific unde sa donati-la biblioteca judeteana cluj;numai bine!sper sa nu plecati din tara!

    • 25 noiembrie 2014 la 11:48 pm

      am sa o donez saptaman viitoare. Una la BCU si una la Academia Romana.

      • Dragos
        23 decembrie 2014 la 12:02 pm

        va multumesc

  188. Cristina
    21 noiembrie 2014 la 6:55 pm

    Nu-mi permit financiar, ca sa nu mai spun ca nu am clienti. Ce sa fac cu un cabinet?!

  189. Bran Carmena
    23 noiembrie 2014 la 7:37 pm

    Buna seara, sunt Carmena Bran, urmez masterul la UUB- Cluj Napoca in specialitatea Tehnici de control al comportamentului si dezvoltarea potentialului uman, si sunt orgolioasa ca din partea locului din care m-am nascut si am copilarit provine un pilastru al psihologiei romanesti. La multi ani!

  190. camelia suceveanu
    1 decembrie 2014 la 11:26 am

    D-le profesor pana astazi nu stiam de existenta d-voastra.Vazandu-va la TV am o singura intrebare sa va pun. Pornind de la „Crezul”Psihologic al D-lui Boc cu gandurile noastre construim lumea cu 25% salarii taiate,mintea cauzeaza faptele-zis si facut,gandeste vorbeste si actioneaza cu mintea rationala tot 25%, iar fericirea celor cateva sute de mii be bugetari si familiile acestora te va urma ca o umbra care in soare nu te vor parasii niciodata INTREB- Cel ce s-a lovit la cap o data de pragul de sus de ce incearca si a doua oara in speranta ca acesta s-a inaltat?
    Cu respect Camelia S

  191. 7 decembrie 2014 la 12:44 pm

    Apropo de Romania rationala…

    Se profită cu abilitate de masele de (semi) analfabeţi, de venetici neadaptaţi la limba ţării-adăpost, de limitele intelectuale ale unor metişi ridicaţi cu greu din pubelele mahalalelor; vietăţi decrepite, urnite cu greu din stadiul de primate, idiotizate în faţa unor televizoare cu programe special concepute pentru a conserva imbecilitatea… Bătăi, sex, droguri… ochi holbaţi şi icnete de plăcere animalică!
    Marii şefi ai lumii, demagogi şi populişti, lacomi până la a fura osul din gura unui căţel flămând, propovăduiesc generozitatea, umanismul, religia, râzându-şi în barbă de turmele ascultătoare.
    Osul lor este VOTUL, au în buzunarele strâmte câţiva bănuţi mototoliţi, pe care îi aruncă gloatei hămesite. Votaţi EU, pe MINE, NOI, acestea sunt speranţele voastre. CEILALȚI vă ucid, vă sărăcesc, NOI, EU, AI MEI, suntem cei buni. Vă vom permite accesul gratuit la pubele, vă putem antrena pentru a deveni ţinte pe teatrele de război. Contra unei sume modice, pe care o voi dona partidului meu, vă ofer şansa de a deveni cobaii unor experimente unice. Cu şansă, câţiva dintre voi vor supravieţui şi vor povesti generaţiilor viitoare cât de plăcut este să mănânci fără mâini, să umbli fără picioare, şi să priveşti “la vie en roşe” prin găvanele golite de ochii cândva albaştri!
    Doamnelor şi Domnilor, cetăţeni şi cetăţene, în fine, bipezi idioţi care aşteptaţi perioadele electorale:
    – Veniţi URNELE vă aşteaptă, burta lor încăpătoare înghite uşor voturile voastre pentru MINE! EU, doar EU vă pot salva!
    Este cel mai facil mod de a conduce o naţie de tip turma-cireada, zahăr şi bici, reducerea individului la un nivel vegetativ, mixtură cenuşie de teamă şi speranţă, dar pentru legume, se ştie, necesară este doar apa şi, dacă se poate, un pic de căldură…
    Mai trebuie un fond lexical redus la minimum: muncă, taxe, hrană, somn, alte taxe, impozite, alcool, somn, taxe…
    În general se caută naţiuni cu o populaţie mică spre medie, între 2-3 până la 20-25 de milioane de locuitori, uşor de îndobitocit prin împrumuturi de la organisme financiare special create şi antrenate, prin afilieri la asociaţii pan mondiale care pe steag au un înger, dar care îşi ţin adevăratul drapel cu cap de mort în seifuri…
    Încet-încet, X-uleni, Y-uleni, cad pradă noilor dinozauri, la fel de gigantici, dar parcă mai flămânzi şi mai feroce decât cei găsiţi prin muzee sau benzi desenate.
    Marele pericol pentru Marii Conducători, reversul unei monede calpe este clipa oarbă când totul se întoarce împotriva ticăloşilor cârmuitori. Ei pierd, în spasmele tumultului social orice direcţie, orice reper, iar mulţimea turbată, flamandă, se prăbuşeşte într-un haos aşteptat, dacă nu chiar programat.
    Ştiu cu toţii că, o vreme, poţi minţi multă lume, poţi promite orice şi, apoi, amână realizarea proiectelor, dar nu poţi păstra, etern, un popor, o naţie, într-o negură aspră, sperând în acelaşi timp la progres, implicare, dăruire şi chiar, recunoştinţă!
    Asuprirea şi libertatea, jugul şi aripile, sunt noţiuni diametral opuse!
    Inteligenta este duşmanul primordial în acest proces, nu poţi să prosteşti oamenii care gândesc şi acţionează în consecinţă. Formatorii de opinie trebuie înlăturaţi unul câte unul sau exterminaţi lent, lăsaţi să moară de foame. Nu sunt locuri de muncă pentru ei, nimeni nu-i mai angajează! În comunism i-au întemniţat ca duşmani ai poporului său i-au dus la muncă silnică, amândouă fiind metode de exterminare. Acum vorbim de acelaşi lucru, dar cu alte metode. Pleci în exil şi mori în singurătate, ori te supui orbeşte şi trăieşti ce vor alţii! Cele 47 de acţiuni de manipulare şi stăpânire într-o ţară, se observă doar dacă vrei să vezi adevărul şi ai un dram de minte. Poporul din laşitate şi ignoranţă a lăsat ţara pe mâna unor politicieni corupţi care au intrat în hora celor care au acaparat lumea. Metodele folosite au avut un scop precis, iar efectele n-au întârziat să apară. Toţi au simţit pe propria piele acele acţiuni de distrugere generalizată: instaurarea non-valorii la toate nivelurile, promovarea proştilor şi a celor şantajabili, dependenţa de un partid călăuzitor, lipsa canalelor de informare corecte, mass media “încătuşată politic”, imixtiune în justiţie, poliţie slabă, fără profesionişti, aglomeraţie şi stres cotidian, fals patriotism şi lipsa unor modele cu care să te identifici, birocraţie excesivă şi funcţionari corupţi, transport în comun dezastruos, învăţământ cu programă greoaie şi inutilă, alimente “otrăvite”, şefi tâmpiţi la serviciu, inducerea stării că poate fi mai rău, sentimentul că eşti permanent monitorizat şi vei da socoteală etc.
    INSULA PURGATORIULUI – Lucian Ciuchita

  192. Dragos
    23 decembrie 2014 la 12:01 pm

    dle profesor,psihologia tine cont de existenta sufletului?recunoaste notiunea de suflet,folosita in religia crestina?va multumesc

    • 24 decembrie 2014 la 11:35 am

      Psihologia ca stiinta nu nu este in opozitie cu religia; mari oameni de stiinta din psihologie au fost foarte religiosi.

      Partea cu ‘sufletul” este mai complicate, deoarece depinde cum il definim. Psihologia studiaza mintea si comportamentul uman, ceea ce in vechime se numea „suflet/spirit”; sufletul in sensul teologic de astzi este studiat de teologie.

      • Dragos
        25 decembrie 2014 la 9:47 pm

        Va multumesc pt raspuns!Sarbatori fericite!

  193. ana
    7 ianuarie 2015 la 6:04 pm

    Stimate domnule profesor,

    Va scriu in numele unui grup de psihologi care incearca sa-si recunoasca titlul in Italia. Pe parcursul procesului de recunostere intampinam foarte multe dificultati. In primul rand e foarte lung, complex si costisitor. Foarte putini dintre noi au avut recunoscut titlul automat de catre Ministerul sanatatii italian. Majoritatii i se impune o serie de masuri compensative, adica examene in diferite materii, iar unei persoane i se impune minumum 2 examene.
    In al doilea rand, exista mai multe situatii abusive prin care am trecut majoritatea dintre noi. Cea mai representativa, in care ne regasim aproape toti, este cea in care ni se impune examenul de Psihologie dinamica. Practic examenul este organizat astfel incat sa fie imposibil de trecut: Ministerul indica o bibliografie care insumeaza aproximantiv 3000 de pagini, iar in timpul examenului sunt puse intrebari de tip grila, al caror raspuns nu se regaseste in cartile care ni se dau de invatat. In medie o persoana sustine exmenul de 3-4 ori pana sa il treaca, dar sunt multi care nu il trec nici dupa 5 incercari.
    Ce ne sfatuiti sa facem?

    • 7 ianuarie 2015 la 8:07 pm

      Sa va adresati, un grup mai mare, in scris, autoritatilor din Italia si celor de la nivelul Uniunii Europene; de asemenea, sa va adresati si ministerului educatiei si celui de externe din tara. Spuneti-le ce mi-ati spus si mie aici (legat de nerecunoasterea studiilor!); trebuie sa va raspunda in termen legal.

  194. ana
    8 ianuarie 2015 la 4:30 pm

    Domnule profesor,
    Va multumesc foarte mult pentru raspuns.

  195. Irina
    16 ianuarie 2015 la 3:42 pm

    Sunteti un profesor model. Toata stima si pretuirea!

  196. nelu
    24 ianuarie 2015 la 12:15 am

    Domnule profesor,avand in vedere ca tehnologia avanseaza tot mai mult,ce parere aveti despre psihotronica si controlul mintal prin inducerea de anumite stari?

    • 24 ianuarie 2015 la 10:16 am

      Cred sincer ca este o speculatie putin probabila. Dar si putin probabil este mai mult decat „stim ca este imposibil”.

  197. Frunzaru Gabriel-Ionut
    27 ianuarie 2015 la 8:58 pm

    Va salut, stimate domnule profesor, sunt student la master sectia „Psihologie clinica si interventie psihologica”, am si eu o intrebare: „Daca eu optez in cariera profesionala pentru un post de profesor itinerant intr-un centru de educatie incluziva, mai am nevoie sa fac formare in cadrul Colegiului Psihologilor?”.

    • 28 ianuarie 2015 la 12:23 pm

      Din cate stiu eu nu, dar intreaba la CPR, pentru sigutanta.

  198. Frunzaru Gabriel-Ionut
    29 ianuarie 2015 la 11:45 am

    Va multumesc pentru amabilitate de a-mi raspunde, insa mai am doua intrebari: ”Prima este una oficiala in sensul ca am auzit de la terte persoane care se autointituleaza ”psihologi” ca pentru a profesa in domeniul psihologiei clinice nu trebuie sa mai faci nici un fel de formare in cadrul Colegiului?”, Iar a doua este neoficiala ca sa zic asa intrucat as dori sa tin si eu legatura daca este cu domnia dvs prin intermediul blogului, avand in vedere ca il accesez aproape zilnic si mai mult decat atat eu va consider un urmas al domnului Alexandru Rosca in psihologia contemporana, asa va percep eu in urma activitatii dvs stralucite. Cu deosebit respect.

    • 30 ianuarie 2015 la 9:52 am

      Blogul este public, asa ca ma bucura ca va intereseaza materialele. Nu mai sunt implicat in CPR sub aspect administrativ; asa ca trebuie sa discutati cu cei de acolo. Da, Rosca a fost un mare psiholog; ca profil insa (ex. afinitatea pentru si experienta in SUA) sunt mai pe linia lui Margineanu. Dar toti au contribui la o Scoala puternica de psihologie la Cluj, incepand cu Goanga, studentul lui Wundt.

  199. ionutz
    14 februarie 2015 la 4:06 am

    Referitor la motto-ul personal, după ce mi-am bătut capul câteva minute suspectând o eroare de transcriere, mi-am dat seama că sensul e simplu; cum poate nu sunt singurul care s-a chinuit puțin să îl înțeleagă, îmi permit să ofer aici o traducere aproximativă:

    Melius est siti moriri quam mediocritati poculum libere.

    E mai bine să mori de sete decât să plătești tribut mediocrității (literal: decât să achiți pocalul / cupa mediocrității).

    Prima parte e simplă, pe mine m-a încurcat puțin partea a doua, dar verbul „liberare” are nu doar sensul de „ierta, elibera”, etc., ci și pe cel de „a achita”, cum am descoperit în dicționar. „Mediocrității” e la dativ, „mediocritati” – și asta m-a încurcat un pic inițial.

    Mie mi se pare un motto bun!

    • 15 februarie 2015 la 10:46 am

      Eu l-am tradus aproximativ la fel: „E mai bine să mori de sete decât să bei din cupa mediocritatii”.

  200. 31 martie 2015 la 11:46 am

  201. DUMITRU TIMERMAN
    2 aprilie 2015 la 10:42 am

    D-le prof.univ. dr. Daniel David, sunt Dumitru Timerman din Satu Mare,de profesie jurnalist, realizator de emisiunei la NORD VEST TV şi colaborator al ziarului GAZETA DE NORD VEST Satu Mare. Cu deosebit respect, vă rog să-mi permiteţi să vă adresez patru întrebări:

    1. Resorturile psihologice ale comportamentului unor români sunt condiţionate de lipsa perspectivei şi a siguranţei zilei de mâine ?

    2. În condiţiile actuale de austeriatate, goana după un loc de muncă, în funcţie de pregătirea şi aspiraţiile unui absolvent de facultate, atinge cote dezarmante. Egoismul unora nu este oare o consecinţă a luptei pentru supravieţuire ?

    3. Consideraţi că manifestarea relativ liberă a personalităţii profesionale este obstrucţionată în România de mentalităţi, care nu sunt contracarate vehement datorită unei toleranţe permisive, de compromis, care nu apreciază adevărata valoare şi munca în echipă a unor români ?

    4. De ce românii sunt etichetaţi mereu la modul general şi nu pe categorii de grupuri sociale, politice, de interes economic etc. având în vedere că decidenţii sunt puţini şi ei cei dau „tonul” determinărilor psihologice în spaţiul public?

    Cu condescendenţă,
    Dumitru Timerman – jurnalist

    • 2 aprilie 2015 la 10:39 pm

      1. As spune ca relatia este bidirectionala. Ajungem uneori sa nu avem perpsectiva si siguranta din cauza profilului nostru psihologic, iar apoi acestea intaresc profilul.
      2. Asa este. Individualismul autonom si generos este asociat, de obicei, cu bunastare economica. Societatile colectiviste, unde apare si individualismul egoist, au de obicei un nivel de bunastarea mai scazut decat cele individualiste/autonome.
      3. Da, cred ca mediul psiho-cultural din prezent nu favorizeaza exprimarea si utilizarea potentialului psihologic pe care il avem (ex. de inteligenta, creativitate/inovare, etc.).
      4. Deoarece (1) dincolo de diferente exista elemente comune puternice si/sau (2) gandirea prefera formate simple, adesea in forma stereotipurilor cat mai generalizatoare.

  202. Frunzaru Gabriel-Ionut
    9 aprilie 2015 la 7:02 pm

    Va salut, domnule profesor am citit articolul dvs de pe hotnews referitor la radiografia poporului roman. Tin in mod expres sa va felicit pentru initiativa acestui proiect atat de necesar in constituiea identitatii acestui popor greu incercat. Mi-as permite un scurt comentariu personal si ca de obicei o intrebare. Comentariul: ”Tare ma tem ca institutiile statului, incepand de la ICR pana la Guvernul Romaniei nu i-au in serios acest proiect de indreptare a Romaniei pe caile normalitatii ( de genul: tuturor le place sa propuna orice lucru care e benefic dar cand este de aplicat toata lumea se dezice), ce parere aveti de acest comentariu”. Intrebarea: ” Ce s-a schimbat in Romania d.p.d.v al psihologiei acestui popor din anul 1937 cand s-a lansat celebra carte a domnului Motru si pana acum cind vorbim in 2015. Va multumesc anticipat.

  203. M.V.
    11 aprilie 2015 la 6:24 pm

    Stiind ca sunteti un om pasionat de trecut dar si de viitor,m-ar interesa foarte mult care
    este parerea dumneavoastra despre concepte (tot mai discutate acum) cum ar fi transhumanism,singularity , hybrid thinking si cum credeti ca asemenea scenarii ar putea influenta psihologia.

  204. Lungu Claudia
    8 mai 2015 la 12:52 am

    Ce-a fost mai intai: emotia sau gandul? Oare nu cumva rationalii slefuiesc emotiile in ganduri iar emotionalii construiesc ganduri manate de simtire? Imaginez imbinarea celor doua ca o moara pe apa unde apa e emotia iar gandurile-bratele rotii.M-as bucura tare daca ati raspunde provocarii de a pozitiona psihoterapia cognitiv-comportamentala in imaginea sugerata! Cu admiratie si multumiri !

    • 8 mai 2015 la 10:21 am

      La început a fost gândul, sau, altfel spus, prelucrarea informaţională, fie aceasta conştientă, fie inconştienta. Restul si interrelaţiile de care vorbiţi vin dupa aceea.

  205. 15 mai 2015 la 11:33 am

    Buna ziua. Mai aveti timp sa lucrati si ca psiholog clinician intre atatea activitati pe care le desfasurati? Ma refer la terapiile individuale.

    • 15 mai 2015 la 3:41 pm

      Mai rar acum,dar mai lucrez, mai ales cand stiu ca nu plec cel putin trei luni din tara (sau in unele studii clinice). Incolo, acum fac mai mult supervizare clinica.

      • 15 mai 2015 la 5:19 pm

        V-am intrebat pentru ca, din cand in cand „aduc” pe blogul meu personaje care s-au remarcat in vietile oamenilor. Medici, etc. Cercetarile si cariera dv mi-au atras atentia. Daca va intereseaza un articol de acest gen http://www.hapi.ro/category/interviu/ , as fi incantata. Articolele nu le fac prin corespondenta ci fata in fata. Am citit cate putin despre activitatea dv si cred ca pot informa cititorii pe modelul interviurilor de pe blog.
        Daca sunteti interesat, as vrea sa stiu cum va pot contacta pe privat.
        Multumesc.

      • 16 mai 2015 la 8:13 pm

        Am putem gandi asa ceva in luna iuni candva. Pana atunci sunt prins cu multe lucruri.

    • 17 mai 2015 la 6:44 pm

      Mi-ar face placere si cred c-ar iesi ceva frumos.

  206. 15 mai 2015 la 2:59 pm

    Îmi place blogul, şi am distribuit articole pe facebook, în profilul meu şi pe grupurile administrate de mine.
    1. Mă miră faptul că nu aţi implementat nici un instrument de distribuire în mediile sociale a postărilor dvs. Este ceva simplu de făcut, şi v-aş sugera două astfel de instrumente gratuite şi foarte eficiente : https://www.addthis.com/get/sharing ; http://embed.ly/ Ne-aţi ajuta să distribuim cu un click postările dvs care ne plac, în orice mediu social dorim, şi ele ar ajunge la mai mulţi cititori, ceea ce este de dorit, cred eu.
    2. Vă cer permisiunea de prelua cu copy-paste unele comentarii (întrebări şi răspunsuri), cum este cel de mai sus în care aţi răspuns lui Claudia, pe care să le includ în articole mele, pe blogurile mele personale (am două), în care tratez probleme de spiritualitate, psihologie, parapsihologie, religie.
    3. Vă rog să-mi precizaţi câte rânduri dintr-un ARTICOL al dvs pot prelua, cu copy-paste şi precizarea sursei – cu link, în articolele mele, în scopul folosirii lor ca argumente şi contraargumente la temele pe care le dezbat pe blog.
    Pentru a analiza calitatea blogurilor pe care vor apărea, vă prezint şi linkurile, pentru apreciere (poate nu veţi dori să apară nimic legat de dvs pe ele 🙂 ) : https://katonanico.wordpress.com/ ; http://loveblog4all.blogspot.ro/
    De asemenea, ţin să precizez că toate materialele dvs video prezente pe Youtube le-am grupat în playlistul „Psihologie” (276 de videoclipuri la ora actuală) situat pe canalul meu propriu Youtube, alături de alte multe materiale considerate de mine a fi interesante. La fiecare postare pe teme psihologice asociez prin cod embed (nu prin copiere a materialeor) câte un material video care se leagă de tema articolului. În acest mod popularizez şi interviuriule date de dvs, căci le consider foarte utile : https://www.youtube.com/playlist?list=PLbN5sJc5PARCcaq3AVXZyKI8nuTkQbiEh
    Cu stimă şi respect, şi mulţumiri anticipate 🙂 aştept răspunsul dvs.

    • 15 mai 2015 la 3:42 pm

      Puteti prelua tot ceea ce va intereseaza, daca mentionati sursa. Am sa ma gandesc la sugestiile dvs.; multumesc pentru ele.

  207. 15 mai 2015 la 5:29 pm

    Mulţumesc frumos, atât în numele meu cât şi al cititorilor blogurilor şi grupurilor mele facebook ! Vă doresc multă sănătate, putere de muncă, să puteţi împărtăşi cât mai mult din cunoaşterea şi înţelegerea dvs şi celorlalţi, care au nevoie de ea. Vă admir, ca om, ca nivel profesional, intelectual, moral, dar… asta nu va constitui o piedecă în calea abordării unei atitudini critice, în spirit constructiv, a unora dintre ideile expuse de dvs. 🙂
    Sper să nu vă deranjeze atitudinea mea, privind unele abordări, căci este orientată doar în direcţia şi sensul de a descoperi nişte adevăruri, privind tematici şi subiecte mai puţin abordate de oamenii de ştiinţă, încă. În domeniul psihologiei vă consider un punct de referinţă, şi mi-am dorit să pot prelua pasaje din argumentaţiile dvs. Sunteţi un om care emite judecăţi foarte raţionale, şi daţi dovadă de o impresionantă capacitatea de analiză şi sinteză. Dar în ceea ce priveşte problematici conexe psihologiei, cum ar fi conceptul de suflet, spirit (principiul conştient), mentalul (ca mediu de propagare a gândurilor), etc, voi încerca să evidenţiez „slăbiciunile” psihologiei, cât şi direcţii interesante şi utile de abordare în cercetarea ştiinţifică. Mulţumesc încă o dată, cu stimă, respect, şi… prietenie (bune intenţii) ❤

  208. Kreutzer Ioan Sorin
    20 mai 2015 la 1:58 pm

    D-le prof.univ. dr. Daniel David.Ma numesc Sorin Kreutzer sunt din Hunedoara.Am vazut la postul digi24 ca tratati copii cu autism si m-am gandit ca poate imi puteti ajuta copilul meu de 12 ani diagnosticat cu encefalopatie epileptica si retard sever.Daca este nevoie va voi trimite mai multe date medicale .

    • 20 mai 2015 la 4:36 pm

      Interventia noastra este in faza de cercetare. Vom sti mai multe despre tratament in aproximativ 2 ani. Dar daca vom avea nevoie de mai multi participant in studiu va voi anunta.

      • Sorin Kreutzer
        21 mai 2015 la 12:41 am

        Multumesc domnule profesor si un gand bun conteaza!.

  209. Dragos
    27 mai 2015 la 6:42 pm

    dle prof.,ati afirmat in repetate randuri ca,creierul nu e setat sa afle adevarul,ci sens si semnificatie.inseamna ca adevarurile obtinute de oamenii de stiinta sunt obtinute cu un instrument(creier) nepotrivit?

    • 28 mai 2015 la 7:31 am

      Oameni de stiinta ajung la „adevar” deoarece utilizeaza un instrumentar stiintific, nu se bazeaza doar pe intuitii si pareri personale.

      • Dragos
        16 iunie 2015 la 11:12 am

        ati folosit cuvantul „doar”,inseamna ca si intuitia si parerile personale au un aport;interpretarea rezultatelor experientelor stiintifice cu ce se face?nu cu creierul?

  210. Dragos
    30 mai 2015 la 9:03 pm

    dlr prof.,o persoana care se razbuna disproportionat raportat la motivul initial,da dovada de comportament patologic?dar o pers care nu poate ierta greseli normale,nu grave si simte nevoia sa se razbune cu orice pret?

  211. 31 mai 2015 la 10:39 pm

    Impresionant!

  212. 31 mai 2015 la 10:40 pm

    M-am convins, o ersoana care merita tot respectul!

  213. Dragos
    16 iunie 2015 la 11:19 am

    dle profesor,tendinta constanta spre hotie a unui individ(in afara situatiei de supravietuire,de salvare a vietii)doar din orgoliu,mandrie,lacomie,smecherie,poate fi considerat comportament patologic?practic hotul ajunge la scopul propus incalcand regulile jocului,pe care majoritatea le respecta…hotul merita respect sau blamare?e o dovada de inteligenta sa incalci regulile si legile societatii?cum vedeti eradicarea coruptiei generalizate intr-o societate bolnava?
    va multumesc.

  214. 18 iunie 2015 la 3:23 pm

    Minunat! Trebuie o popularizare mai mare (și o va avea) fiindcă tenacitatea caracterizează atât prostia cât și inteligența.

  215. Dragos
    18 iunie 2015 la 4:39 pm

    dle prof,stiinta psihologiei recunoaste existenta telepatiei?dar a influentei telepatice voluntare,de la distanta?sunt experimente facute stiintific?

  216. Prof.univ.dr. Constantin Bratianu
    2 august 2015 la 11:20 pm

    Domnule Profesor Daniel David am citit cu mult interes cartea Dumneavoastra „Psihologia poporului roman”, publicata de Editura Polirom. Este o lucrare impresionanta prin scop, conceptie, structura si realizare, avand la baza un efort intelectual extraordinar. Nu sunt psiholog, dar sunt preocupat de gandirea strategica in management si consider ca lucrarea Dumneavoastra este valoroasa si pentru cei interesati din domenii in care decizia devine un instrument de lucru de baza. Va scriu aceste randuri deoarece am avut oportunitatea sa va cunosc personal si v-am admirat pentru determinarea de a lupta impotriva mediocritatii intelectuale din sistemul nostru universitar si guvernamental. Cu admiratie, prof.univ.dr. Constantin Bratianu

    • 3 august 2015 la 7:57 am

      Multumesc. Sigur ca nu ma astept ca nepsihologii sa se pronunte asupra demersului psihologic din monografie care a dus la concluziile formulate. Dar ma stept ca nepsihologii sa se exprime asupra potentialului impact al concluziilor lucrarii in domeniul lor si/sau in spatiul cultural in general. De aceea va multumesc pentru aceste consideratii.

  217. Dragos
    25 august 2015 la 8:58 pm

    dle profesor,va rogsa mi spuneti care este sursa ideilor,a gândurilor,de unde ne vin? dar a inspiratiei,a celei cu care se descopera secretele acestei lumi de catre oamenii de stiinta?este inspiratia supusa vointei?va multumesc.

    • 26 august 2015 la 9:04 am

      Este complicat si nu cred ca pot raspunde adecvat pe blog. As spune doar, simplu, ca este un efect al interactiunii intre procesarile informationale constiente si inconstiente, derivate la randul lor dintr-o interactiune a unor predispozitii genetice si a experientelor de viata.

      • Dragos
        26 august 2015 la 2:36 pm

        va multumesc pt raspuns.

      • Dragos
        27 august 2015 la 1:42 pm

        dar ideile noi,precum descoperirile stiintifice,inventiile,nemaistiute sau intalnite pana in momentul anuntarii lor,ce sursa au?

      • 31 august 2015 la 10:45 am

        Procesele creative (ex. cognitiv-motivationale) sunt cele implicate.

      • Dragos
        31 august 2015 la 7:57 pm

        va multumesc

  218. 31 august 2015 la 3:59 pm

    Felicitari pentru Psihologia poporului roman…era cazul unui update al Psihologiei lui Motru.As indrazni sa va intreb ce parere aveti despre TMT…Terror management theory si cartea lui Edgar Becker…Denial of Death…mi se par foarte relevante pentru domeniul psihologiei…

    • 1 septembrie 2015 la 12:03 am

      Ei bine, cele doua sunt oarecum legate ca idee de baza. Dar cred ca mai este o component opusa: unii nu construiesc institutii psihoculturale doar ca un mecanism de aparare la gandul ca vor muri, ci se comporta si construiesc lucruri ca si cum ar fi nemuritori!

      • 1 septembrie 2015 la 2:56 pm

        Aveti dreptate, mi se pare acest comportament, atat de comun, culmea vanitatii umane, balciul desertaciunilor, dar in acelasi timp, de inteles. Acest comportament intra in categoria minciuni vitale, strict necesare unei vieti productive. Spunea Otto Rank ca omul este o fiinta mitologica, are nevoia de sens si menire in ceea ce face. Nu vreau sa fiu tendentios dar tot el spunea ca psihologia nu poate rezolva problemele oamenilor pentru ca, cunoasterea de sine, nu le rezolva problemele principale, dorinta de imortalitate si intelegere a creatiei. Ba dimpotriva, cunoasterea de sine si eliminarea minciunilor vitale cu care oamenii se protejeaza impotriva realitatii ar putea sa-i indrepte spre frica atroce , disperare si nebunie.

      • 5 septembrie 2015 la 11:50 am

        Daca abordarea este un rationala, nu duce la frica/disperare/nebuni, ci la o viata echilibrata si fericita (asta vedem din studiile empirice din CBT si psihologia pozitiva dezvoltata din CBT). Altfel, da, eliminarea miturilor, fara o intelegere rationala a acestui demers si fara a pune in loc „cunoastere” poate duce la ce semnalati.

  219. 5 septembrie 2015 la 12:20 pm

    In contextul actual, international, tocmai „marile mituri”, religiile stau la baza conflictelor actuale sau viitoare ele oferind seturi complete de raspunsuri la intrebarile esentiale cat si promisiunea imortalitatii, cel putin simbolica.Ciocnirea dintre solutiile concurente duce la conflict (amestecat si cu economie si politica, dar marginal), conflict potential terminal in conditiile capabilitatilor moderne. Cheia problemei este ceea ce ati subliniat dumneavoastra, eliminarea miturilor autodistructive si inlocuirea lor cu cunoastere. Va cer prea mult daca ati incerca sa definiti aceasta cunoastere? Aceasta trebuie sa fie strict stiintifica sau un nou mit, un mit unificator si suportiv al dezvoltarii umane?

    • 5 septembrie 2015 la 9:09 pm

      Eu mizez pe cunoasterea stiintifica, fara insa a fi abolutizata, dublata de morala (religioasa sau umanist-seculara). Cele doua – cunoasterea stiintifica/morala – cred ca sunt suficiente pentru a gasi normalitatea psihologica intr-o lume complexa si pentru a asigura progresul speciei/societatii (arta/hobby-urile pot colora normalitatea psihologica obtinuta ca mai sus).

  220. 5 septembrie 2015 la 12:29 pm

    Sigur prin marile mituri inteleg marile religii monoteiste dar si civilizatiile carora acestea le-au dat nastere, inclusiv „religia comunista” care reprezinta tot un set de credinte. Bineinteles ca Huntington si al sau Conflict al civilizatiilor ramane de mare actualitate si conexat cu psihologia sociala.

  221. Catalin Gogioiu
    13 septembrie 2015 la 10:13 am

    Domnule profesor,
    ce parere aveti despre cat de ancorata in realitate este psihologia romaneasca, de vreme ce in facultate nu se preda nicimacar un singur curs de psihologia transporturilor, in conditiile in care cel putin jumatate din piata este dedicata acestui domeniu ?

    • 13 septembrie 2015 la 2:37 pm

      Nu pot spune decat ca daca este asa – adica nu se preda la master -, ai dreptate. La licenta nici in alte tari nu se preda, ca este prea de specialitate.

  222. Madalin
    19 octombrie 2015 la 10:44 am

    Salut Daniel, sunt fascinat de cartea ta, „psihologia poporului roman”. Este neaparat necesar o traducere a ei in limba engleza. Daca consideri necesar ma ofer si voluntar sa sprijin. Sunt psiholog insa lucrez de peste 15 ani in domeniul financiar. Cartea asta e o adevarata comoara atat pentru managerii romani cat si pentru cei expati, desigur pentru cei interesati sa cunoasca 🙂 . Felicitari inca odata !

    • 20 octombrie 2015 la 6:18 pm

      Cele trei studii originale vor fi publicate ca articole in strainatate. Celelalte concluzii se bazează pe cercetari deja publicate in tara si/sau strainatate. De aceea nu stiu daca merita publicata ca intreg. Ma mai gandesc…Multumesc.

  223. Horia
    21 octombrie 2015 la 3:28 pm

    Felicitari pentru emisiune. Am avut sansa sa am tvr ul deschis pe tableta in pauza de pranz.
    Lucrez de aproximativ 20 ani in management ,am avut colaborari cu organizatii mari multinationale din mai multe tari, am urmarit evolutia acestui tip de leadership inca de la nasterea acestuia prin 1995, si pot sa va confirm ca lucrurile stau exact asa cum frumos si inteligent ati prezentant in emisiune..
    Am trecut de alungul timpului prin toate filtrele specifice firmelor din vest ,dar aproape de fiecare data in interior gaseam traditionalul leopard romanesc.
    Singura chestiune nerezolvata ramane faptul ca multe companii isi doresc doar (declarativ), manageri cu viziune vestica dar tot ei (vesticii) promoveza , aplica si conduc sucursalele din Romania intr un mod original romanesc prin politica de turma , de penalizari si pedepse astfel incat cei foarte buni nu raman mult acolo iar cei care raman , raman cu o experienta care nu ii va ajuta sa evolueze normal nici personal nici profesional..
    DIn pacate sunt foarte putine companii unde managerii si tinerii romani talentati sa invete sa ii vada pe cei din jur ca pe niste parteneri si sa evolueze frumos professional.
    Singurii tineri pe care i am intalnit si fac cu adevarat diferenta sunt cei care lucreaza sau au lucrat/invatat in vest sau in state. De aceea nici nu ma mira faptul, ca marea majoritate a tinerilor talentati scoliti in vest isi gasec cu greu loc de munca in RO.
    Felicitari si (popularul) multa putere de munca va doresc. Cu drag . Horia

  224. Gabriela Tarlungeanu-focsani-vrancea
    23 octombrie 2015 la 1:57 pm

    FELICITARI LA SUPERLATIV!Am vizionat in reluare pe tv2″Arta fericirii”pana la 3,30 dim.si sunt impresionata +de prestatia cu totul de exceptie pe care ati avut-o! Reveniti tot astfel mai des pt. a promova psihologia ”adevarata” publicului nespecializat! Succes! gabriela

  225. iuliandiaconu
    25 octombrie 2015 la 7:00 pm

    Felicitări pentru lucrarea absolut excelenta: Psihologia poporului roman. Am citit-o din scoarța în scoarța. As dori sa iau legătura cu dvs. sa va prezint unele proiecte de tara la care eu și colegi de ai mei lucram, cred ca veți fi interesat. Unul dintre ele este http://www.i74.ro.Va mulțumesc anticipat. Iulian Diaconu

  226. mihaela
    15 noiembrie 2015 la 12:00 am

    M-am bucurat sa va revăd și sa va ascult la lansarea de carte de vineri. Asa cum ne-ati recomandat în cadrul cursului festiv la absolvire, în urma cu 13 ani, sun mandra ca sunt psiholog „de Babes-Bolyai”. Multumesc!

  227. Carmena Bran
    23 noiembrie 2015 la 5:47 pm

    Va urez : La multi ani, si va felicit pentru bogata activitate si frumoasele realizari in domeniul Psihologiei!

  228. 23 noiembrie 2015 la 5:53 pm

    La MULTI ANI!

  229. C
    23 noiembrie 2015 la 9:48 pm

    Stimate Domnule Profesor,
    In decursul perioadei in care blogul dvs. a reprezentat pentru mine o sursa de cunoastere, cercetata in mod frecvent cu mult interes si curiozitate, am retinut, desigur, unele aspecte biografice ale dvs. prezentate in acest spatiu. Asadar, am ales aceasta zi pentru a va transmite, alaturi de cel mai sincer la multi ani, si respectul meu pentru ceea ce ati realizat pe parcursul anilor si pentru dedicarea si rigurozitatea de care ati dat dovada in activitatile desfasurate, admiratia mea pentru ceea ce reprezentati dvs. ca si om, consideratia mea pentru lucrarile dvs. pe care, in marea lor majoritate, le-am aprofundat si care m-au impresionat. Sper ca am gasit momentul potrivit pentru a va felicita in toate aceste directii si pentru a va asigura de respectul pe care vi-l port si, implicit, de faptul ca aceste cuvinte pe care vi le-am adresat reflecta intru totul parerea mea sincera despre valoarea dvs. si a muncii dvs.
    Pentru lucrurile invatate de la (si cu ajutorul) dvs., va multumesc!

  230. alina iorgulescu
    3 decembrie 2015 la 5:45 pm

    Buna ziua,
    as dori cateva lamuriri in legatura cu formarea in psihoterapie.
    Am terminat in anul 1997 Facultatea de Teologie-Limbi Straine (Franceza) si am profesat in invatamantul liceeal pana in anul 2004.
    Va rog sa-mi spuneti daca, neavand la baza Facultatea de Psiholofie, pot participa la cursuri de psihoterapie, in vederea obtinerii unui Atestat de libera practica in psihoterapie, Atestat recunoscut de Colegiul Psihologilor!
    Multumesc,
    O zi frumoasa!

  231. Dragos
    2 ianuarie 2016 la 2:04 pm

    La Multi Ani!
    Dle profesor,ce parere aveti despre comparatia facuta de Lucian Blaga intre stiinta si filozofie?
    Va multumesc

    • 2 ianuarie 2016 la 4:27 pm

      Este o analiza interesanta (arta-stiinta-religie), in care Blaga pledeaza pentru ireductibilitatea filosofiei la celelalte doua (mai ales in misiunea sa metafizica). Cred insa ca o parte a ceea ce astazi se cheama filosofie este deja parte a stiintei, dar filosofia are partea ireductibila descrisa de Blaga.

  232. 17 ianuarie 2016 la 4:25 pm

    Buna ziua, am urmarit cu mare interes emisiunea dumneavoastra in legatura cu fericirea….Dar am o intrbare.: depinde oare fericirea noastra si de o alta persoana? Si ma gandesc la partenerul de cuplu .Eu am o lista de comportamente care imi fac bine dar daca nu pot sa le pun in aplicare din cauza acelei persoane? …Cum ramane cu starea mea de bine?

    • 19 ianuarie 2016 la 2:30 pm

      Daca „pleasant life” nu functioneaza, va ramane „good life” si „meaningful life”. Succes!

  233. 23 ianuarie 2016 la 9:05 pm

    Draga Daniel David, ti-am citit comentarile despre cazul Bodnariu. Imi este groaza ca poti sa justifici asemenea fapte. Parerea ta e parerea ta, dar justificand abuzul copiilor cum ca ar fi legat de psihologia poporului e ca si cum zici: asta e, astia sunte-ti si datii bataie mai departe. Mentalitatea nordicilor a fost la fel inainte de anii 90. In tara mea, Danemarca, abuzul copiilor (violenta minora) a devenit ilegal in 1997 si prin asta sa schimbat mentalitatea. Din pacate am crescut cu parinti romani asa ca nu mi-a ajutat mie prea mult. Urasc Romania, mi se pare ca este o tara fara valori in sensul englez al cuvantului values. O tara de hoti, parinti groaznici, si oameni lipsiti de empatie. Din fericire sunt si o minoritate de oameni buni, care sunt la acelasi nivel de civilizatie ca si nordicii. Cand zici ca e psihologia poporului sa fi un parinte groaznic iti bati joc de oameni aia buni. Romania are nevoie sa urmeze tarile civilizate care nu din intamplare sunt la un nivel mult mai inalt din toate punctele de vedere. Nu vreau sa te insult, doar am vrut sa imi exprim dorinta catra tine, de a lua in calcul ce efect are opinia ta de expert. Mentalitatea romaneasca trebuie sa se schimbe nu sa fie acceptata si justificata. Prin campanii, exemple bune si legi care protejeaza copii poate in viitor vor fi mai putini copii abuzati si neglijati. Copii sunt viitorul tarii.

    • 23 ianuarie 2016 la 11:04 pm

      Draga Victoria, cred ca nu ai inteles mesajul meu. Ca expert eu nu justific nimic, ci descriu o situatie asa cum este, iar decidentii de politici publice o pot sau nu lua in calcul. Dimpotriva, ca om eu am pledat mereu pentru o „schimbare culturala” in Romania, dupa dupa modelul spatiului vestic (din care fac parte, cultural vorbind); „psihologia unui popor” nu este ceva nemodificabil, daca tara/cultura respectiva doreste sa faca o schimbare.

  234. Gabriel Sala
    26 ianuarie 2016 la 4:19 am

    Buna ziua! Domn profesor am publicat online o carte despre galeriile de fotbal romanesti. Sper sa va placa…. http://blogulluisala.blogspot.ro/p/galerii-de-fotbal.html

  235. CristeA
    28 februarie 2016 la 10:23 pm

    Buna ziua. Am o intrebare despre schimbarea Atestatelor la forma practicant supervizare, dupa 3 ani de la eliberare. Se pare ca nimeni din Copsi, si am intrebat mai multe persoane, nu stie nimic despre asta. Se schimba Atestatele dupa 3 ani sau nu? Cum se face modificarea? Cum se procedeaza? Cum a ramas cu obligativitatea de a termina cu supervizarea si masterul in decurs de 3 ani? E urgent si important. Unii spun ca nu stiu nimic despre asta si ca aberez eu, altii spun,, Hei, ai Atestatul expirat”? Se poate, va rog frumos, un raspuns cat mai curand? Multumesc mult.

    • 28 februarie 2016 la 11:03 pm

      Nu sunt implicat in CPR in acest moment si nu stiu ultimele reglementari. Ar trebui sa va adresati cuiva din comisia de specialitate.

  236. oltita curtuius
    12 martie 2016 la 1:07 pm

    Domnule profesor David, va urmaresc toate aparitiile la tvr.cluj si sunt plina de admiratie nu numai fata de inteligenta si pregatirea dvs.dar si fata de talentul pedagogic de care va bucuratti.Sper ca sunteti de acord ca acesta este mai intai un har si apoi ca poate fi innobilat prin educatie si experienta.Sunt profesoara de biologie la un colegiu de prestigiu din Bistrita si sunt preocupata de toate noutatile care tin de sist.nervos(de neurostiinte).Mi_ar placea sa aflu de la dvs. tot ce stiti sau ati scris despre inteligenta emotiilor (prefer aceasta sintagma celei de inteligenta emotionala).Astept astfel de abordari fie in „calatorii interioare”. fie sa _mi recomandati lucrari de ale dvs.in acest domeniu.Multumesc mult! Cu pretuire Oltita Curtuius Colegiul National „A.Muresanu „Bistrita

  237. Dragos
    24 martie 2016 la 7:27 pm

    Dle profesor,dpdv religios aveti dreptate,creierul nu e facut pt aflarea adevarului ci pt respectarea si aplicarea lui in practica,dand astfel sens si semnificatie vietii…pt ca adevarul ne e dat de Creator,dpdv religios,prin Biblie…stiinta,prin toate descoperirile ei, nu face decat sa confirme afirmatiile religiei crestine…

    Cu stima,
    Dragos

  238. 10 mai 2016 la 7:33 pm

    Dle profesor, sunt studenta la psihologie anul 1 la Universitatea din Constanta si in perioada 9-11 iunie se desfasoara o sesiune stiintifica in care voi prezenta lucrarea mea: Hipnoza si efectele ei la bolnavii cu cancer de san. Mentionez ca am o formare de 210 ore in hipnoza( facuta in Romania dar in parteneriat cu SUA) acesta fiind motivul pentru care am ales aceasta tema. Motivul pentru care va contactez este dorinta mea de a prezenta in continutul lucrarii la studiul de caz realizarile in acest domeniu ale cercetatorilor romani. Insa nu am gasit nici o lucrare stiintifica romaneasca care sa studieze efectele benefice ale hipnozei la bolnavele cu cancer de san si sa fie si publicata. Va intreb daca aveti un astfel de studiu facut, daca imi permiteti sa il folosesc. Sau daca imi recomandati orice pe acest subiect. Va multumesc pentru timpul acordat si imi doresc foarte mult sprijinul dvs!
    Ardeleanu( Radu) Rodica

  239. 17 mai 2016 la 11:03 am

    Multumesc mult, sunt incantata sa pot prezenta lucrari stiintifice romanesti.

  240. 17 mai 2016 la 11:21 am

    Am citit studiul in care ati participat si dvs si este perfect. Il voi prezenta in continutul lucrarii la capitolul studiu de caz. Va multumesc inca o data si imi manifest disponibilitatea in cazul in care veti dori sa efectuati astfel de studii si in Romania . Efectele hipnozei in cazurile de cancer la san reprezinta visul meu de perspectiva si doresc ca sa beneficieze de aceste rezultate cat mai multe femei aflate in aceasta suferinta.

  241. Ghita Bizonu'
    19 mai 2016 la 1:21 pm

    Domnule

    Intamplator am dat in Adevarul peste niste „consideratii” asupra poporului roman ….

    Ma mira nespus sustinerea ca romanii nu ar fi prietenosi… fata de vestici. La noi esti iute invitat la om acasa .. in vest mult mai greu .. Deci cine este mai prietenos?

    Sau „consideratile” despre spirtul gregar. Nu contest domnule .. insa v-ati uitat pe strazi? Nu ma refer numai la strazile din Romania … toti in blugi! Aceiasi moda peste tot! Acelasi „topuri” peste tot! Deci nu numai romanii sunt gregari … ci si vesticii !!! De fpat globalizarea assta inseamna – uniformizarea …o singura turma mondiala!

    Cat despre lene si atitudinea fata de munca.. Sigur ca dumneavoastra activati numai ptr salariul minim pe economie, ca nu va intereseza castigul material si ca onorurile profesionale si sociale va lasa indiferent nu?! Asta findca nu sunteti lenes, ci findca indiferent de plata doriti sa va faceti cat mai bine treaba .. Chiar si pe gratis!!

    De fapt opiniile dvoastra sunt cele „conforme” si va asigura cariera … caci altfel ati fi rapid marginalizat …

    Personal m-as mira daca ati lasa sa treaca acest mesaj. Nu de alta dar prea sunteti „periat” si „laudat”. Ca deh generatia asteptata si care doreste sa „i se dea” pozitii de influenţă socială. Sa va zic o „noutate” f prosta – cei de varsta dumneavoastra , mai ales specialistii ar trebui sa fie „piua-ntaia” fiindca la 40 de ani un om are experienta necesara si inca mai are „forta” necesara… Ce va lipseste este insa „autonomia” interna .. deh give me generation si la Frisco, si la Bucale si cred ca si la Vladisvostock .. ( noi aia infestati de comunism stiam ca trebuie sa meritam ca altfel .. nu ne era chiar bine! )

    Cu aroganta *
    ” Ghita Bizonu’ ”
    *dau meditatii si lui Nastase!

    *Scuze ca imi folosesc nickul. Insa in mediul virtual nu ma veti gasi sub numele din buletin (daca aveti cumva curiozitatea „cine o si si ######cul asta?!”
    https://www.scribd.com/doc/58737245/18501028-Seculara-Inapoiere-a-Romaniei )

  242. 12 august 2016 la 5:39 pm

    Dle profesor, buna ziua, din nou apelez la dvs pentru o informatie: este adevarat ca de 6 luni s-a scos obligativitatea formarii psihologice si a dezvoltarii personale( pt viitori psihologi) si in schimb masterul a devenit obligatoriu?

  243. Purcaru
    20 august 2016 la 12:21 am

    Fără comentarii

  244. elena savescu
    8 octombrie 2016 la 11:06 pm

    Un mare psiholog si un mare roman!

  245. 5 noiembrie 2016 la 11:24 pm

    Domnule profesor, aveti cumva si cabinet de psihologie la Cluj? Caut un psiholog cu care sa pot comunica, care sa ma inteleaga. Am avut nevoie si am apelat la un psiholog, dar nu a existat empatie intre noi. Si sedintele nu au dus la nimic, erau doar niste discutii constrangatoare, un dialog intre surzi. Multumesc!

  246. 7 noiembrie 2016 la 10:36 pm

    Ma numesc Dragos Matei si iti spuneam in primavara la Saptamana Psi pentru parinti, cand ai vorbit despre Retman, despre faptul ca si noi intentionam sa producem jocuri pentru a ajuta copiii si parintii ori cadrele didactice sa invete despre emotii si cum sa le gestioneze pentru a le fi mai bine lor si celor din jurul lor.

    Intre timp proiectul a evoluat foarte mult, desi mai e si mult de lucru.

    Vom fi in Cluj intre 28 noiembrie si 5 decembrie, asa ca noi, dragalasii de Dragos si Bianca vrem sa iti vorbim despre cum credem ca putem colabora.

    Pe ce adresa de email iti putem scrie mai multe?

    🙂 🙂

  247. Dragos
    21 decembrie 2016 la 6:23 pm

    Sarbatori fericite!

  248. Dragos
    25 decembrie 2016 la 1:44 pm

    buna ziua,lucrarea scrisa de prof Nicolae Margineanu,Conditia umana,mai e valabila in ziua de azi?sau informatiile din ea sunt depasite?
    va multumesc

    • 25 decembrie 2016 la 2:49 pm

      Multe lucruri sunt valabile, dar lucrarea trebuie inteleasa mai ales in contextul cunostintelor disponibile la vremea acesteia. Ca orice mare lucrare la vreme ei, acesta ramane o mare lucrare si peste timpuri (mai ales cu rol in istoria psihologiei). D

      • Dragos
        25 decembrie 2016 la 5:26 pm

        va multumesc pt raspuns

  249. Oana Civitu
    3 ianuarie 2017 la 4:55 pm

    Imi place blogul dumneavostra ! Oana Civitu

  250. Stefan
    7 februarie 2017 la 1:19 pm

    Eu credeam ca „parintii fondatori” ai psihologiei ar putea fi Jung si Freud, nu Goanga si Margineanu, dar e o parere de profan..

  251. Alina
    10 februarie 2017 la 10:50 am

    Buna ziua, domnule profesor. Va apreciez foarte mult, mi-ai fost profesor in facultate. Am nevoie de opinia dumneavoastra, ma iertati pentru ca nu are legatura cu subiectele deschise de dumneavoastra, va rog foarte mult sa imi raspundeti. Subiectul este „Un psiholog a obținut atestatul de liberă practică la Colegiul Psihologilor din anul 2016, în specialitatea Psihologie Clinică, treapta de specializare Practicant, forma de atestare Supervizare. Conform legislației în vigoare, psihologul Practicant în Supervizare poate să își exercite competențele profesionale cu condiția încheierii și executării contractului de supervizare profesională cu un supervizor certificat în specialitatea Psihologie Clinică. Psihologul lucreaza la DGASPC, nu a incheiat contractul de supervizare,iar directorul, sesizat, spune ca nu este treaba lui sa verifice daca psihologul angajat este in regula, ci este treaba Colegiului Psihologilor”. Va rog inca o data, foarte mult, sa imi raspundeti. Cu respect.

    • 10 februarie 2017 la 7:34 pm

      Nu mai sunt la curent cu toate noile reglementari din CPR; ar trebui sa va consultati cu cineva din forurile de conducere ale CPR. D

  252. Alina
    10 februarie 2017 la 11:15 am

    Revin sa imi corectez eroarea, ”mi-ati fost profesor”. Scuze.

  253. Ionuț
    10 februarie 2017 la 9:15 pm

    Buna seara. As dori sa stiu daca țineți si ședințe pentru pregătire personală (de ex. pentru susținerea unui interviu). Mulțumesc, seara buna.

  254. Alina
    13 februarie 2017 la 10:50 am

    Va multumesc frumos pentru raspuns, domnule profesor.

  255. Poghirca Ioana
    18 februarie 2017 la 12:21 pm

    Buna ziua! Aseara am urmarit emisiunea „Arta fericirii” pe Youtube si v-am descoperit. Am urmarit de trei ori pana acum emisiunea cu dumneavostra. In acest moment imi gasesc greu cuvintele dar pot spune ca m-a cuprins o mare fericire si vreau cândva sa ajung sa va cunosc!

  256. Oana Tue
    28 februarie 2017 la 3:30 pm

    Buna ziua, sunt interesata de un curs de coaching cognitiv comportamental – am inteles ca in 2010/2011 ati organizat asa ceva. Mai aveti in agenda organizarea unui astfel de curs.
    Multumesc,

    • 28 februarie 2017 la 9:15 pm

      Va rog sa-i contactati pe colegii de la Institutul de Coaching.

  257. Pirgaru Elena
    10 aprilie 2017 la 4:48 pm

    Pssiholog clinician- loc de munca .Unde este disponibil?

  258. Martin
    31 mai 2017 la 4:54 pm

    Bună ziua stimate d-le profesor Daniel. Pot lua legătura cu Dvs. prin intermediul unui e-mail? Vă mulțumesc anticipat. Cu drag, Martin, psiholog (de la Chișinău): martin_kate2000@yahoo.com

  259. Stefania
    21 august 2017 la 9:41 pm

    Observ ca exista, in tara, cel putin 3 asociatii ale psihoterapeutilor de orientare cognitiv-comportamentala: APCCR (Asociatia de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania), AHPCC (Asociaţia de Hipnoză şi Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale), ARTCCR (Asociatia Romana de Terapie Comportamentala si Cognitiva). De ce atat de multe?Se recunosc intre ele? Asigura acelasi nivel de formare? Afilierea la una sau alta dintre aceste asociatii spune ceva despre competentele unui psihoterapeut?

    • 24 august 2017 la 10:30 am

      Partea buna: colegii au de unde alege! Partea proasta: asta poate sa fie un (nou) semn de cooperare scazuta intre ei a romanilor.

  260. Daniela Nane
    8 octombrie 2017 la 2:55 pm

    Buna ziua, dle profesor!
    De anul acesta sunt doctorand la UNATC Bucuresti, cu o tema legata de universul emotional care determina gandurile, deciziile si actiunile personajelor shakespeariene. Plecand de la datele din text, as vrea sa studiez care sunt factorii declansatori ai emotiilor si ai mecanismului de gandire care duce ulterior la actiunile din piesa. Pe scurt, as vrea sa construiesc o grila de analiza a unui personaj (care sa contina elemente de profil psihologic), grila care sa poata fi mai apoi aplicata si altor personaje din alti autori. As avea nevoie de indrumare, chiar de co-tutela pentru lucrarea de doctorat. Am putea vorbi despre acest subiect, va rog frumos? Cum sa va contactez?
    Va multumesc frumos,
    Daniela Nane
    info@danielanane.ro

  261. Sorin Chelaru
    16 octombrie 2017 la 3:11 pm

    Buna ziua ,domnule profesor.V-am auzit folosind intr-una dintre aparitiile dumneavoastra la televizor termenul de autoeficacitate.Rugamintea mea este sa explicati acest concept pentru ca eu simt daca l-as intelege ,ar putea insemna enorm pentru mine.Sunt anumite subtilitati ale acestui termen care mie imi scapa.Poate intr-o viitoare aparitie televizata ati putea broda pe baza acestui termen.Va multumesc anticipat.

    • 17 octombrie 2017 la 7:57 pm

      Este greu de raspuns scurt. Incercand insa, as pune simplu ca autoeficacitatea se refera la expectanta/increderea ca tu ca persoana esti capabila (stii/poti) sa faci un anumit comportament. Sigur, am sa abordez tema la una din emisiuni.

  262. Dragos
    29 octombrie 2017 la 11:23 pm

    buna seara,va rog sa mi spuneti daca riscul are vreo legatura cu ratiunea?recent am sustinut un test in care trebuia sa aleg intre un comportament profund riscant dar tentant si intre un comportament sigur dar cu rezultate modeste.am ales a doua varianta si am fost penalizat pt decizie irationala.nu mai inteleg nimic.ce parere aveti?va multumesc.

    • 31 octombrie 2017 la 7:50 am

      Nu pot raspunde atat de simplu; ar trebui sa stiu testul si scopul sau. D

  263. Sorin Chelaru
    30 octombrie 2017 la 12:56 am

    Va multumesc pentru raspuns.M-am gandit la acest concept si cred ca este important pentru realizarea sarcinilor de zi cu zi.In ce sens?Daca eu imi propun ceva si fac ,atunci realizarea mea va constitui combustibilul pentru realizarile mele ulterioare .Ma voi bucura ,voi capata incredere in mine .Sunt oameni cu o structura psihica productiva care poate nu au prea multa cultura dar sunt eficienti in ceea ce fac.Eu incerc sa implementez si eu in personalitatea mea aceasta eficienta.Sunt insa unele tipare negative care ma fac sa repet comportamente care duc la irosirea de timp.Insa in acelasi timp am implementat un alt obicei :raportul zilnic in fata constiintei proprii.Sa incerc sa ma privesc detasat si sa raspund la intrebarea :in ce fel m-am apropiat de cea mai buna versiune a mea pe parcursul zilei ?

  264. Catalin Gogioiu
    23 noiembrie 2017 la 10:42 am

    Ce parere aveti domnule profesor despre aceasta metoda de diagnostic/cunoastere psihologic/a ?

    Cu respect inclusiv pentru restartul pe care il propuneti psihologiei romanesti ca stiinta si profesie!

  265. 2 ianuarie 2018 la 5:23 pm

    Buna ziua!
    Unde pot gasi mailul dumneavoastra?

    Multumesc!

  266. Perca Florin-Razvan
    24 ianuarie 2018 la 8:21 pm

    Buna ziua!
    O sa va povestesc ceva pe scurt si dupa aceea o sa va intreb ceva.
    Ma intorceam cu trenul in Bucuresti si spre finalul calatoriei am cunoscut un psiholog batran care era in acelasi compartiment.Nu am apucat sa vorbesc prea mult cu el dar eu cred ca toate se intampla cu un scop.I-am zis ca nu vreau sa incheiam discutia fara o recomandare din partea lui si l-am rugat sa imi recomande o carte sa o citesc.I-am zis ca sunt student in anul 1 la psihologie si mi-a recomandat cu drag sa citesc sa citesc cele 10 anexe ale dumneavoastra din cartea de fundamente ale psihologiei.Asa am aflat de dumneavoastra.
    Intrebarea mea este urmatoarea: Cum se numeste cartea scrisa de dumneavoastra de fundamente ale psihologiei unde pot gasi aceste 10 anexe?As vrea sa o cumpar.

    • 29 ianuarie 2018 la 5:30 pm

      Adevarul este ca nu stoi exact care sunt cele 10 anexe…Poate se refera la pastilele psihologice?

      • Perca Florin-Razvan
        31 ianuarie 2018 la 4:16 pm

        Nu conteaza,o sa dezlusesc singur asta.Ma bucur ca v-am descoperit dintr-o pura intamplare!O sa va citesc cartile,blogul si o sa va caut pe youtube mereu.Sunteti minunat.

  267. 11 februarie 2018 la 5:16 pm

    Buna ziua. Va contactez din partea revistei francofone Regard in vederea unui articol despre mentalitatea electoratului roman. Mi-am permis sa va las un mesaj pe fb. As aprecia daca v-ati gasi un pic de timp sa-mi raspundeti. Multumesc

  268. Dragos
    11 februarie 2018 la 5:16 pm

    Buna ziua,va rog sa mi spuneti,referitor la modul de verificare a cunostiintelor prin lucrare scrisa,cum e mai eficient si edificator,sa reproduca candiatul cuvant cu cuvant un text sau sa exprime continutul ideilor din textul de invatat cu cuvinte proprii,demonstrand astfel ca a si inteles ce a memorat,cel verificat?
    Va intreb pt ca am fost respins recent la un concurs pt post de executie la o institutie de stat si mi s a spus ca a contat mult faptul ca nu am reprodus mot a mot textul cerut de examinatori…desi eu scrisesem toate ideile continute in text,ba am mai spus in plus,idei legate de subiectul dat,dar asta nu a contat

    • 11 februarie 2018 la 8:33 pm

      Eu prefer varianta proprie, dar corecta, a candidatului. Pot sa fie insa cerinte de alt tip, care pot avea ratiunile proprii, justificate (ex. si testarea memoriei candidatului, etc.).

      • Dragos
        11 februarie 2018 la 9:04 pm

        Va multumesc pt raspuns.

  269. 27 martie 2018 la 2:36 pm

    Bună ziua, Am o întrebare referitor la aplicarea testelor psihologice în contextul multicultural european de la ora actuală. În Timișoara avem cetățeni sârbi, germani, italieni, unguri și probabil alte cetățenii, expați care se adresează cabinetelor de psihologie. Poate un test psihologic validat pe populația României să evalueze indivizi cu cetățenii diferite, având în vedere diferențele culturale relativ reduse la nivelul populației europene? Cât ar putea să reprezinte procentual diferențele de scorare între cetățenii? Și este necesar ca un cabinet care se adresează și expaților să dețină teste validate pe fiecare populație în parte? Pun această întrebare având în vedere bogata dumneavoastră experiență în elaborarea de teste.

    • 27 martie 2018 la 7:28 pm

      Este greu de raspuns succint, raspunsul corect trebuind particularizat in functie de caz (ex. ce atribut psihologic se masoara si ce test se foloseste). Spun insa ca, in principiu, da, testele trebuie adaptate populatiei/culturii. Dar multe teste sunt deja adaptate cu standarde generale europene si/sau, daca teoria arata ca variatiile culturale sunt minimale, se pot utiliza etaloanele cele mai riguroase/accesibile. Sigur ca asta depinde de tipul de atribut psihologic evaluat si de coroborarea cu alte teste si/sau atribute psihologice.

  270. Mircea Ordean
    15 aprilie 2018 la 10:20 pm

    „Crezul” Psihologic: Cu gândurile noastre construim lumea. Mintea cauzează faptele. Gândeşte, vorbeşte şi acţionează cu mintea raţională, iar fericirea te va urma ca umbra care în soare nu te părăseşte niciodată.”

    Îndrăznesc a vedea altfel realitatea.
    De pildă, nu aș ridica statuie gîndirii raționale.
    Nici ideii de fericire.

    Dincolo de toate, mult succes dlui David.

  271. 28 aprilie 2018 la 11:23 pm

    BUNA SEARA. AVETI UN E-MAIL. PRIVAT.

  272. Robert
    27 iunie 2018 la 11:19 pm

    Bună seara,

    Întreb din poziția unui tânăr care mai are patru ani până la facultate și este interesat de domeniul psihologiei (în sensul că-mi face plăcere să citesc astfel de cărți și mă entuziasmează această știință).
    Ați putea să-mi spuneți, vă rog frumos, despre șansele de viitor ale cuiva pasionat și dedicat de psihologie, capabil de cât de mult efort și dăruire pentru ceva ce iubește să facă, psihologie, în România? Credeți că oamenii, mentalitatea populației, reputația internațională a psihologiei românești, universitățile, vremurile, pe scurt: mediul acesta, mi-ar putea permite o carieră și împlinire profesională la fel de bine ca în străinătate?

    M-ar interesa, în special și pe lângă alte ocupații (clienți și pacienți, universitare), cercetarea – sunt resurse, sunt șanse să contribui (ceva, mult) peste un nivel mediocru cu cercetarea în acest domeniu minunat, în această țară? Sau ai, mai degrabă, mai multe șanse să faci performanță în psihologie din străinătate, decât din România?

    M-ar ajuta mult să am, pe lângă altele, câteva informații legate de posibilitățile de performanță în România, înainte să mă avânt în ceva, de aceea am scris mai mult, și îmi cer scuze, dacă vă răpesc prea mult din timp. Consider că părerile și îndrumările unei persoane care a reușit atâtea ar valora mult pentru cineva în căutarea unui drum, ca mine.
    Dacă mă cunosc suficient, am o mare putere de muncă atunci când mă pot dedica cu toata inima într-un domeniu, proiect etc. în care cred, și nu aș vrea să-mi construiesc iluzii și speranțe deșarte astfel, pregătindu-mi singur durerea.

    • 28 iunie 2018 la 4:34 pm

      Da, eu cred ca licenta si masteratul poti sa le faci in Romania, la universitatile din marile centre universitare. Daca vei dori o cariera profesionala, aici o sa fii bine pregatiti pentru asta, cu competente recunoscute in toata Europa. Daca vei dori partea de cercetare, depinzand de domeniu, poti sa faci apoi doctoratul in tara sau in strainatate (masteratele din Romania sunt bine apreciate atat in SUA, cat si in Europa); aici, ulterior, un postdoctorat in strainatate este important. Succes! Daniel David

      • Robert
        28 iunie 2018 la 10:14 pm

        Mulțumesc mult!

    • Martin
      29 iunie 2018 la 11:30 am

      Stimate Robert,
      in calitate de psiholog si cercetator stiintific, indraznesc sa „strecor” un indemn pentru tine, cel aflat in cautarea unui suport (moral-psihologic) in mentinerea entuziasmului: cei care sunt cuprinsi de un avant in viata (in cazul tau, cunoasterea stiintifica apare un mijloc de atingere a scopului, si anume: realizarea profesionala si recunoasterea sociala), au nevoie, in primul rand, sa se invete a mentine acest entuziasm pe tot parcursul traseului profesional. Aceasta mentinere o poti realiza doar cu ajutorul unui mentor (un mentor bun apare atunci cand elevul este pregatit). Succesul tau depinde doar de legatura, pe care o creezi cu acest coordonator (mentor). Pana atunci, ramane sa te pregatesti, atat in plan profesional (un sistem de abilitati si competente profesionale riguroase), cat si ca personalitate (trasaturi definitorii, care ofera contur si verticalitate, un sistem de valori cardinale, etc.).

      • Robert
        2 iulie 2018 la 10:22 pm

        Mulțumesc pentru sfat! Am pe cineva drag care m-a sprijinit (și mă sprijină), „întâmplarea” făcând ca acea persoană să fie chiar psiholog și psihoterapeut (ne cunoaștem de dinainte să mă orientez spre asta). Mă ajută cu cărți, vorbă, răspunsuri, sprijin, atunci când timpul și circumstanțele sunt în favoarea acestui lucru. Nu am numit-o niciodată mentor, poate doar în sinea mea, dar e singura persoană cu care am o legătură de acest tip. Sigur, am mulți alți oameni care-mi sunt alături, însă relația pomenită mai sus se apropie cel mai tare, după mine personal, de „mentor-elev”.

        Dacă vă refereați la altceva sau știți și alți mentori, adică dacă e ceva concret care credeți că m-ar ajuta să-mi păstrez entuziasmul, cum ați spus, vă rog să-mi spuneți.

        Cât despre personalitate și pregătire, pot spune că lucrez la ambele, cel mai mult fiindu-mi de ajutor cărțile.

        Vă apreciez răspunsul și vă mulțumesc.

      • Martin
        4 iulie 2018 la 10:49 am

        Dragă Robert,
        observ că ai deja un suport moral-psihologic in mentinerea entuziasmului (o persoana care te sprijina cu vorbe, carti, etc.). E bine sa tii cont de rolul care-l joaca un psiholog, cu atat mai mult un psihoterapeut (primul are ca obiect de interventie – starea psihologica de bine – deci, intervine la nivel de stari, iar cel din urma are ca tinta, tot o stare – starea patologica – e vorba de interventie la nivel de tulburare psihica). Nici unul din cei mentionati (psihologul, psihoterapeutul) nu participa activ in plan profesional (in cazul tau, scopul secund este: cercetari stiintifice – aici se cauta un adevar stiintific, prin intermediul unor instrumente de cercetare stiintifice standardizate si specializate, potrivit ramurei/subramurei domeniului vizat – e vorba de implicarea unui domeniu exact, numit „Statistica”), loc unde prezenta celor doi (sus mentionati) este unul limitat. In mesajul anterior am mentionat de prezenta unui mentor (coordonator) – ca element definitoriu in mentinerea avantului unui elev intr-un domeniu. Deci, cand am amintit de necesitatea unui mentor in mentinerea entuziasmului, m-am referit la un mentor in plan profesional, caci entuziasmul tau este legat de planul profesional (mentor numit, in continuare, „coordonator stiintific”).
        Ce tine de mentori concreti, nu ai nevoie acum de acest lucru, pentru ca, inca, nu esti pregatit, atat in plan personal – ca personalitate, cat si in plan profesional (o pregatire profesionala presupune finisarea studiilor superioare, cel putin, la nivelul I – Licenta).
        Obs.: dezvoltarea ca personalitate implica, neaparat, si planul social (Personalitatea este un sistem bio-psiho-social; Individualitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural-spiritual).
        P.S.:
        E bine ca ai cartile ca mentinere a entuziasmului. Pe parcurs, vei observa ca literatura (stiintifica) de specialitate poarta un caracter temporar in mentinerea entuziasmului.

  273. Martin
    29 iunie 2018 la 11:33 am

    Buna ziua, stimate profesor!…
    Cum pot afla adresa dvs de e-mail, pentru un dialog (constructiv) in particular (ceva info din perioada prestiintifica).
    Va multumesc anticipat.

  274. Alex
    13 iulie 2018 la 12:16 pm

    Felicitari, d-le prof. Daniel David, pentru „Psihologia poporului roman”! M-a preocupat si pe mine domeniul lui „cum suntem” si „de ce suntem astfel”, ca popor, urmat, desigur, de „ce e de facut”; am si publicat cateva eseuri in carti aparute in 2004, 2006 si 2010 (in tiraj absolut confidential), fara insa nici o pretentie/valoare stiintifica. Este o preocupare care, din fericire, pare sa se raspandeasca in tara noastra, in special dupa 2010. Spun din fericire, pentru ca este esential pentru noi, ca romani, sa fim constienti de ceea ce avem de facut pentru a ne imbunatati standardul de viata.
    Ar fi insa interesant de constatat, dupa vreo 20 de ani, presupunand ca, intre timp, acest tip de constientizare de sine va fi devenit suficient de extinsa, daca acest proces va da si roadele asteptate. Daca, devenind constienti, am si inceput, cu adevarat, sa ne si schimbam mentalitatea si obiceiurile in directia pe care, probabil, o dorim cu totii.
    Oricum ar fi, carti precum „Psihologia poporului roman” sunt, cred, fundamentale pentru cultura oricarui popor.

  275. Corina
    30 august 2018 la 1:28 pm

    Buna ziua,
    ce bine ca sunteti, domnule profesor! Iar emisiunea de luni ar trebui sa ajunga la „toti romanii” si nu numai! Multumesc!

  276. Costin Lazar
    14 septembrie 2018 la 8:11 pm

    La un moment dat prin 2011, spuneati ceva legat de un program de cercentare in neurostiinte cognitive clinice si de imagistica functionala (fMRI), ce urma sa devina disponibila in curand. Ce s-a mai intamplat cu acel program de cercetare si se va mai face candva curand neuroimagistica cognitiva la Cluj?

    Va multumesc.

    • 15 septembrie 2018 la 9:55 pm

      Se face si functioneaza de cativa ani buni. Vezi Platforma Skyra din Institutul International de Psihoterapie (http://www.psychotherapy.ro)

      • Costin Lazar
        18 septembrie 2018 la 2:08 am

        Ah, va multumesc. Cel putin pe computerul meu functioneaza un pic dificil siteul. Se foloseste in scop diagnostic sau s-au publicat si studii de imagistica deja? Va multumesc.

      • 18 septembrie 2018 la 7:57 am

        ambele. acum mai mult cercetare.

      • Costin Lazar
        18 septembrie 2018 la 8:32 am

        am inteles, va multumesc. exista pe undeva vreo lista la zi a publicatiilor? RMN-ul apartine Universitatii sau e o colaborare cu un spital din Cluj?

      • 18 septembrie 2018 la 6:22 pm

        Le gasiti in bazele de date (altele sunt submise/alte cercetari sunt in derulare). Este un aparat din infrastructura strategica de cercetare a UBB; dar se poate accesa de oricine doreste sa faca cercetare, in colaborare sau independent de noi (sigur, trebuie achitat tariful legat de exploatare).

  277. Moldovan Aurel
    3 octombrie 2018 la 11:59 am

    Pe vremea cand bustenii erau transportati pe raul Bistrita in jos se produceau uneori blocaje ale raului cauzate de busteni. Pentru deblocarea raului era necesar ca un tapinar sa modifice pozitia unui numar mic de busteni, uneori doar a unuia. In Romania „busteanul” este educatia economica la toate nivelurile astfel incat votantii sa inteleaga cu adevarat ca singura modalitate reala de crestere a veniturilor lor este cresterea eficientei economice (a productivitatii muncii, etc) si nu din pix de catre politicieni.

  278. Moldovan Aurel
    8 octombrie 2018 la 10:53 am

    In ziua de azi cand cu bani se cumpara aproape orice si in primul rand voturi (vezi succesul PSD la alegerile parlamentare din 2016 si dezastrul PSD de la referendumul de ieri) educatia economica este cea mai puternica ARMA PERSONALA (similara unei bombe termonucleare PERSONALE).

  279. Moldovan Aurel
    11 octombrie 2018 la 1:47 pm

    Paul M. Romer castigatorul premiului Nobel din acest an demonstrează modul în care cunoașterea poate funcționa ca un factor de creștere economică pe termen lung. Când o creștere economică anuală de câteva procente se acumulează de-a lungul deceniilor, ea transformă viețile oamenilor.

  280. bioplant51
    30 octombrie 2018 la 1:10 pm

    Prioritatea prioritatilor este educatia in domeniul economic. Rolul cunoasterii din domeniul economico-financiar, si in primul rand vorbesc de cunostintele de baza de economie, este foarte mare. Un om educat in domeniul economic nu va fi pacalit de politicieni si mai ales va intelege faptul ca trebuie sa se produca eficient si cu o productivitate a muncii mai mare (decat concurenta interna sau externa).

  281. Catinca Mihai
    12 noiembrie 2018 la 7:48 pm

    Buna seara.V-am trimis un email dl David

  282. 20 noiembrie 2018 la 1:53 pm

    Buna d-le D.David

    Un feed-back dupa „beraria culturala”… https://sorinplaton.wordpress.com/2018/11/20/romania-progresului-pe-invers/

  283. 23 noiembrie 2018 la 12:30 am

    Dacă vom reuşi să ne creştem încrederea unii în alţii, astfel încât să cooperăm mai eficient, atunci vom putea să ne mobilizăm potenţialul bun pe care îl avem 🙂

  284. 23 noiembrie 2018 la 12:07 pm

    La Multi Ani !

  285. Dan Ilcus
    7 aprilie 2019 la 10:42 pm

    Doar asa. Ati spus intr-un interviu ca (omul este) „masura tuturor lucrurilor” cum spunea Aristotel. Spunea Protagora 😉 Nu-i bai, nu suntem perfecti. ne mai scapa.

    • 9 aprilie 2019 la 2:46 pm

      Asa este! Aristotel cel mult sugereaza ideea. În alt interviu am spus Protagora. Asa ca ne corectam…D

  286. Gabriela Benga
    26 martie 2020 la 11:16 pm

    Va doresc sanatate!

  287. Elvira Chirila
    10 aprilie 2020 la 4:57 pm

    Cum interpretati Dv versul lui Kipling din poezia De poți: de poți gândi dar fără a-ti face din asta un tel.
    Ma interesează foarte mult părerile Dv.
    Va mulțumesc.

    • 10 aprilie 2020 la 6:14 pm

      Sa ai obiective/dorinte, cat de multe, dar formulate preferential/flexibil, nu rigid/absolutist: ex. „Imi doresc X, fac tot ce depinde de mine sa-l obtin, dar accept faptul ca s-ar putea sa nu se intample” (nu controlez toate variabilele…). Succes. D

      • Elvira Chirila
        17 aprilie 2020 la 12:43 am

        Va mulțumesc foarte mult.

  288. 27 august 2020 la 11:37 pm

    La pagina 143, daca sunt mai multe editii, usor de gasit pe text „Tarile/Culturile caracterizate de civism social sunt competitive economic…” Poate sunt gresit, nu ar trebui sa fie „cinism social” in loc de „civism social?” (O carte deosebita. Cartea ne face mai europeni decit vrem noi sa fim, cred, ca sa fac un comentariu in spiritul cartii! 🙂 Nu imi explic, poate se poate face un studiu: Europa, Germania/japonia dupa 30 de ani de la razboi, sa fie unde sunt… si noi dupa 30 de la ‘revolutie’ sa fim unde suntem? Ma intreb, cum arata societatea germana/japoneza in 1975? Totusi, ei au avut parte de o tara distrusa moral/economic/etc iar noi am inceput 1990 pe fondul unei paci/stabilitati mondiale si chiar un curent favorabil/optimist in care eram vazuti/ajutati/etc. Oare au reusit si datorita legilor de denazificare? sau doar datorita caracterului lor?… nu prea stiu nimic de subiect, dar intreb din curiozitate.)

  289. Aurel
    21 noiembrie 2020 la 6:01 pm

    …in ceea ce priveste pe oameni, important este ca sunt fiinte sociale cufundate intr-o „supa” de cultura si traditie. Aceasta supa alimenteaza viata economica Karl Polanyi (economist). ECONOMIA este parte integranta a culturii !

  290. Ion Petra
    4 decembrie 2020 la 4:48 pm

    Buna ziua domnule Profesor Damiel David
    Va urmaresc de mult timp activitatea stiintifica si am un respect deosebit pt tot ce faceti.
    Am trecut de 65 de ani si am timp sa citesc foarte mult si sa inteleg multe lucruri despre viata pe care pana acuma nu le-am inteles.
    V-asi fi foarte recunoscatoare
    daca mi-ati spune ce credeti despre reancarnare si despre regresia prin himnoza ?
    Mit sau realitate ?
    Va multumesc.

    • 4 decembrie 2020 la 5:21 pm

      Mit, științific vorbind, religie pentru incarcare, hinduist vorbit. Cu siguranță, nimic științific! Hipnoza psihologica poate sa fie insa o tehnica stiintifica, dar nu are nimic cu vietile anterioare, decat ca poate stimula aceste pseudomemorii.

  291. Daniela
    30 iunie 2021 la 6:43 pm

    Bună ziua! Vreau să vă întreb ceva. Se poate ca cineva să uite intenționat unele amintiri neplăcute? Dacă, de exemplu, vreau să uit niște chestii nasoale care nu mă lasă să dorm de câțiva ani, și care m-au făcut să nu mai văd cu un ochi și să nu mai aud cu una din urechi, este posibil așa ceva? Am citit câteva articole de genul „successful conscious forgetting” și „benefits of intentional forgetting” și tot nu îmi e clar dacă e cu adevărat posibil așa ceva sau e doar benefic să putem avea memoria selectivă, să putem uita amintirile negative care ne împiedică progresul…Aș aprecia mult un răspuns! Mulțumesc anticipat!

    • 1 iulie 2021 la 4:50 pm

      este posibil; nu cred insa ca este indicat daca continutul este incarcat emotional.

  292. Dana Irod
    27 iulie 2021 la 11:44 pm

    Stimate domnule profesor,

    felicitari pentru atitudine, implicare, devotament! Citindu-va si ascultandu-va am inteles foarte multe situatii, comportamente, la care nu gaseam o explicatie, motiv pentru care va multumesc!

    Indraznesc sa va scriu in calitate de diriginte. Cred, cu tarie, ca rolul dascalului in viata elevului poate sa fie unul definitoriu (eu insami sunt un exemplu), motiv pentru care as dori cateva indrumari pentru orele de dirigentie (predau la gimnaziu) in ceea ce priveste tematica, modalitati de abordare, stimularea motivatiei, constientizarea si schimbarea unui anumit tip de comportament neadecvat, relationarea cu cei din jur, coeziunea grupului, etc. O alta tema care ma preocupa este relationarea, mea, cu parintii elevilor. Poate imi puteti indica si o minima bibliografie sau eventual cursuri de formare tinute de persoane avizate.

    Va multumesc anticipat!

    Cu stima,

    Dana Irod

    • 28 iulie 2021 la 3:17 pm

      Da, sunt aspecte interesante si importante; ma gandesc si poate ne reauzim pe email in toamna.

  293. Dana Irod
    28 iulie 2021 la 4:53 pm

    Multumesc tare mult!

  294. Daniela
    29 august 2021 la 2:44 pm

    Bună ziua! Vreau să vă întreb ceva. Am urmărit recent un podcast cu un interviu cu dvs în care ați încheiat cu o frază de meditație „You don’t need what you want”. Deși înțeleg semnificația cuvintelor din engleză, nu știu sigur dacă am înțeles bine. Dacă, de exemplu, eu am foarte pronunțate nevoile de cunoaștere și de sens și semnificație, fraza de mai sus înseamnă că nu trebuie sau nu e nevoie să știu chiar totul, chiar tot ce aș vrea să știu? Foarte specific, când cineva mi-a pus cuțitul în gât înainte de un examen, ca să nu pot să mă prezint, nu am vrut să știu de ce o face, am vrut doar să scap și să ajung la examenul ala….Și doar după ce am scapat de examen, am început să mă gândesc zilnic de ce mi s-a întâmplat faza dinainte de examen….Și am rămas cu această întrebare….De ce? Fraza ” You don’t need what you want” ar însemna in acest context că nu e nevoie să știu? La fel și când am fost forțată să conduc o mașină deși nu sunt soferita, am vrut doar să scap cu viața și doar după ce am scăpat am început să am preocupări de genul „de ce”….Ce ar trebui să înțeleg din „You don’t need what you want”? Că nu e nevoie să știu neapărat de ce? Sau nu am înțeles eu bine?

  295. 12 octombrie 2021 la 4:05 am

    foarte frumoasa cartea psihologia poporului romin.de autor daniel david.

  296. Madalina Ghita
    23 noiembrie 2021 la 10:21 am

    La multi ani sanatosi! Va doresc sa ramaneti la fel de curajos si sa va impliniti visele.

  297. Petru
    30 noiembrie 2021 la 10:00 am

    Bună ziua!
    În primul rând vreau să vă spun că vă apreciez f mult așa că vă urmăresc interviurile și am cumpărat deja trei cărți ale dvd. Pt. mine psihologia este un domeniu care m-am fascinat dintotdeauna deși că formare profesională sunt licențiat în matematică-informatica. Am descoperit recent chestiunea biasurilor cognitive care mi s-a părut extrem de interesantă și educativă însă nu am găsit nici la biblioteci nici pe piața cărții din Romania vreun autor. Am găsit doar Thomas Gilovich – Heuristics and biases, în engleză la 330 de lei. Având în vedere pozitia dvd de rector mă poate faceți ceva, vreun studiu în acest sens ca să avem acces și în România la acest domeniu interesant. Vă mulțumesc anticipat!

    • 3 decembrie 2021 la 8:16 pm

      Kahneman are de asemenea contributii cheie. Aaron Beck/Albert Ellis din nou.

      • Petru
        3 decembrie 2021 la 9:27 pm

        Vă mulțumesc mult! Mi-am continuat căutările și l-am descoperit pe Daniel Kahneman cu ” Gandire rapidă, gândire lentă”
        citind „Psihologia prostiei” coordonată de J.F. Marmion. Am găsit deja cartea, am cumpărat-o și o parcurg fascinat. Legat de Aaron Beck nu am citit încă nimic dar am văzut că s-a stins din viață acum o lună pe 1 noiembrie și mi-aș fi dorit să fi auzit discutandu-se mai mult despre dispariția unei personalități de asemenea anvergură (după moartea lui M. Jackson toate televiziunile și radiourile au vorbit de asta câteva săptămâni bune…)

      • 4 decembrie 2021 la 1:22 pm

        Bun! Despre ATB…au reflectat cele mai mari trusturi, cat se poate despre un scientist: CNN, BBC, NYT etc.

  298. Daniela
    1 martie 2022 la 11:07 pm

    Bună ziua! În primul rând vreau să vă zic că tocmai am văzut pe youtube discursul Tedx „De la mintea irațională la mintea rațională. Restructurari cognitive”. Mulțumim! Eu tocmai mi-am dat seama că nici măcar nu știu dacă sunt rațională sau irațională…Aici cred că am o întrebare…Dacă muncesc toată ziua ca să nu am timp să și gândesc, este asta o problemă? Cu ani în urmă, am văzut că gândurile produc suferință….Așa că nu mai gândesc, doar muncesc… Adică și când am trecut prin drame, doar am mers la muncă, să nu stau să îmi plâng de milă și de vreo două luni, cand mi s-a oferit încă un job l-am acceptat fără să stau pe gânduri, astfel că de dimineață până seara doar muncesc….Nu știu dacă e rațional sau nu ceea ce fac…Nu fac evaluări de nici un fel…doar muncesc…nu gândesc…Dacă mă apucă gândurile, trec repede la altă activitate…Ar trebui să fac evaluări? Sau să mă gândesc dacă ce mi se întâmplă e bine sau e rău etc? Sau dacă mai pățesc ceva, să nu mai merg la muncă, să stau să analizez situația, să îmi revin etc?

    • 3 martie 2022 la 6:46 pm

      cat timp nu este suprimare si ajuta nu este contraindicat; mai ales daca in timp gandurile vin la nivelul comportamentului, pe linia disonantei cognitive.

  299. 7 martie 2022 la 11:36 pm

    Cresterea potentialului unui grup uman /popor/, este intr-un cerc corelat cu educatia pt viata in echipa, existenta unui minim civic!!, sociologie de grup, comportament pozitiv in viata de familie si job, hobby. nivelul acestor repere minimale ar putea ameliora standardul de viata al unui popor /vedeti brazilia, /

  300. Balint Antonio
    28 martie 2022 la 10:58 pm

    Cum psihologul Jordan Peterson cunoscut in SUA este deseori intrebat daca crede in Dumnezeu ,iar cum dumneavoastra sunteti un psiholog cunoscut in Romania,va intreb,credeti in Dumnezeu?Daca da,in ce religie se incadreaza Dumnezeu-ul in care credeti ?(Urmărindu-va,pot spune ca e evident ca va trăiți viata ca si cum Dumnezeu ar exista,tind sa cred ca aveti si credinta ca exista,insa doar raspunsul dumneavoastra e valabil la aceasta intrebare)

  301. Daniel Gavrilescu
    3 aprilie 2022 la 10:54 pm

    Am terminat de citit de curand cartea Psihologie si Tehnologie editate de Polirom. Care este din ce cunoasteti (cred ca ar trebuii sa aveti o cuprindere destul de corecta si completa), utilizarea si raspandirea ca si suport la terapiile tip CBT a tehnologiei digitale si in special VR in Romania (cat e de utilizata la nivel de terapie de cabinet), cat de accesibile si diversificate sunt ofertele comerciale, cat de cunoscuta este publicului larg , care este atitudinea potentialilor pacienti si care sunt perspectivele in urmatorii cativa ani ?

  302. D.
    15 aprilie 2022 la 6:41 pm

    Bună ziua! Aș avea o întrebare. Eu lucrez de 4 ani intr-o școală, timp în care am avut chiar și rezultate excepționale, premianți la concursuri etc…După ce chiar săptămâna aceasta am primit rezultatele la un concurs la care am avut și câțiva premianți, ieri am fost dată afară din școală pe baza unor calomnii ale colegilor care susțin că am făcut unele lucruri pe care nu îmi amintesc să le fi făcut…Ce ar trebui să fac în această situație? Eu nu am înțeles încă nimic….

    • 17 aprilie 2022 la 11:08 am

      Daca credeti ca aveti dreptate, puteti sa urmati procedurile institutionale de contestatie.

  303. georgetacazacu
    16 aprilie 2022 la 10:29 pm

    Mulțumesc, minunate domn Daniel David, pentru generozitatea-altruismul dumneavoastră, prin aceasta-acesta reușind să ajungând personal la mai multă rațiune și la cărțile altui minunat OM: Albert Ellis!
    🙏

    • 17 aprilie 2022 la 11:07 am

      Da, Albert Ellis a fost genial!

      • Balint Antonio
        18 aprilie 2022 la 12:06 am

        Chiar a avut si iq de geniu,a facut parte dintr-o organizatie care accepta doar oameni cu iq mare,probabil stiati deja asta,insa scriu aceste randuri pentru a ajunge acest lucru si la alte persoane,voi lasa si link-ul de unde stiu acest lucru:
        https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4873090/

    • Balint Antonio
      18 aprilie 2022 la 12:41 am

      Albert Ellis chiar a fost un geniu,a avut un iq de geniu,a facut parte dintr-o organizatie numtia Mensa care accepta doar persoane cu iq ridicat in ea,aici este si sursa afirmatiei :https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4873090/

  304. D.
    21 mai 2022 la 10:59 pm

    Bună seara! Vreau să vă întreb ceva. Cât de repede ar trebui să își revină cineva după o traumă? Care este perioada normală de suferință psihologică după o traumă? Dacă, de exemplu, am pățit ceva acum 10 zile, ar fi trebuit să uit totul după ce am scapat de spital și perfuzii sau e normal să am încă amintiri oribile, amețeală, plâns (când nu mă vede nimeni) și insomnii? Cam după cât timp ar trebui să apară revenirea psihologică? Apare automat dacă mă mențin ocupată, dacă muncesc toată ziua?

    • Dan Ilcus
      22 mai 2022 la 10:12 am

      Rapuns 1. Omul nu este o masina, in acest sens fiecare caz in parte este unic. Depinde ce fel de trauma, cat de intensa a fost, etc. Nu veti gasi niciodata un studiu care sa vorbeasca despre termene de „uitare” a unei traume. Daca acesta trauma va afecteaza profund viata adresati-va unui specialist.
      Raspuns 2. Pe internet nu se dau sfaturi medicale, totusi aceasta postare este doar o „prezentare”.

    • Alex
      25 mai 2022 la 2:20 pm
  305. Ioan Gotca
    29 iulie 2022 la 2:54 pm

    Domnule Rector
    Sunt psiholog clinician Gotca Ioan din Iasi
    Fac parte dintr-un colectiv de cercetare de la UMF Iasi sias avea nevoie de sprijin si informatii depre procedura de acreditare a unui laborator de cercetare prin terapie virtuala.
    Ar fi util sa ne comunicati care este baza legala si directiile abordate in spatiile de la Universitate. Pentru mai multe detalii pot comunica pe email igotca@yahoo.com
    Multumesc

    • 29 iulie 2022 la 5:59 pm

      Discutia poate avea loc in septembrie/octombrie, dupa ce revin colegii mei de la platforma PsyTech din vacanta. D

  306. 1 august 2022 la 11:00 am

    O intrebare binevenita , si de interes al carui raspuns merita publicat si aici . Multumesc anticipat Daniel Gavrilescu, student psihologie.

  307. Cristian
    24 august 2022 la 2:22 pm

    Domnule Profesor, sunt intr-o situatie foarte dificila.Amoprietene ,,prinsa,, in vraja unui guru din Bistrita. De cateva zile toate sistmele ei valorice sunt date peste cap. Nu manaca, nu comunica cu nimeni nici macar cu ai sai copii. Cum este posibil existenta acestor , nu stiu cum sa le zic, vindecatori/indrumatori ? Cum se poate scoate din cap aceasta ,,cautare a adevarului,, implementata in creierul ei? Cum putem noi, familia sau prietenii, sa prevenim aceste ,,nevoi,, de comunicare cu acesti oameni? Stiu ca sunt multe intrebari si am convingerea ca va preocupa aceste lucruri ce se desfasoara in societate. Unde se opreste acest liber arbitru? Emisiunea din 23.08.2022 parca a fost facuta pentru mine. Multumesc.

    • 30 august 2022 la 2:09 pm

      Nu trebuie abandonata, ci ajutata, chiar daca nu este usor si/sau deschidere. Trebuie sa stie ca sunteti acolo, cand/daca are nevoie. D

  308. D.
    1 septembrie 2022 la 7:55 pm

    Bună ziua! Vreau să vă întreb ceva. Cum apar psihopatii? Se nasc așa sau devin așa în urma unor experiențe? Intreb pentru că mi s-au întâmplat acum câteva luni așa niște lucruri încât am ajuns să mă întreb cum pot unii oameni să le facă așa ceva la alții? Sunt așa niste lucruri că unii izbucnesc în plâns numai când le povestesc ce am patit, așa că am ajuns să nu mai povestesc…O persoană la care i-am povestit ce mi s-a întâmplat a ajuns să facă tratament psihiatric…Așa că nu mai zic la nimeni ce mi s-a intamplat…Și totusi sunt fapte comise de ființe care se numesc OAMENI…E ca și cum unii nu au nici o urmă de empatie sau orice fel de sentimente umane….De aceea vă întreb, cum apar psihopatii? Sunt tot mai multi…Apar prin naștere (adică e genetic) sau au devenit așa în urma unor experiențe?

    • 1 septembrie 2022 la 7:59 pm

      este o combinatie de biologic si psiho-social (mediu), cu o predispozitie genetica foarte puternica. d

  309. Amalia
    6 februarie 2023 la 11:53 pm

    Poate fi inteligenta marita, cum poate fi marita, pana la ce varsta paote fi marita, cat de importanta este de la un nivel mediu? Am 21 de ani si sunt curioasa daca pot face ceva sa imi maresc inteligenta si ce rol are ea in succesul in viata, daca depinde mai mult de nivelul de consticiozitate ( asa spunea profesorul Mircea Miclea https://www.edupedu.ro/analiza-cele-patru-metacompetente-de-care-un-elev-are-nevoie-in-viitor-pentru-a-face-fata-unei-lumi-volatile-mircea-miclea/). Ma gandesc ca de la un iq mediu, daca un om este bine informat, se poate descurca foarte bine in viata, chiar si in domenii intelectuale daca stie cum sa isi mareasca auto discplina folosind CBT.

    • 8 februarie 2023 la 7:42 pm

      Autodisciplina poate compensa IQ. IQ se modifica (in sensul de a-l dezvolta) greu la varsta adulta (educatia timpurie are un rol cheie). D

      • Amalia
        10 februarie 2023 la 8:46 pm

        Dar ce activitate dezvolta mai exact IQ-ul? Banuiesc ca invatatul, dar ce mai exact?
        Eu intuiesc ca invatatul logicii ca materie dar si a invatarii diverselor materii folosind logica, nu invatatul mecanic ( exp economie, filosofie, teologie, matematica, fizica, etc, gramatica, istoria care sa iti arate cum era viata inainte, etc..)

      • 18 februarie 2023 la 1:49 pm

        IQ rezulta la interactiunea dintre genetic x mediu; mediul care forteaza abstractizarea, contribuie major la IQ.

      • Martin
        22 februarie 2023 la 12:07 pm

        Da…., abordare stiintifică: in două cuvinte să exprimi ceva ce cuprinde 100 de cuvinte 🙂

      • Martin
        22 februarie 2023 la 12:14 pm

        Amalia, revin cu o completare la intrebarea ta (o reformulare a intrebării tale):
        Ceea ce vrei sa stii (presupun) este: „ce sa fac sau cum sa fac sa obtin, in timp scurt, multa experienta de viata, pentru a evita sau pentru a suporta, mai usor, suferintele/durerile/stările negative, datorate unor contacte, mai putin, reușite cu diversitatea oamenilor sau a unor esecuri neprevazute in contextul profesional si personal?…”

    • Martin Bostan
      16 februarie 2023 la 6:39 pm

      Amalia…, bună.

      Când treci prin diversitatea incercarilor, pe care viata le oferă unora dintre noi, spre autocunoastere sau spre cunoasterea celor din jur sau a Celui care le-a creat pe toate, observi că informarea cantitativă (efortul intelectual) participă la dezvoltarea psihologică a omului si a trecereii lui de la individ, la persoană, la personalitate, la individualitate. Însă, când întrebi dacă informarea cantitativă genereaza cresterea nivelului de inteligentă (intelectuală/emoțională), atunci, logic, ar iesi două aspecte in simbioză: in primul rând, are loc un suport reciproc, dat fiind faptul că cele două sunt interconectate (strâns legate între ele), precum sustine Lev Vâgotki in teza lui despre dezvoltarea intelectuală: „dezvoltarea socială trage după sine dezvoltarea intelectuală si constiinta de sine (autoconștientizarea)”. Si, asa cum stim că in dezvoltarea intelectuală, după teza aceluiași autor (Vâgotki), trece prin trei stadii (zona actuală, zona proximă si zona vidă), asa si in dezvoltarea emotională trece si ea prin câteva stadii de dezvoltare. Si asa cum există o maturizare emotională, asa exista si o maturizare intelectuală. Dezechilibrul in dezvoltarea celor doua produce infantelism (o stare de retinere in dezvoltarea psihică). Aspectul social in dezvoltarea generala a omului face să se contureze, mai bine, treapta de Personalitate (nu Persoană, nu Individualitate). Caci Personalitatea reprezintă, intr-un cuvânt, un Sistem Bio-Psiho-Social care „îmbracă” sfera instinctuală a omului. Fara dezvolrarea sociala nu are loc dezvoltarea omului ca personalitate (omul ramane doar la nivelul de „Persoană”, nu si „Personalitate”).

  310. marian bacu
    17 februarie 2023 la 11:44 pm

    Am urmarit cateva interviuri ale dumneavoastra si am doua intrebari:
    1 Se vorbeste mult despre analfabetismul functional si v-am auzit ca ar fi in jur de 42%. Sunt din generatia decreteilor si personal cred ca si la elevii de atunci era cel putin la fel de mare. Exista masuratori de pe vremea aia ca termen de comparatie? Care e tendinta?
    2 O alta problema este cea a neincrederii in experti. Faptul ca informatia e la indemana pe internet face ca oamenii sa caute singuri raspunsuri si merg la medic anticipand un diagnostic. Neancrederea mea vine din alte surse. Experti in statistica au analizat gradul in care se inseala „expertii” iar rezultatele in multe domenii arata ca si expertii se inseala destul de des. Ce sa fac cu increderea?

    • 18 februarie 2023 la 1:46 pm

      Nu stiu sa fie date oficiale publice din acea perioada.

      Este o problema de masura…nu exista experti care sa nu greseasca, dar probabilitatea este mai mica decat a omului care gandeste prin simtul comun.

  311. Harabor Silviu (05.08.1972)
    21 februarie 2023 la 12:22 pm

    Buna ziua.Sunt mic foarte mic in psihologie.V-am descoperit recent si v-as asculta zilnic. Sau mai bine zis incerc sa invat tot ce spuneti,dar caut si puncte unde sa nu fiu de acord.Inca n-am gasit.Am aceleasi principii,pareri cu dumneavoastra.Cred ca m-am si tratat de ceva probleme/stari ascultandu-va.
    Imi doresc sa va intalnesc si eventual sa va ascult o zi intreaga.

  312. Daniela
    11 martie 2023 la 9:12 pm

    Bună ziua! Vreau să vă întreb ceva. Am văzut pe Internet știri de genul ” Facultatea de 2 ani revine în Romania”. E adevărat? Dacă da, absolvenții de studii de 2 ani vor fi considerați cu studii superioare ca și cei care au studiile cu 4 sau cu 3 ani la nivelul licență?

  313. Pop Mariana
    18 martie 2023 la 12:37 am

    Buna seara
    Felicitați pt emisiunea la TVR 2
    As dori sa virbes. Cu dumneavoasta

  314. D.
    26 martie 2023 la 1:48 pm

    Bună ziua! Vreau să vă întreb ceva. Cum se poate scăpa de problemele de sănătate apărute în urma unor traume? Eu mă tot îmbolnăvesc de un an, de când am trecut printr-o chestie pe care o consider pur și simplu inacceptabilă….Nu doresc așa ceva la nimeni…Acum câteva zile m-am întâlnit cu două persoane care au pățit ceva similar cu ce am pățit eu și acelea s-au imbolnavit grav, una a facut cancer și alta a devenit obeza…Cum scăpăm de efectele „nebuniilor” altora? Eu nu știu ce să fac ca să nu mă mai îmbolnăvesc de fiecare dată când îmi amintesc ce am pățit…

    • 29 martie 2023 la 8:15 am

      poate ca psihoterapia/consilierea psihologica va poate ajuta. d

  315. Monica Padure Taktak
    12 aprilie 2023 la 3:38 pm

    Buna ziua domnule David
    Doresc sa va multumesc pentru ce ati ales sa impartasiti in cadrul podcast-ului Fain & Simplu cu Mihai Morar pe care l-am urmarit cu mare interes.
    Ma intrebam care ar fi cartile / lecturile pe care dvs le-ati recomanda cuiva (fara studii anterioare in acest domeniu, dar cu o capacitate avansata de intelegere) pentru o cunoastere coerenta a psihologiei?
    Salutari calde din Londra,
    Monica P. T

    • 15 aprilie 2023 la 11:35 am

      Lucrarile lui Aaron T. Beck si Albert Ellis. Din UK scrie bine pe aceste teme Windy Dryden. Succes! D

  316. Iomisem
    13 aprilie 2023 la 7:44 pm

    V am ascultat acum 7 zile la o conferinta legata de stiintele socio-umane si ati spus ca indiferent de specializare, ar fi bine ca un specialist sa aiba cunostinte despre logica, teoria argumentarij.Sunt student la psihologie anul 1 la Universitatea din Bucuresti, dumneavoastra daca ati fi in locul meu, cum ati dobandi cunostinte din domeniile astea daca nu se predau in cadrul facultatii de psihologie? As dori sa dobandesc competente in ariile astea, fie formal sau non formal dar nu stiu cum sa procedez.

    • 15 aprilie 2023 la 11:37 am

      As merge ca student audient la astfel de cursuri in UB; daca faceti solicitare, poate puteti accesa online si cursul de la UBB. Succes!

  317. Godeanu Elena
    8 mai 2023 la 6:37 am

    Va rog,v-am ascultat la interviul Digi 24 In fata ta,duminica 7 mai 2023.Mai concret,la ce va referiti cand spuneti ca revolutia digitala a fost teoretizata prin 2015? Multumesc mult.

  318. 23 mai 2023 la 10:45 am

    Am inceput sa citesc cartea Psihologia poporului roman.Ar trebui data cadou președintelui României!Este o carte foarte buna!

  319. Cosmin
    26 mai 2023 la 11:50 pm

    Ce parere aveti de Richard Dawkins?
    Cum va raportati la moarte? Va este teama sau acceptati intr-o varianta rationala ca orice fiinta moare si trageti speranta ca Dumnezeu exista?

  320. Nina Vasile
    27 mai 2023 la 7:48 pm

    https://www.edupedu.ro/profesoara-nina-vasile-adevarata-miza-a-grevei-profesorilor/

    Bună seara. V-am lăsat acest articol nou pe care îl consider foarte important, cumva un manifest personal și o chemare în care contează în primul rând actul de conștientizare pe care îl doresc în partea cealaltă a mesajului meu, iar în al doilea rând, speranța că se va înțelege că sprijinul cerut nu este unul „pentru banii mei de salariu” ci chiar pentru o educație mai bună în România.
    Vă mulțumesc și pentru atenția dumneavoastră la mesajul anterior.
    Cu prețuire,
    Nina Vasile

  321. Amalia Stanciu
    5 iunie 2023 la 1:37 pm

    Ati spus in diverse aparitii publice ca tot ceea ce facem, facem fiindca ne aduce beneficii ( chiar si comentariul meu are benefiicul sau), sora mea care locuieste cu mine are schizofrenie, nu are prieteni, sta foarte mult in casa fara activitate, telefonul ce ii mai capteaza atentia si cartile de rugaciune, insa vorbeste foarte mult singura, este posibil ca vorbitul singur sa se datoreze izolarii sale sociale, iar vorbitul practic, in logica comportament=beneficii, sa ii satisfaca nevoile sociale? Daca as reusi sa o fac sa fie mai sociala, macar cu familia, s-ar putea reduce nivelul ei de vorbit singur? Va multumesc anticipat!

    • 5 iunie 2023 la 4:43 pm

      angajarea in activitati/relatii sociale a persoanei care are schizofrenie o ajuta in calitatea vietii/functionarea sociala.

      • Amalia Stanciu
        26 iulie 2023 la 4:04 pm

        Dar poate fi explicat comportamentul ei de a vorbi singura si de a scrie pe pagina ei de facebook tot felul de ganduri bizare prin logica comportament-beneficiu, in cazul asta, beneficiun fiind descarcarea de proprile emotii/satisfacerea nevoilor sociale?

      • 27 iulie 2023 la 4:09 pm

        orice comportament pe care il facem, oricat de bizar pare pentru altii, il facem pentru ca are mai multe beneficii decat costuri.

      • Amalia
        29 iulie 2023 la 10:29 am

        Sau mai bine spus, pentru ca in mintea noastra un comportament are mai multe eneficii decat costuri, corect? in logica terapiei cognitive, nu beneficiile, ci unde percep eu ca ele sunt. Multumesc pentru timpul acordat! Sunteti de mare ajutor, fara realizati acest lucru!

      • Amalia
        29 iulie 2023 la 10:33 am

        si ca sa fie si mai nuantat, daca sunt mai multe costuri decat beneficii in zona mea perceputa (nu neaparat reala) de autoeficacitate (exp:stiu ca e mai bine sa nu fumez, dar nu cred ca pot sa ma las)

      • Amalia Stanciu
        31 iulie 2023 la 7:47 pm

        Ma iertati ca va rapesc din timp/insist, dar ar fi foarte utila validarea/invalidarea dumneavoastra fata de interpretarea propusa mai sus

      • Iomisem
        30 august 2023 la 12:44 am

        Deci mintea umana functioneaza ca un calculator, calculeaza beneficiile si costurile (pe baza informatiilor din minte in clipa in care are loc decizia, deseori poarte insuficiente/eronate, nu pe totalitatea informatiilor din minte/realitate). Altfel spus, antrenarea mintii de a avea costurile si beneficiile constante in ea insasi, va duce probabil la o alegere calculatata, in care aleg unde sunt mai multe plusuri decat minusuri ( atata timp cat am cunostiintele procedurale si de autoeficacitate)

  322. 15 iulie 2023 la 4:17 pm

    Buna ziua Dl. Prof David,

    Ma regasesc in motto ul tratatului Dvs despre psihoterapii CBT : „…oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se întâmplă, ci de
    cum înţeleg/interpretează ei ceea ce li se întâmplă…”
    Epictet

    citatul il gasesc in armonie cu paradigma introdusa de Albert Ellis, pe care abia am inceput sa o descopar cu mare interes.

    Inteleg ca aceasta paradigma si terapiile dezvoltate pe baza ei nu sunt decat una din multiplele alternative psihoterapeutice practicate, ma refer la cele care au o baza validata stiintific.

    Ca urmare va rog in masura posibilului sa mi recomandati sau ghidati catre o cale de urmat de dorit in Romania, care sa fie cat mai apropiate de paradigma lui Ellis, in sens de scoala de formare (din multitudinea celor existente), master dar si alte programe de dezvoltare cu aplicabilitate practica. Daca nu este potrivit din pozitia Dvs o recomandare explicita, macar un sfat de urmat.

    In particular ma intereseaza daca exista practici empiric dovedite care au adaptat terapia modelata REBT in cazul interventiilor psihooncologice de scurta durata sau foarte scurta durata.

    Sunt convins ca modul in care oamenii gandesc si se comporta ca reactie la un eveniment traumatic (amenintator de viata) cum este cazul pacientilor oncologici inclusiv cei in stadiu terminal dar si a apartinatorilor chiar si a medicilor ar putea fi modificat si sustinut spre reducerea suferintei psihice inutile si mare consumatoare de resurse, chiar contraproductive daca nu nocive.

    Dar cred ca metodele trebuie bine adaptate acestui context specific si poate ca si de la Ellis se poate prelua ceva.

    Altfel spus,

    Cu respect Daniel Gavrilescu.

  323. 23 iulie 2023 la 1:09 pm

    Multumesc pt raspuns, voi urmarii pe APCCR.

  324. Nina Vasile
    31 iulie 2023 la 10:35 am

    Bună ziua, domnule profesor
    Vă rog, preluați această petiție. Aș vrea să cred că perspectiva onestă și limpede care vă caracterizează, înțelege rugămintea de a ajuta în demersul ăsta fragil oricum, de a rezolva o problemă gravă în educație, dar cu unele consecințe pentru tot sistemul educațional. Și pentru cine chiar e atent, nu exagerez cu nimic.
    Cu mulțumiri, indiferent de răspunsul dumneavoastră pentru inserția asta care pare deplasată în contextul blogului dumneavoastră.
    Cu deosebit respect,
    Nina Vasile

    Dragi prieteni,

    Tocmai am inițiat această petiție: Titularizare pe normă și desființarea repetării examenului de titularizare.

    E foarte important pentru mine dacă ai putea să acorzi câteva minute aceste inițiative, deoarece:
    Toți profesorii cu statut de suplinitori/debutanți sunt nemulțumiți de situația lor, își doresc schimbarea corectă și singura soluție care s-a găsit este această petiție; întrucât la Greva care a avut loc la finalul anului școlar 2022-2023 nu s-au discutat aceste revendicări care nu sunt direct salariale dar care sunt de maximă importanță pentru o concretă reformare a legilor educației.

    https://campaniamea.declic.ro/petitions/titularizare-pe-norma-si-desfiintarea-repetarii-examenului-de-titularizare

    Cred că schimbările apar atunci când oameni ca mine și ca tine își unesc eforturile și susțin acele lucruri în care cred cu tărie. Împreună putem ajunge la oameni care ne împărtășesc părerea și putem determina schimbarea pe care ne-o dorim.

    După ce ai semnat petiția, te rog să nu uiți să o distribui și altora. E foarte ușor – tot ce trebuie să faci e să re-distribui acest mesaj.

    Mulțumesc!

    Nina

  325. Dan Ilcus
    31 iulie 2023 la 9:59 pm

    Pe pagina Clinicii BB nu functioneaza corespondenta. Va rog sa-mi sugerati „colaboratori agreaţi”. Probleme de ticuri, atacuri de panica, catastrofare, etc. Multumesc.

    • 1 august 2023 la 2:37 pm

      probabil ca nu se raspunde pentru ca este perioada de concedii; reveniti eventual in septembrie.

  326. D
    31 iulie 2023 la 10:29 pm

    Scuze, ma refer la „colaboratori” care ofera servicii publice prin cabinet de PSI. Multumesc.

  327. Nusa
    4 septembrie 2023 la 8:28 pm

    Buna ziua Domnul rofesor asi vrea sa-mi spuneti parerea dv. despre procedurile NEUROFIDBEK penrtu copii cu autism

    • 28 septembrie 2023 la 5:17 am

      Cred ca se pot explora, daca este un psiholog bine pregatit in utilizarea neurofeedback-ului, dar nu face parte (poate inca) din „evidence-based treatments” pentru tulburările de spectu autist.

  328. D. L.
    18 decembrie 2023 la 7:09 pm

    Bună ziua! Am văzut pe Internet că susțineti că ar trebui făcută o reformă majoră în învățământ, că în învățământul preuniversitar nu intră cei mai buni absolvenți….Aș vrea să vă spun doar ce am pățit în calitate de absolventă și actualmente profesoară în învățământul preuniversitar. Eu am făcut două facultăți și la una din ele am fost și bursieră, dar la ambele am fost între primii. La concursul de titularizare am fost prima în anul în care am intrat în învățământ și apoi și în alți ani am fost între primii. Am avut performanțe în școlile în care am lucrat. Ce am pățit apoi? În 2022 am fost dată afară din școala în care lucram ca să fie pusă în locul meu o absolventă care nu a avut niciodată nici o performanță, nici în facultate, nici în câmpul muncii….Cunosc și alte persoane care au avut experiențe similare, care au fost date afară ca să fie puse în locul lor „pile”. Ce reformă trebuie? Eliminarea corupției și a „pilelor” care îmbolnăvesc sistemul. Nu știu cine mai poate fi sănătos după ce pățește așa ceva cu postul. Și apoi se așteaptă rezultate și performanțe. De la cine? De la cei distruși emoțional după ce au fost dați afară ca să fie înlocuiți de „pile” sau de la „pilele” care, fără nici un scrupul, ocupă posturi care nu li se cuvin și, deci, sunt de o moralitate îndoielnică, și apoi „educă” copiii? Eu cred că doar eliminarea coruptiei și a pilelor din sistem ar duce la o creștere a calității…Credeți că mai e necesar să fie schimbat și altceva?

  329. Balint Antonio
    13 ianuarie 2024 la 3:25 pm

    Felicitari pentru aparitia la neurocsi (https://www.youtube.com/watch?v=dVKu4fD6mxM, https://www.youtube.com/watch?v=dVKu4fD6mxM).
    Cred ca, precum ati mai facut in trecut (cand ati publicat aparitiile de la Tedx), merita sa postati pe blog un nou articol in care puneti aceste linkuri.

    O zi buna!

  330. 18 februarie 2024 la 12:41 am

    Suntem sanatosi la minte? O intrebare importanta si raspuns pe masura, pe care ati incercat sa le abordati cu succes in emisiunea de la TVR1 Dincolo de alb şi negru cu Daniel David – ediţia din 31 mai https://www.youtube.com/clip/UgkxfWmU0zgo42IXKW-yUyU3m5ozQ9D_MRLZ . Un interviu de calitate , cu suport stiintific care merita popularizat pt ca e accesibil.

    Din pacate , din proprie experienta, am remarcat ca exista (inca) o ruptura intre abordarea pur medicala si cea psihologica (tributara unor concepte invechite si putin sustinute de neurostiina contemporana) in Romania, lipsa de colaborare care se poate vedea din perspectiva profesionistului medic-psiholog clinician in raport cu pacientul.

    De exemplu in oncologie, Legea recent promulgata in sprijinul acestor pacienti este inca „pe hartie” fara norme complete si chiar daca normele ar fi „perfecte” operationalizarea lor in spitale de exemplu , mai ales cele de stat va fi extrem de dificila si indelungata din cauze pe care le-ati explicat.

    Referitor la Psihoterapia stiintifica cu baze CBT, in ce masura anumite tehnici si abordari derivate din anumite studii validate de neurostiinta sunt aplicabile in practica clinica sau chiar terapie, sunt ele oare accesibile intr-un cadru riguros si organizat pentru psihologi clinicieni/terapeuti eventual ca educatie continua. Care ar fi aceste cai concrete, daca exista ?

    In ce masura este fezabil ca un psiholog clinician sau terapeut, care are un cabinet sau colaboareaza intr-o clinica, sa gaseasca suport in identificarea unor tehnologii stiintific validate si a unor echipamente comercial accesibile utilizate de exemplu in tratamentul fobiilor si/sau neurostimulare?

    Un alt exemplu: Exista (eco)sisteme VR/AR dedicate patofobiilor (de ex:  diferite forme de cancer, HIV) , in ce masura sunt acestea accesibile unui psiholog in practica privata, exista alternative de colaborare in validarea unor cercetari initiate de facultatii/institutiile de profil, sau macar de orientare in aceasta directie, daca da puteti sa dati exemple in acest sens, ?

    va felicit pt realizari si pentru psihoeducatie . Keep up the good work ! 😉

  331. Maria Caluseru
    22 februarie 2024 la 12:28 pm

    Buna ziua,

    Ma numesc Maria Caluseru, din Baia Mare si am aflat ieri ca baiatul meu (25 ani) sufera de schizofrenie. Va trimit acest mesaj cu speranta ca exista un program, in derulare in Romania,pentru un tratament inovativ (sep-363856), in care ar putea fi inscris.

    M-am speriat de efectele secundare a tratamentului prescris (midora200 si astoret10mg).

    Va multumesc.

    email: miucandmiuca@gmail.com

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns către MihaELA Anulează răspunsul