Acasă > Educaţie şi Cercetare, Social şi Politic > Precizări privind articolul: “SOS: Inteligenţa românilor are probleme!”

Precizări privind articolul: “SOS: Inteligenţa românilor are probleme!”

Am fost surprins de ecoul articolului “SOS: Inteligenţa Românilor are Probleme!”.

Nu am dorit nicidecum să evidenţiez doar faptul că suntem pe ultimele locuri în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă generală, ci soluţiile la această situaţie. Faptul că suntem pe ultimele locuri este ceva de aşteptat (măcar posthoc; sic!) dacă analizezi lucrurile raţional (chiar dacă generează un sentiment neplăcut). Astfel, ştim din literatura de specialitate că inteligenţa generală corelează cu performanţa educaţională. Ştim, de asemenea, din analize europene, că în ceea ce priveşte educaţia, România se află, la mai mulţi indicatori cheie, pe ultimele locuri în Europa (de exemplu, testele educaţionale „PISA”, cercetarea, formarea continuă etc.). Aşadar, faptul că suntem pe ultimele locuri şi la inteligenţă generează nu atât surpinză cât neplăcere. În plus, cred sincer că acest lucru nu trebuie ascuns (ascunzând lucruri nu rezolvăm situaţia şi nu ne facem un bine!), ci trebuie discutat non-defensiv, raţional şi ponderat, căutând soluţii, nu vinovaţi.

Având în vedere întrebările şi reacţiile cititorilor la acest articol, fac câteva completări:

(1)   Prezint mai jos un grafic comparativ, ca să avem şi câteva date care s-au discutat la simpozionul din Austria; am primit aceste date de la coordonatorul studiului în România, conf. univ. dr. Anca Dobrean (din prezentarea Dusica Boben & Jean Raven, 2010). Nu prezint toate rezultatele – ele fiind analizate detaliat la simpozionul amintit şi urmând probabil a fi publicate în reviste de specialitate – ci doar o parte din ele, pentru a ilustra analiza pe care am făcut-o. Am oferit şi un exemplu de interpretare (bold) deoarece forma de reprezentare a datelor pe care o folosim în psihologie, cu referire la inteligenţă (ex., percentile), este diferită de cea utilizată în discursul de interfaţă (ex., coeficient de inteligenţă, medie).

 

 

 

 

 

 

Exemplu de interpretare: la vârsta de zece ani, cei mai slabi 5% dintre români rezolvă aproximativ 12 itemi la testul de inteligenţă generală (RAVEN), în timp ce cei mai slabi 5% dintre britanici rezolvă aproximativ 22 de itemi (eşantionul românesc a fost compus din 2800 de subiecţi, cu vârste cuprinse între 6 şi 80 de ani).

(2)   Afirm clar că nu este nimic în neregulă cu potenţialul intelectual al acestui popor; în neregulă este că factorul social (mai ales educaţia) nu este bine organizat, astfel încât să permită valorizarea maximală a acestui potenţial! În articolul anterior am dat câteva soluţii referitor la ce trebuie să facem în educaţie.

(3)   Atunci când discutăm despre oameni şi performanţele lor, trebuie să ţinem cont de două lucruri importante. Primul, că nivelul de inteligenţă al “pământeanului” prototip este în jurul unui coeficient de inteligenţă (IQ) de aproximativ 90-100. Al doilea, studiile experimentale arată că în disputa dintre Descartes [când primim informaţii noi, parcurgem la nivel mental următorii paşi: (1) înţelegem informaţia, iar apoi (2) decidem dacă este adevărată sau falsă] şi Spinoza [când primim informaţii noi, parcurgem mental următorii paşi: (1) înţelegem informaţia şi o considerăm automat adevărată, iar apoi (2) decidem dacă chiar este adevărată sau dacă este falsă], a avut dreptate ultimul. Aşadar, orice informaţii primim, ele sunt codate în primă instanţă în mintea noastră ca fiind adevărate; abia apoi le analizăm critic şi decidem dacă chiar sunt adevărate sau sunt false. Evident, dacă primeşti multă informaţie, dacă eşti stresat, dacă eşti mai puţin inteligent, dacă eşti prins în sarcini multiple etc., nu mai apuci să parcurgi pasul doi şi consideri adevărată orice prostie care ţi se serveşte! Ca să faci ştiinţă şi/sau să înţelegi ştiinţa este nevoie (1) de un IQ de aproximativ 120 (studenţii doctoranzi de la universităţile din „Ivy League” din SUA au un IQ mediu de 130!) şi (2) de gândire critică. Aşadar, să nu ne mire că mulţi oameni au o înclinaţie spre pseudoştiinţe şi non-ştiinţe, care le servesc pseudoadevăruri simplu de înţeles. Cei mai mulţi pământeni au dificultăţi în a înţelege ştiinţa şi/sau a tolera necunoscutul (lucru greu când ai o nevoie psihologică înnăscută de predictibilitate!). Ştiinţa trebuie să fie mai activă în spaţiul public, printr-un discurs care să nu vizeze doar indivizii care au un IQ de peste 120, adică mai puţin de 10% din populaţie; ea trebuie să ajungă la fiecare individ care are nevoie de ea şi aici este provocarea şi umanismul unui om de ştiinţă!

În ţările occidentale există pârghii (de exemplu, meritocraţia pragmatică) prin care se selectează valorile, astfel încât societatea să fie condusă de oameni cu caracter, bine pregătiţi şi cât mai inteligenţi. Se asigură astfel progresul şi civilizaţia unui popor, în beneficiul tuturor. La noi aceste pârghii lipsesc şi de aceea ajung, uneori, în poziţii cheie oameni care nu sunt competenţi (nu pot face faţă cerinţelor situaţiei). Soluţia la nivel de societate este să creştem rolul meritocraţiei, aşa cum am definit-o mai sus.

  1. Simona
    4 Octombrie 2010 la 11:37 am

    Precizarile sunt foarte binevenite. Si eu crde ca trebuie sa discutam deschis, nu sa ne ascundem. Solutiile propuse sunt chiar bune si mai ales aplicabile, daca se vrea.

  2. Mihai
    6 Octombrie 2010 la 9:24 am

    As vrea sa va mai rog sa faceti o precizare legata de acest studiu.

    Ce inseamna „ultimul loc în Europa” ?

    Poate sa insemne:
    1. Ultimul loc din toate tarile Europene (din Uniunea Europeana si din afara ei).
    2. Ultimul loc din tarile Uniunii Europene.
    3. Ultimul loc din tarile Europene care au fost studiate (nefiind toate tarile Europene incluse in studiu).

    • 6 Octombrie 2010 la 2:15 pm

      „Ultimul loc” se refera la tarile europene luate in calcul in studiu (ex. Germania, UK, Polonia, Ungaria, Slovenia, Romania); sunt si comparatii cu SUA (unde stam la fel).

  1. 31 Mai 2015 la 9:28 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: