Prima pagină > Despre Viaţă > TEDxCluj: „Excelenţa în Ştiinţă şi Morală sau Despre cum să fii un OM: Un scurt Ghid spre Autodescoperire şi Autorealizare”

TEDxCluj: „Excelenţa în Ştiinţă şi Morală sau Despre cum să fii un OM: Un scurt Ghid spre Autodescoperire şi Autorealizare”

Pornind de la comentariile şi sugestiile voastre, cititorii acestui blog, coroborate cu opţiunile proprii, am ales titlul prezentării pe care o voi avea în cadrul TEDxCluj. Acesta este „ Excelenţa în Ştiinţă şi Morală sau Despre cum să fii un OM: Un scurt Ghid spre Autodescoperire şi Autorealizare” . Prezentarea va dura aproximativ 18-20 de minute şi va fi în limba română.

Structura discursului va fi următoarea:

Motto: „We should rather die of thirst than drink from the cup of mediocrity

Ce este excelenţa?

De ce focalizarea pe ştiinţă şi morală?

  • Ce este ştiinţa? (accent pe cunoaştere)
  • Ce înţelegem aici prin morală? (accent pe valori)
  • Ştiinţa (cunoaştere) + Morală (valori) = Viaţă care merită trăită atât în beneficul individual cât şi social (al speciei din care faci parte), împingând în faţă civilizaţia umană

De ce este excelenţa importantă în ştiinţă?

Cum se poate ajunge la excelenţă în ştiinţă?

Ce înseamnă şi ce riscuri generează lipsa de excelenţă în ştiinţă?

De ce este excelenţa importantă în morală?

Cum se poate ajunge la excelenţă în morală?

Ce înseamnă şi ce riscuri generează lipsa de excelenţă în morală?

Despre riscurile şi preţul asumării excelenţei

Cine poate fi excelent? Putem fi toţi excelenţi?

Sumarizare – Un scurt ghid pentru excelenţă, adică pentru a fi OM! Un OM este o fiinţă umană -parte a speciei homo sapiens – eliberată prin autodescoperire/autocunoaştere şi autorealizare

Nu intru acum în detalii referitoare la conţinut. El va fi însă organizat într-un cadru definit ca mesaj de poezia „If” („Dacă„) a lui Rudyard Kipling (vezi mai jos varianta în limba română) şi poezia „Glossă” (apasă/vezi aici) a lui Mihai Eminescu, evident ambele ca teze ale antitezei „Anti-If” („Anti-Dacă„) (vezi mai jos) de Kostas Varnalis. Evident, într-o logică hegeliană, speranţa este ca teza şi antiteza să ducă la un nivel superior de sinteză!

I. „DACĂ”…de Rudyard Kipling                                                            

De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău
Şi l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vină;
De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău,
Să nu-ţi pierzi nicio clipă încrederea în tine;
De poţi s-aşepţi oricât, fără să-ţi pierzi răbdarea,
De rabzi să fii minţit, fără ca tu să minţi,
Sau când, hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea
Să vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminţi;

De poţi visa, dar fără să te robeşti visării,
De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta un ţel,
De poţi să nu cazi pradă nicicând disperării,
Succesul şi dezastrul primindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine,
Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut;
De poţi să-ţi vezi idealul distrus, şi din ruine
Să-l reclădeşti cu ardoarea fierbinte din trecut;

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere,
Şi tot ce-ai strâns o viaţa să pierzi într-un minut,
Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere,
Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput;
Şi dacă corpul tău, uzat şi obosit,
Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă,
Şi numai cu străşnicia voinţei tale,

Să steie peste vreme aşa cum stă o stâncă;

De poţi vorbi mulţimii, fără să minţi,

De poţi sta lângă regii, fără a te-ngânfa,
De, nici amici, nici duşmani, nu pot vreun rău să-ţi facă,
Pentru ca doar dreptatea e călăuza ta;
Şi dacă poţi să umpli minuta trecătoare,
Să nu pierzi nicio filă din al vieţii tom,
Al tău va fi pământul, cu bunurile-i toate
Şi, ceea ce-i mai mult chiar, să ştii, vei fi un OM!”

 

II. „Anti-Dacă”…de Kostas Varnalis

De poţi să faci pe prostul când altul te repede –

făcând-o pe deşteptul – şi c-un cuvânt nu-l cerţi;

de nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede;

de-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;

de nu amâni o clipă un rău să-l împlineşti

şi dacă minţi mai tare când alţii nu spun drept;

de-ţi place în iubire cu ură să izbeşti

şi totuşi îţi pui masca de sfânt şi de-nţelept;

de te târăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul

şi numai interesul îl sui la rang de ţel;

de părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul

şi-i vinzi, fără sfială, pe amândoi la fel;

de rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite

drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă şi

când vorbele şi fapta în vânt ţi-s risipite,

tu, dându-le la dracu, poţi altele scorni;

de poţi să faci într-una dintr-un câştig, o mie

şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn;

de nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,

dar tu să fii plătitul găseşti că-i drept şi demn;

de poţi să-ţi storci şi gândul şi inima şi nervii,

îmătrânite-n rele, să facă rele noi

şi sub nehotărâre plecându-te ca servii,

când toţi strigă:” ‘nainte!” doar tu să strigi:” ‘napoi!”

dacă, stând în mulţime te-mpăunezi semeţ,

dar lângă cel puternic îngenunchezi slugarnic

şi pe duşmani sau prieteni, tratându-i cu dispreţ,

te faci că ţii la dânşii, dar îi înşeli amarnic;

dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău

şi-n umbra lui te-linişti ca-n umbra unui pom,

al tău va fi Pământul cu tot prisosul său;

vei fi-ntre Domni, întâiul,

dar niciodată OM! „

Anunțuri
Categorii:Despre Viaţă Etichete:
  1. Silviu M.
    30 Octombrie 2010 la 12:54 pm

    Titlul final suna foarte bine iar ci mi se pare cel mai interesant esta combinatia dintre stiinta si morala. Va doresc mult succes in sustinerea prezentarii.

  2. Miri
    30 Octombrie 2010 la 3:43 pm

    Frumoase poezii si frumoasa conceptie despre viata domnule profesor. Sa va asculte si sa inteleaga cat mai multi. M

  3. Raluca R.
    30 Octombrie 2010 la 5:19 pm

    O alta poezie care mie imi place foarte mult, pe langa cele doua prezentate de dvs., este poezia Invata de la toate, din lirica norvegiana:

    Învata de la apa sa ai statornic drum.
    Învata de la flacari ca toate-s numai scrum.
    Învata de la umbra sa treci si sa veghezi.
    Învata de la stânca cum neclintit sa sezi.

    Învata de la soare cum trebuie s-apui.
    Învata de la vântul ce adie pe poteci
    Cum trebuie prin lume de linistit sa treci.
    Învata de la toate caci toate-ti sunt surori,
    Cum treci frumos prin viata,
    Cum poti frumos sa mori!

    Învata de la vierme ca nimeni nu-i uitat …
    Învata de la nufar sa fii mereu curat.
    Învata de la flacari c-avem de ars in noi.
    Învata de la ape sa nu dai înapoi.

    Învata de la umbra sa fii smerit ca ea.
    Învata de la stânca sa-nduri furtuna grea.
    Învata de la soare ca vremea sa-ti cunosti.
    Învata de la stele ca-n cer sunt multe osti.

    Învata de la greier când singur esti sa cânti.
    Învata de la luna sa nu te înspaimânti.
    Învata de la vulturi când umerii ti-s grei.
    Si du-te la furnica si vezi povara ei.

    Învata de la floare sa fii gingas ca ea.
    Învata de la miel sa ai blândetea sa.
    Învata de la pasari sa fii mereu în zbor.
    Învata de la toate ca totu-i trecator.

    Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci
    Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti în veci!

    • 30 Octombrie 2010 la 7:35 pm

      Da, o stiu, este superba, o am inramata in birou, si, intr-adevar, are acelasi profil rational; nu am vrut insa sa o mentionez ca sa nu „postez” prea multe poezii, ingreunand astfel textul mesajului…ma bucur insa ca ati postat-o dvs. ca un comentariu la mesaj.

  4. Sorina
    30 Octombrie 2010 la 8:40 pm

    Suna intrigant tema dvs, sper ca va exista o inregistrare a prezentarii de care sa beneficiem si noi, cei aflati din pacate la ceva distanta de Cluj. Citind scurta schita trasata, gandul mi-a zburat la o carte recenta, a carei lectura inca nu am finalizat-o („The Moral Landscape”, de Sam Harris) si care are ca teza centrala: „…questions about values – about meaning, morality, and life’s larger purpose – are really questions about the well-being of conscious creatures. Values, therefore, translate into facts that can be scientifically understood: regarding positive and negative social emotions, retributive impulses, the effects of specific laws and social institutions on human relationships, the neurophysiology of happiness and suffering, etc.”.
    Si un scurt moment Ted in anticiparea prezentarii clujene: http://www.samharris.org/page/ted_talk/

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: