Arhiva

Archive for Iulie 2011

Clasamentul/rankingul Ad Astra în Psihologie. Salut cu entuziasm o nouă generaţie!

Asociaţia Ad-Astra a Oamenilor de Ştiinţă a publicat recent Cartea albă a cercetării ştiinţifice din România (vezi aici). Cartea merită studiată cu atenţie, împreună cu metodologia utilizată, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra ştiinţei din România, cu limitele inerente descrise în metodologie.

În aceasta analiză generală, mă interesează în particular domeniul Psihologie. Clasamentul cercetătorilor/cadrelor didactice universitare din ţară din acest domeniu poate fi găsit aici. Mă bucură nu atât faptul că eu sunt (încă) pe prima poziţie, ci faptul că a apărut în ţară o generaţie de psihologi care a înţeles că publicaţiile Web of Science/ISI, alături de cărţile/capitolele internaţionale, sunt un output fundamental în cercetarea psihologică modernă. Spun „incă”, nu din falsă modestie, ci dintr-o realitate ce se instalează treptat, dar sigur: timpul pe care îl aloc direct cercetării, mai ales ca producţie, PI (principal investigator) sau autor principal, este tot mai puţin, fiind implicat – aşa cum se întâmplă, pe măsură ce îmbătrâneşti (sic!), peste tot unde se face cercetare avansată – mai mult (a) în administrarea cercetării (la UBB, CNCS, CNATDCU, ESF) şi (b) în mentorarea noilor generaţii (ex. doctoranzi, postdoctoranzi, tineri cercetători). În consecinţă, timpul rămas pentru cercetare încep să-l aloc după principiul: cantitate mai mică, dar calitate cât mare în publicaţii, servicii inovative şi granturi!; de aici a rezultat „încă”, deoarece rankingurile implică, aşa cum este şi normal, şi cantitatea, nu doar calitatea. Îmi amintesc că atunci când am publicat primul articol Web of Science/ISI din domeniul Psihologie din ţară, după revoluţie  (ca autor principal; în 2000), colegii din acest domeniu (din ţară) nu prea înţelegeau despre ce vorbeam şi nu am fost încurajat în mod deosebit. Ba dimpotrivă! Dar nu mai vreau să-mi amintesc reacţiile negative. Printre puţinii cu viziune, conducătorul meu de doctorat, profesorul Ioan Radu, a fost însă cel care m-a încurajat să implementez personal şi să stimulez această mentalitate în domeniu, la UBB şi în ţară. El a ştiut că aşa se face psihologia performantă la nivel internaţional, deşi el, afectat de modul în care a fost interzisă/suprimată psihologia în regimul comunist, nu reuşise să facă aşa cum ar fi vrut şi ar fi putut acest lucru (cea mai mare parte a carierei sale s-a desfăşurat în această perioadă). A ştiu însă să-şi încurajeze studenţii să facă în timpurile noi ceea ce el nu putuse să facă din cauza vremurilor vechi; asta înseamnă un mare mentor! M-am implicat în acest demers, dar nu a fost uşor, având de luptat cu pseudo-argumente de genul: „ISI omoară specificul românesc din psihologie”, „cărţile/capitolele de la edituri din ţară sunt cheie”, „lasă americanismele şi nu fi tu altfel”, etc. Iată că astăzi, noile generaţii de psihologi se comportă şi gândesc aşa cum trebuie în această ştiinţă: abordează cu curaj teme naţionale şi internaţionale, cu metodologie riguroasă, iar astfel le pot face cunoscute la nivel internaţional, prin publicaţii Web of Science/ISI; în acest mod şi temele naţionale ajung cunoscute internaţional. Mă bucură mai ales faptul că cei cu care am lucrat şi/sau mi-au fost studenţi sunt printre primii în clasamentul din ţară!

Consider această stare de fapt un succes al domeniului, ţinând cont că psihologia a fost interzisă în regimul comunist (nu exista specializarea psihologie în universităţi), şi,  după 1989, a trebui luat totul aproape de la zero; practic a trebuit să reînvăţăm ce înseamnă psihologia modernă şi cercetarea serioasă în domeniu. Acest succes al domeniului – schimbarea de paradigmă care unora din domeniu încă nu le place şi/sau la care unii încă reacţionează violent -, nu trebuie însă să ne „ameţească” prea tare. Elementul cheie trebuie să fie mereu raportarea performanţei naţionale la standardul (benchmark-ul) internaţional, şi aici încă avem cu toţi de lucru. Spre exemplu, deşi eu apar pe prima poziţie în ţară, în domeniul meu (psihologie clinică/psihoterapie), performanţa la nivel internaţional este de nivel mediu-superior, dar nu este încă chiar de excelenţă. Ştiu asta inferenţial, din următoarele date:

(1) domeniile specifice din psihologie sunt ordonate ca factor de impact al revistelor (şi deci prin citările pe care acesta se bazează, cu implicaţii apoi pentru indicele Hirsch şi alţi indicatori care implică citările) în felul următor  (van der Horst, 2010): (a) neuropsihologie /neuroştiinţe (media=8.74); (b) psihologie experimentală/cognitivă/dezvoltării (senzaţii/percepţii=7.47; cogniţii=7.26; învăţare=5.22); (c) psihologie socială/personalităţii (media=6.03); (d) psihologie clinică/psihoterapie (m=3.79); (e) psihologia muncii/organizaţională (media=2.97).

(2) la 10 ani după terminarea doctoratului, media indicelui Hirsch este în SUA, în domeniul psihologie socială/personalităţii, de aproximativ 6.68 (vezi detalii aici). 

Coroborând punctele 1 şi 2, eu fiind la aproximativ 10 ani după doctorat, în domeniul psihologie clinică/psihoterapie, probabil că un indice Hirsch care să arate o performanţă internaţională medie în domeniu ar trebuie să fie în jur de 4; indicele meu Hirsch fiind acum de 8, deşi este cel mai mare la nivel naţional în domeniul Psihologie, acesta este probabil mediu-superior la nivel internaţional. Aşadar, concluzia este că suntem ca domeniu pe calea cea bună, dar trebuie să ne raportăm la standarde (benchmark-uri) internaţionale pentru a ne îmbunătăţii performanţa. Sigur, având mereu în minte această raportare internaţională, ea trebuie nuanţată de faptul că noi publicăm şi în limba română (articole şi cărţi), iar lucrările acestea nu se cuantifică  în factorii scientometrici (factor de impact, indice Hirsch etc.); ele trebuie publicate obligatoriu pentru a menţine o cultură psihologică în ţară, fără însă a se substitui publicaţiilor internaţionale. Mai mult, în unele domenii ale psihologiei, cum este şi cel al psihologiei clinice/psihoterapiei (sau al psihologiei muncii/organizaţionale), cărţile contează chiar într-o proporţie similară cu articolele Web of Science/ISI, în timp ce în alte domenii, cum ar fi psihologia experimentală, neuropsihologie, etc., deşi se publică şi cărţi, se favorizează totuşi articolele Web of Science/ISI. Cărţile nu s-au luat însă în calcul în analiza Ad Astra. Toate aceste nuanţe trebuie considerate când se face analiza performanţei individuale în domeniul Psihologiei, rankingul Ad Astra fiind doar un punct de start care, pentru a nu genera distorsiuni grosolane, trebuie interpretat corect (vezi şi limitele rankingului descrise în metologie), nuanţat şi aplicat la individ (cu istoria şi etapa carierei sale) şi la domeniul său specific de cercetare.

Ca să formulez sintetic mesajul articolului: felicitări domeniului Psihologie care s-a înscris pe calea normală în ştiinţă şi salut cu extrem de multă bucurie noua generaţie de psihologi din ţară, care se înscrie în paradigma cercetării moderne din psihologie! Dacă socotim o generaţie ca apărând o data la aproximativ 20 de ani, ea a sosit apropla timp, luând ca reper revoluţia din 1989. Psihologia românească de azi avea nevoie de această generaţie. Prin ea, Psihologia, cândva „condamnată la moarte” de regimul comunist, a reînviat. Acum că am intrat în normalitate, miza este să ne îndreptăm cât mai aproape de excelenţă!

Anunțuri

Clasamentul Ad Astra-2011 al domeniilor de cercetare din universităţile româneşti. O analiză suplimentară şi implicaţii pentru UBB

I. INTRODUCERE

            Recent a fost publicat clasamentul „Asociaţiei Ad Astra a Oamenilor de Ştiinţă„, cu referire la domeniile de cercetare/academice din universităţile româneşti (poate fi găsit aici). Clasamentul Ad Astra publicat în 2011 reflectă activităţile ştiinţifice din anul 2010. Acest clasament mă interesează în mod deosebit din trei motive, de aceea îl analizez aici detaliat: (1) am fost un coautor al primului clasament Ad Astra (2005) şi, în consecinţă, în mod natural mă interesează evoluţia acestui clasament; (2) ca preşedinte al Consiliului Cercetării Ştiinţifice din Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) mă interesează poziţionarea UBB în acest clasament (cu implicaţii pentru politicile interne ale UBB) şi (3) ca vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) mă interesează rigoarea demersului actual de clasificare a universităţilor din România, demarat de ministerul de specialitate (http://www.edu.ro), rigoare care poate fi verificată independent de datele oferite de universităţi, prin informaţiile culese obiectiv, după modul în care se face acest lucru în clasamentele internaţionale, de către Ad Astra (în cazul publicaţiilor Web of Science/ISI).

            Primul clasament Ad Astra a fost publicat în anul 2005 (împreună cu subsemnatul), după o metodologie acceptabilă la acea vreme. Mai precis spus, outputul ştiinţific – numărul articolelor Web of Science/ISI – era împărţit la numărul angajaţilor dintr-o universitate, rezultând un indice de productivitate (criteriu intensiv). Sigur că acestă metodologie este considerată astăzi limitată, deoarece clasamentele internaţionale majore curente utilizează o combinaţie între criteriul intensiv (productivitate) şi cel extensiv (producţie), sau, adesea, doar criteriul extensiv. Într-adevăr, criteriul extensiv este cel care arată forţa unei instituţii de învăţământ superior (sau ţări) în competiţia internaţională. Astfel, „Performance Ranking of Scientific Papers for World Universities” („Rankingul Taiwan”) şi „SCImago Journal & Country Rank” („Rankingul SCImago”)  utilizează doar criteriul extensiv, în timp ce alte clasamente internaţionale majore utilizează o combinaţie între criteriul extensiv şi cel intensiv, cu ponderi favorizând criteriul extensiv; spre exemplu, „Academic Ranking of World Universities/ARWU” („Rankingul Shanghai”) utilizează o pondere de doar 10% pentru criteriul intensiv. În această formă/cu această metodologie din 2005, clasamentul Ad Astra a mai fost publicat în 2006 şi 2007.

Clasamentul Ad Astra din 2011 a inclus modificări substanţiale care (1) scot în evidenţă calitatea, nu doar cantitatea producţiei ştiinţifice, (2) pun accent pe criteriul extensiv (după standardele internaţionale menţionate mai sus) şi (3) sunt focalizate pe domenii de cercetare, nu doar pe evaluarea globală a universităţilor (ex. model după care a evoluat şi „Clasamentul Shanghai”). Mai precis spus, clasamentul Ad Astra din 2011 aduce câteva modificări moderne cheie, după cum urmează:

  • se ia în calcul scorul relativ de influenţă a revistei Web of Science/ISI (SRI) – o variantă de factor de impact (FI) al revistei Web of Science/ISI – care (a) este însă mai comprehensiv şi stabil ca FI, fiind calculat pe 5, nu pe 2 ani şi (b) reflectă mai bine ca FI citările în reviste cu influenţă mare; pentru a afla mai multe despre SIR vezi aici (Anexa 5) şi aici.
  • pentru a reliefa mai precis contribuţia universităţilor româneşti, SIR a fost analizat astfel încât să reflecte contribuţia specifică a unei universităţi. Altfel spus, dacă un articol are cinci autori, din care doar unul este de la UBB, scorul pe care îl primeşte UBB este de 20% din SRI; acesta este SRII (adică un SIR individualizat).
  • se pune accent pe criteriul extensiv, după modele internaţionale, aşa cum au fost ele descrise mai sus.

            Apariţia acestei analize Ad Astra este fundamentală, acum când suntem în cursul procesului de analiză a universităţilor româneşti, derulat de ministerul de specialitate. Aceste date prezentate de Ad Astra au fost extrase şi analizate obiectiv, independent de raportările universităţilor, care adesea s-au dovedit eronate (fie în sensul subevaluării, fie în sensul supraevaluării producţiei ştiinţifice proprii), aşa cum se procedează în toate clasamentele internaţionale ale universităţilor. Aşadar, această analiză trebuie să constituie etalonul pentru analiza ministerului de specialitate, în ceea ce priveşte indicatorul publicaţiilor Web of Science/ISI şi a indicatorilor de calitate (SRII şi SRI).

II. CLASAMENTUL AD ASTRA-2011; O ANALIZĂ SUPLIMENTARĂ         

            Vom arăta în continuare cum se prezintă UBB în clasamentul Ad Astra al universităţilor şi al domeniilor de cercetare din universităţile româneşti, după criteriul principal utilizat de Ad Astra (SRII, utilizat extensiv). Suplimentar, în clasamentul general al universităţilor, prezentăm şi poziţia UBB după (1) criteriile secundare (SIR şi Nr. ISI-numărul de articole Web of Science/ISI), (2) combinaţiile dintre criteriile principale şi cele secundare (SRIIxNr. ISI şi SRIxNr. ISI) şi (3) productivitate (criteriul intensiv). Pentru a ne raporta la standarde internaţionale, în clasamentul general al universităţilor, prezentăm şi o combinaţie între criteriului intensiv şi cel extensiv. Menţionăm că clasamentul Ad Astra nu face analiza globală pe universităţi, ci doar pe domenii de cercetare. Pentru a ne face însă o idee de ansamblu despre o universitate ţintă, scorurile obţinute de aceasta în diverse domenii de cercetare pot fi însumate pentru a obţine un scor general al universităţii analizate (este posibil ca o revistă să fie indexată în mai multe domenii). Noi am făcut acest lucru şi prezentăm rezultatele pentru primele patru universităţi de top din România (rezultatul poate fi coroborat cu Cartea Albă a Cercetării Ştiinţifice din România elaborată de Asociaţia Ad Astra).

CLASAMENTUL UNIVERSITĂŢILOR DIN ROMÂNIA-2011*

       *Notă: Am prezentat în analiză doar primele patru universităţi din România, aşa cum rezultă scorul lor din analiza secundară a datelor Ad Astra; clasamentul s-a făcut pe indicatorul principal Ad-Astra (SRII; vezi scorul scris în roşu, exprimat extensiv).

 

SRII

Scor relativ de influenţă individualizat

SRI

Scor relativ de influenţă

Nr. ISI

Numărul articolelor indexate Web of Science/ISI

SRIIxNr. ISI

SRIxNr. ISI

1. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) 335, 31(0,190)[63,70] 791,55(0,450) 755    (0,429) 253159,05(144,085) 597620,25(340,136)
2. Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) 260,08(0,142)[36,93] 590,06(0,324) 875    (0,480) 227570(125,038) 516302,5(283,682)
3. Universitatea din Bucureşti (UB) 248,47(0,126)[31,30] 704,66(0,357) 725    (0,368) 180140,75(91,442) 510878,5(259,329)
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (UAIC) 208,1(0,204)[42,45] 452,69(0,444) 436    (0,428) 90731,6(89,127) 197372,84(193,882)

Legendă:

(1) N-numărul de personal relevant pentru activitatea de cercetare:

N-UBB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1757

N-UPB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1820

N-UB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1970

N-UAIC (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1018

Notă: Raportările privind numărul personalului academic (N) aparţin universităţilor şi nu au fost verificate independent de acestea. Personalului asociat din universităţi, în afara celui specific de cercetare, este implicat, pe bază de contract anual, doar în activităţi de predare.

(2) În afara parantezei, în roşu, se află scorurile obţinute prin criteriul extensiv (criteriul principal). În paranteza rotundă se află scorul obţinut prin criteriul intensiv (raportând scorul extensiv la N). Scorul din paranteza dreaptă reprezintă combinaţia dintre criteriul extensiv şi cel intensiv după formula: SRII x (SRII/N); cu alte cuvinte, la productivitate (criteriu intensiv) egală punctajul este proporţional cu cantitatea (producţia; criteriu extensiv), iar la cantitate egală punctajul este proporţional cu productivitatea; în viitor, o astfel de combinaţie între criteriul extensiv şi cel intensiv ar merita gândită după un model internaţional (ex. “Clasamentul Shanghai”: 10% ponderea criteriului intensiv).

CLASAMENTUL AD ASTRA PE DOMENII UNIVERSITARE-2011*

                         *Notă: Am prezentat clasamentul focalizat pe performanţa UBB, prin prisma criteriului principal (SRII, extensiv), aşa cum apare el în analiza Ad Astra. Suplimentar, pentru nuanţe, sunt analizate şi alte criterii secundare (SRI şi Nr. ISI).

I. Matematică

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia şi dacă se raportează SRI sau Nr. ISI

II. Fizică

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea Politehnica din Bucureşti/UPB)
    • UBB urcă pe poziţia 1 în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 3 în funcţie de Nr. ISI

III. Chimie

  • UBB – locul 1
    • UBB rămâne pe poziţia 1 în funcţie de Nr. ISI şi coboară pe poziţia 2 în funcţie de SRI

IV. Informatică

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 5 în funcţie de Nr. ISI

V. Biologie

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 2 în funcţie de Nr. ISI

VI. Geografie

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea din Bucureşti/UB)
    • UBB îşi păstrează poziţia şi în funcţie de SRI şi de Nr. ISI

VII. Geologie

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea din Bucureşti)
    • UBB îşi păstrează poziţia şi în funcţie de SRI şi de Nr. ISI

VIII. Ştiinţa mediului

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea din Bucureşti)
    • UBB coboară pe poziţia 3 în funcţie de SRI şi pe poziţia 4 în funcţie de Nr. ISI

IX. Economie şi afaceri

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi/UAIC)
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 3 în funcţie de Nr. ISI

X. Psihologie, ştiinţe ale educaţiei

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia şi în funcţie de SRI şi de nr. ISI

XI. Sociologie, ştiinţe politice, jurnalism

  • UBB – locul 3 (locul 1 este ocupat de Universitate din Bucureşti, iar locul 2 de Academia de Ştiinţe Economice/ASE)
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi de Nr. ISI

XII. Inginerie chimică

  • UBB se află pe locul 3 (după Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi/UTGA)
    • UBB coboară pe poziţia 4 în funcţie de SRI şi pe poziţia 5 în funcţie de Nr. ISI

Notă. În domeniul Filozofie, UBB ocupă poziţia 9 (alături de alte universităţi din ţară). Toate universităţile care apar în acest top au toate articolele publicate în „Revista Română de Bioetică”, ceea ce face clasamentul în acest domeniu mai puţin relevant.

ANALIZE ADIŢIONALE

UBB are contribuţii şi în domenii de cercetare care nu sunt organizate în structura sa academică, dar care pot reprezenta interese suplimentare ale UBB în activitatea de cercetare. Prin prisma criteriului principal (SRII), UBB se prezintă astfel în aceste domenii:

I.                   Ştiinţe agricole şi silvice

  • UBB se află pe poziţia 1

II.                Medicină veterinară

  • UBB se află pe poziţia 2 (după USAMV Cluj-Napoca)

III.             Medicină şi Farmacie

  • UBB se află pe poziţia 6 (după UMF-urile din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi UB)

IV.              Instrumente, imagistică, inginerie multidisciplinară

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UPB şi UTGA)

V.                 Inginerie Biomedicală

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UTGA şi UMF-Iaşi)

VI.              Mine, petrol, gaze

  • UBB se află pe poziţia 5 (după UB, UAIC, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Universitatea din Craiova)

VII.           Automatizări, robotică

  • UBB se află pe poziţia 9

VIII.        Inginerie mecanică

  • UBB se află pe poziţia 2 (după UPB)

IX.              Inginerie energetică

  • UBB se află pe poziţia 2 (după UPB)

X.                 Tehnologie nucleară

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UB şi UPB)

XI.              Ingineria materialelor

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UPB şi UAIC)

XII.           Inginerie electrică şi electronică; Telecomunicaţii

  • UBB se află în top pe poziţia 5 (după UPB, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea Transilvania din Braşov)

XIII.        Inginerie civilă şi construcţii

  • UBB se află pe poziţia 13

VARIA

      Domeniile Istorie (1), Studii culturale/folclor (4), Drept (1) şi Ştiinţele sportului (1) au sub 5 articole per domeniu (după cum arată paranteza care le însoţeşte), ceea ce face analiza irelevantă. În această categorie, UBB apare doar în domeniul Ştiinţelor Sportului, pe poziţia 1, care este însă singura poziţie din domeniu.

III. CONCLUZII

      În clasamentul global al universităţilor din România, UBB ocupă poziţia 1, prin prisma indicatorului principal (SRII). De asemenea, în toate cele 12 domenii de cercetare analizate de Ad Astra şi organizate academic şi în cadrul UBB, aceasta se află pe podium:

  • pe locul 1 în 5 domenii (Matematică, Chimie, Informatică, Biologie, Psihologie/ştiinţele educaţiei);
  • pe locul 2 în 5 domenii (Fizică, Geografie, Geologie, Ştiinţa Mediului, Economie/afaceri);
  • pe locul 3 în 2 domenii (Sociologie/ştiinţe politice/jurnalism şi Inginerie chimică).

În aceste 12 domenii, UBB ocupă, prin comparaţie cu celelalte universităţi româneşti, cele mai multe poziţii 1.

            Este un lucru remarcabil că UBB, alături de alte universităţi complexe (UB, UAIC), se regăseşte în poziţiile de top în clasamente care iau în calcul doar producţia ISI. Aceste universităţi complexe includ un număr mare de domenii de cercetare/academice (mai ales ştiinţele socio-umane), în care outputul ştiinţific principal nu este exprimat doar în articole ISI, ci şi în cărţi şi capitole de carte. Aşadar, deşi în multe clasamente focalizate doar pe publicaţii ISI aceste universităţi intră doar cu o parte a outputului lor ştiinţific, ele se află totuşi în poziţiile de top. Aceasta arată că (1) poziţiile lor de top ar fi consolidate şi/sau (2) decalajul faţă de alte universităţi specializate, focalizate mai ales pe publicaţii ISI (ex. din domeniile ştiinţelor inginereşti, ştiinţelor vieţii/medicină/farmacie), s-ar accentua daca s-ar lua în calcul, aşa cum este normal, şi contribuţiile ştiinţifice ale acestor universităţi complexe, exprimate în cărţi/capitole publicate la edituri internaţionale de top.