Acasă > Despre UBB, Educaţie şi Cercetare > Clasamentul Ad Astra-2011 al domeniilor de cercetare din universităţile româneşti. O analiză suplimentară şi implicaţii pentru UBB

Clasamentul Ad Astra-2011 al domeniilor de cercetare din universităţile româneşti. O analiză suplimentară şi implicaţii pentru UBB

I. INTRODUCERE

            Recent a fost publicat clasamentul „Asociaţiei Ad Astra a Oamenilor de Ştiinţă„, cu referire la domeniile de cercetare/academice din universităţile româneşti (poate fi găsit aici). Clasamentul Ad Astra publicat în 2011 reflectă activităţile ştiinţifice din anul 2010. Acest clasament mă interesează în mod deosebit din trei motive, de aceea îl analizez aici detaliat: (1) am fost un coautor al primului clasament Ad Astra (2005) şi, în consecinţă, în mod natural mă interesează evoluţia acestui clasament; (2) ca preşedinte al Consiliului Cercetării Ştiinţifice din Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) mă interesează poziţionarea UBB în acest clasament (cu implicaţii pentru politicile interne ale UBB) şi (3) ca vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) mă interesează rigoarea demersului actual de clasificare a universităţilor din România, demarat de ministerul de specialitate (http://www.edu.ro), rigoare care poate fi verificată independent de datele oferite de universităţi, prin informaţiile culese obiectiv, după modul în care se face acest lucru în clasamentele internaţionale, de către Ad Astra (în cazul publicaţiilor Web of Science/ISI).

            Primul clasament Ad Astra a fost publicat în anul 2005 (împreună cu subsemnatul), după o metodologie acceptabilă la acea vreme. Mai precis spus, outputul ştiinţific – numărul articolelor Web of Science/ISI – era împărţit la numărul angajaţilor dintr-o universitate, rezultând un indice de productivitate (criteriu intensiv). Sigur că acestă metodologie este considerată astăzi limitată, deoarece clasamentele internaţionale majore curente utilizează o combinaţie între criteriul intensiv (productivitate) şi cel extensiv (producţie), sau, adesea, doar criteriul extensiv. Într-adevăr, criteriul extensiv este cel care arată forţa unei instituţii de învăţământ superior (sau ţări) în competiţia internaţională. Astfel, „Performance Ranking of Scientific Papers for World Universities” („Rankingul Taiwan”) şi „SCImago Journal & Country Rank” („Rankingul SCImago”)  utilizează doar criteriul extensiv, în timp ce alte clasamente internaţionale majore utilizează o combinaţie între criteriul extensiv şi cel intensiv, cu ponderi favorizând criteriul extensiv; spre exemplu, „Academic Ranking of World Universities/ARWU” („Rankingul Shanghai”) utilizează o pondere de doar 10% pentru criteriul intensiv. În această formă/cu această metodologie din 2005, clasamentul Ad Astra a mai fost publicat în 2006 şi 2007.

Clasamentul Ad Astra din 2011 a inclus modificări substanţiale care (1) scot în evidenţă calitatea, nu doar cantitatea producţiei ştiinţifice, (2) pun accent pe criteriul extensiv (după standardele internaţionale menţionate mai sus) şi (3) sunt focalizate pe domenii de cercetare, nu doar pe evaluarea globală a universităţilor (ex. model după care a evoluat şi „Clasamentul Shanghai”). Mai precis spus, clasamentul Ad Astra din 2011 aduce câteva modificări moderne cheie, după cum urmează:

  • se ia în calcul scorul relativ de influenţă a revistei Web of Science/ISI (SRI) – o variantă de factor de impact (FI) al revistei Web of Science/ISI – care (a) este însă mai comprehensiv şi stabil ca FI, fiind calculat pe 5, nu pe 2 ani şi (b) reflectă mai bine ca FI citările în reviste cu influenţă mare; pentru a afla mai multe despre SIR vezi aici (Anexa 5) şi aici.
  • pentru a reliefa mai precis contribuţia universităţilor româneşti, SIR a fost analizat astfel încât să reflecte contribuţia specifică a unei universităţi. Altfel spus, dacă un articol are cinci autori, din care doar unul este de la UBB, scorul pe care îl primeşte UBB este de 20% din SRI; acesta este SRII (adică un SIR individualizat).
  • se pune accent pe criteriul extensiv, după modele internaţionale, aşa cum au fost ele descrise mai sus.

            Apariţia acestei analize Ad Astra este fundamentală, acum când suntem în cursul procesului de analiză a universităţilor româneşti, derulat de ministerul de specialitate. Aceste date prezentate de Ad Astra au fost extrase şi analizate obiectiv, independent de raportările universităţilor, care adesea s-au dovedit eronate (fie în sensul subevaluării, fie în sensul supraevaluării producţiei ştiinţifice proprii), aşa cum se procedează în toate clasamentele internaţionale ale universităţilor. Aşadar, această analiză trebuie să constituie etalonul pentru analiza ministerului de specialitate, în ceea ce priveşte indicatorul publicaţiilor Web of Science/ISI şi a indicatorilor de calitate (SRII şi SRI).

II. CLASAMENTUL AD ASTRA-2011; O ANALIZĂ SUPLIMENTARĂ         

            Vom arăta în continuare cum se prezintă UBB în clasamentul Ad Astra al universităţilor şi al domeniilor de cercetare din universităţile româneşti, după criteriul principal utilizat de Ad Astra (SRII, utilizat extensiv). Suplimentar, în clasamentul general al universităţilor, prezentăm şi poziţia UBB după (1) criteriile secundare (SIR şi Nr. ISI-numărul de articole Web of Science/ISI), (2) combinaţiile dintre criteriile principale şi cele secundare (SRIIxNr. ISI şi SRIxNr. ISI) şi (3) productivitate (criteriul intensiv). Pentru a ne raporta la standarde internaţionale, în clasamentul general al universităţilor, prezentăm şi o combinaţie între criteriului intensiv şi cel extensiv. Menţionăm că clasamentul Ad Astra nu face analiza globală pe universităţi, ci doar pe domenii de cercetare. Pentru a ne face însă o idee de ansamblu despre o universitate ţintă, scorurile obţinute de aceasta în diverse domenii de cercetare pot fi însumate pentru a obţine un scor general al universităţii analizate (este posibil ca o revistă să fie indexată în mai multe domenii). Noi am făcut acest lucru şi prezentăm rezultatele pentru primele patru universităţi de top din România (rezultatul poate fi coroborat cu Cartea Albă a Cercetării Ştiinţifice din România elaborată de Asociaţia Ad Astra).

CLASAMENTUL UNIVERSITĂŢILOR DIN ROMÂNIA-2011*

       *Notă: Am prezentat în analiză doar primele patru universităţi din România, aşa cum rezultă scorul lor din analiza secundară a datelor Ad Astra; clasamentul s-a făcut pe indicatorul principal Ad-Astra (SRII; vezi scorul scris în roşu, exprimat extensiv).

 

SRII

Scor relativ de influenţă individualizat

SRI

Scor relativ de influenţă

Nr. ISI

Numărul articolelor indexate Web of Science/ISI

SRIIxNr. ISI

SRIxNr. ISI

1. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) 335, 31(0,190)[63,70] 791,55(0,450) 755    (0,429) 253159,05(144,085) 597620,25(340,136)
2. Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) 260,08(0,142)[36,93] 590,06(0,324) 875    (0,480) 227570(125,038) 516302,5(283,682)
3. Universitatea din Bucureşti (UB) 248,47(0,126)[31,30] 704,66(0,357) 725    (0,368) 180140,75(91,442) 510878,5(259,329)
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (UAIC) 208,1(0,204)[42,45] 452,69(0,444) 436    (0,428) 90731,6(89,127) 197372,84(193,882)

Legendă:

(1) N-numărul de personal relevant pentru activitatea de cercetare:

N-UBB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1757

N-UPB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1820

N-UB (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1970

N-UAIC (Ntitulari + Npersonal asociat de cercetare)=1018

Notă: Raportările privind numărul personalului academic (N) aparţin universităţilor şi nu au fost verificate independent de acestea. Personalului asociat din universităţi, în afara celui specific de cercetare, este implicat, pe bază de contract anual, doar în activităţi de predare.

(2) În afara parantezei, în roşu, se află scorurile obţinute prin criteriul extensiv (criteriul principal). În paranteza rotundă se află scorul obţinut prin criteriul intensiv (raportând scorul extensiv la N). Scorul din paranteza dreaptă reprezintă combinaţia dintre criteriul extensiv şi cel intensiv după formula: SRII x (SRII/N); cu alte cuvinte, la productivitate (criteriu intensiv) egală punctajul este proporţional cu cantitatea (producţia; criteriu extensiv), iar la cantitate egală punctajul este proporţional cu productivitatea; în viitor, o astfel de combinaţie între criteriul extensiv şi cel intensiv ar merita gândită după un model internaţional (ex. “Clasamentul Shanghai”: 10% ponderea criteriului intensiv).

CLASAMENTUL AD ASTRA PE DOMENII UNIVERSITARE-2011*

                         *Notă: Am prezentat clasamentul focalizat pe performanţa UBB, prin prisma criteriului principal (SRII, extensiv), aşa cum apare el în analiza Ad Astra. Suplimentar, pentru nuanţe, sunt analizate şi alte criterii secundare (SRI şi Nr. ISI).

I. Matematică

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia şi dacă se raportează SRI sau Nr. ISI

II. Fizică

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea Politehnica din Bucureşti/UPB)
    • UBB urcă pe poziţia 1 în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 3 în funcţie de Nr. ISI

III. Chimie

  • UBB – locul 1
    • UBB rămâne pe poziţia 1 în funcţie de Nr. ISI şi coboară pe poziţia 2 în funcţie de SRI

IV. Informatică

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 5 în funcţie de Nr. ISI

V. Biologie

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 2 în funcţie de Nr. ISI

VI. Geografie

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea din Bucureşti/UB)
    • UBB îşi păstrează poziţia şi în funcţie de SRI şi de Nr. ISI

VII. Geologie

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea din Bucureşti)
    • UBB îşi păstrează poziţia şi în funcţie de SRI şi de Nr. ISI

VIII. Ştiinţa mediului

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea din Bucureşti)
    • UBB coboară pe poziţia 3 în funcţie de SRI şi pe poziţia 4 în funcţie de Nr. ISI

IX. Economie şi afaceri

  • UBB – locul 2 (locul 1 este ocupat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi/UAIC)
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi coboară pe poziţia 3 în funcţie de Nr. ISI

X. Psihologie, ştiinţe ale educaţiei

  • UBB – locul 1
    • UBB îşi păstrează poziţia şi în funcţie de SRI şi de nr. ISI

XI. Sociologie, ştiinţe politice, jurnalism

  • UBB – locul 3 (locul 1 este ocupat de Universitate din Bucureşti, iar locul 2 de Academia de Ştiinţe Economice/ASE)
    • UBB îşi păstrează poziţia în funcţie de SRI şi de Nr. ISI

XII. Inginerie chimică

  • UBB se află pe locul 3 (după Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi/UTGA)
    • UBB coboară pe poziţia 4 în funcţie de SRI şi pe poziţia 5 în funcţie de Nr. ISI

Notă. În domeniul Filozofie, UBB ocupă poziţia 9 (alături de alte universităţi din ţară). Toate universităţile care apar în acest top au toate articolele publicate în „Revista Română de Bioetică”, ceea ce face clasamentul în acest domeniu mai puţin relevant.

ANALIZE ADIŢIONALE

UBB are contribuţii şi în domenii de cercetare care nu sunt organizate în structura sa academică, dar care pot reprezenta interese suplimentare ale UBB în activitatea de cercetare. Prin prisma criteriului principal (SRII), UBB se prezintă astfel în aceste domenii:

I.                   Ştiinţe agricole şi silvice

  • UBB se află pe poziţia 1

II.                Medicină veterinară

  • UBB se află pe poziţia 2 (după USAMV Cluj-Napoca)

III.             Medicină şi Farmacie

  • UBB se află pe poziţia 6 (după UMF-urile din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi UB)

IV.              Instrumente, imagistică, inginerie multidisciplinară

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UPB şi UTGA)

V.                 Inginerie Biomedicală

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UTGA şi UMF-Iaşi)

VI.              Mine, petrol, gaze

  • UBB se află pe poziţia 5 (după UB, UAIC, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Universitatea din Craiova)

VII.           Automatizări, robotică

  • UBB se află pe poziţia 9

VIII.        Inginerie mecanică

  • UBB se află pe poziţia 2 (după UPB)

IX.              Inginerie energetică

  • UBB se află pe poziţia 2 (după UPB)

X.                 Tehnologie nucleară

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UB şi UPB)

XI.              Ingineria materialelor

  • UBB se află pe poziţia 3 (după UPB şi UAIC)

XII.           Inginerie electrică şi electronică; Telecomunicaţii

  • UBB se află în top pe poziţia 5 (după UPB, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea Transilvania din Braşov)

XIII.        Inginerie civilă şi construcţii

  • UBB se află pe poziţia 13

VARIA

      Domeniile Istorie (1), Studii culturale/folclor (4), Drept (1) şi Ştiinţele sportului (1) au sub 5 articole per domeniu (după cum arată paranteza care le însoţeşte), ceea ce face analiza irelevantă. În această categorie, UBB apare doar în domeniul Ştiinţelor Sportului, pe poziţia 1, care este însă singura poziţie din domeniu.

III. CONCLUZII

      În clasamentul global al universităţilor din România, UBB ocupă poziţia 1, prin prisma indicatorului principal (SRII). De asemenea, în toate cele 12 domenii de cercetare analizate de Ad Astra şi organizate academic şi în cadrul UBB, aceasta se află pe podium:

  • pe locul 1 în 5 domenii (Matematică, Chimie, Informatică, Biologie, Psihologie/ştiinţele educaţiei);
  • pe locul 2 în 5 domenii (Fizică, Geografie, Geologie, Ştiinţa Mediului, Economie/afaceri);
  • pe locul 3 în 2 domenii (Sociologie/ştiinţe politice/jurnalism şi Inginerie chimică).

În aceste 12 domenii, UBB ocupă, prin comparaţie cu celelalte universităţi româneşti, cele mai multe poziţii 1.

            Este un lucru remarcabil că UBB, alături de alte universităţi complexe (UB, UAIC), se regăseşte în poziţiile de top în clasamente care iau în calcul doar producţia ISI. Aceste universităţi complexe includ un număr mare de domenii de cercetare/academice (mai ales ştiinţele socio-umane), în care outputul ştiinţific principal nu este exprimat doar în articole ISI, ci şi în cărţi şi capitole de carte. Aşadar, deşi în multe clasamente focalizate doar pe publicaţii ISI aceste universităţi intră doar cu o parte a outputului lor ştiinţific, ele se află totuşi în poziţiile de top. Aceasta arată că (1) poziţiile lor de top ar fi consolidate şi/sau (2) decalajul faţă de alte universităţi specializate, focalizate mai ales pe publicaţii ISI (ex. din domeniile ştiinţelor inginereşti, ştiinţelor vieţii/medicină/farmacie), s-ar accentua daca s-ar lua în calcul, aşa cum este normal, şi contribuţiile ştiinţifice ale acestor universităţi complexe, exprimate în cărţi/capitole publicate la edituri internaţionale de top.

  1. Laura
    4 Iulie 2011 la 7:47 am

    Ma bucura acest rezultat. Ar fi de un real folos ca aceste informatii sa fie serios mediatizate in asa fel incat sa conduca la cresterea interesului pentru continuarea studiilor de tip master, doctorat si postdoctorat, la UBB, USAMV,UMF, UT, in Cluj. Absolut toti am avea de castigat, pana si vanzatorii de covrigi si iaurt (iertata sa-mi fie gluma).

  2. arhiprofesor
    4 Iulie 2011 la 7:56 am

    Acest tip de analiza a valorii unei universitatui este desigur interesant dar nu edificator pentru orice domeniu. Nu regasesc in studiul dvs. facultatile si universitatile de arta, inclusiv arhitectura. Stiti ca nu exista in Romania nici-o publicatie ISI pentru aceste domenii ? Fiind cadru didactiv intr-o facultate de arhitectura, cu cercetari multidirectionate in domeniu ma simt frustrat de acest sistem de judecata lipsit de orice flexibilitate. Am intrebat recent pe editorul uneia dintre cele mai prestigioase si valoroase reviste de arhitectura romanesti de ce nu se ocupa sa-si ateste revista pentru a fi clasificata ISI. Mi-a ras in nas. Mi-a spus ca nu si-ar mai vinde revista daca ar fi orientata conform cerintelor ISI iar cheltuielile presupuse de angajarea unor experti atestati ISI pentru procedurile de publicare a articolelor ar scoate revista din zona „cumparabilului”. Astfel de reviste sunt finantate din fonduri de suport si nu din abonamente, ceea ce o revista de arhitectura nu poate asigura. Cred ca acelasi lucru se petrece si in alte domenii ale artei – muzica, arte plastice, coregrafie, teatru, etc. Probabil ca acest sistem de analiza, tipic analizelor orientate pe cantitate si nu pe calitate (cand spun calitate aici ma refer la un alt gen de calitate – nu cel privit sub lentila ISI – si anume calitatea de a imbogati patromoniul cultural) este oglinda fidela a unei societati care este orientata mai mult spre stiinte si mai putin spre partea artistica a culturii. Daca vom crea o civilizatie lipsita de cultura ne vom indeparta din ce in ce mai mult de ceea ce este natura omeneasca. Cred ca dezastrul economic, social, politic si nu in cele din urma cultural catre care ne indreptam, daca nu ne aflam inca, este si rezultatul acestui tip de analiza.

    • 4 Iulie 2011 la 9:16 am

      Sunt absolut de acord cu dvs. Ati vazut ca la concluzii tocmai asta spuneam: pe langa ISI trebuie considerate si cartile/capitolele in edituri de prestigiu, pentru a surprinde mai bine domeniile socio-umane (si poate brevetele internationale, pentru stiintele ingineresti).

  3. 4 Iulie 2011 la 10:42 am

    In primul rand ma bucur pentru aceasta analiza a clasamentului Ad Astra. Totusi, cred ca ce lipseste este o analiza a universitatilor din Romania in comparatie cu univ. din alte tari (macar cu cele din jurul nostru, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovenia …). Atunci vom vedea situatia adevarata. Iar oricare dintre univ. din Romania ar fi pe primul loc national ar trebuie sa fie mandra doar atunci cand conteaza si international. Pana atunci, a fi pe primul loc nu inseamna mai nimic.
    Eu cred ca acele clasamente pe domeniu sunt mult mai relevante decat clasamenetele generale. Fiecare domeniu are specificul lui si drept urmare trebuie o metodologie specifica aplicata. As fi bucuros ca vad o metodologie propusa pentru arhitectura de catre experti in domeniu. La aceasta ora, pentru multe domenii stiintifice, articolele ISI au cea mai mare relevanta si de aceea cred ca s-a recurs la acesti indecsi.

  4. 4 Iulie 2011 la 9:50 pm

    Felicitări domnule profesor pentru clasamentul Ad Astra pe domeniul psihologie, științe ale educației. Știu că dvs. ca profesor universitar și șef al Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai sunteți unul dintre, dacă nu principalul responsabil pentru cercetările care au făcut posibil acest rezultat. Sunt mândru că v-am citit cărțile și astfel am ajuns să studiez în Cluj-Napoca.

  1. 6 Iulie 2011 la 8:18 am
  2. 8 Iulie 2011 la 4:18 am
  3. 8 Iulie 2011 la 7:22 pm
  4. 22 August 2011 la 12:02 am
  5. 3 Octombrie 2011 la 9:57 pm
  6. 1 Martie 2014 la 10:55 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: