Prima pagină > Despre Psihologie, Educaţie şi Cercetare > Clasamentul/rankingul Ad Astra în Psihologie. Salut cu entuziasm o nouă generaţie!

Clasamentul/rankingul Ad Astra în Psihologie. Salut cu entuziasm o nouă generaţie!

Asociaţia Ad-Astra a Oamenilor de Ştiinţă a publicat recent Cartea albă a cercetării ştiinţifice din România (vezi aici). Cartea merită studiată cu atenţie, împreună cu metodologia utilizată, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra ştiinţei din România, cu limitele inerente descrise în metodologie.

În aceasta analiză generală, mă interesează în particular domeniul Psihologie. Clasamentul cercetătorilor/cadrelor didactice universitare din ţară din acest domeniu poate fi găsit aici. Mă bucură nu atât faptul că eu sunt (încă) pe prima poziţie, ci faptul că a apărut în ţară o generaţie de psihologi care a înţeles că publicaţiile Web of Science/ISI, alături de cărţile/capitolele internaţionale, sunt un output fundamental în cercetarea psihologică modernă. Spun „incă”, nu din falsă modestie, ci dintr-o realitate ce se instalează treptat, dar sigur: timpul pe care îl aloc direct cercetării, mai ales ca producţie, PI (principal investigator) sau autor principal, este tot mai puţin, fiind implicat – aşa cum se întâmplă, pe măsură ce îmbătrâneşti (sic!), peste tot unde se face cercetare avansată – mai mult (a) în administrarea cercetării (la UBB, CNCS, CNATDCU, ESF) şi (b) în mentorarea noilor generaţii (ex. doctoranzi, postdoctoranzi, tineri cercetători). În consecinţă, timpul rămas pentru cercetare încep să-l aloc după principiul: cantitate mai mică, dar calitate cât mare în publicaţii, servicii inovative şi granturi!; de aici a rezultat „încă”, deoarece rankingurile implică, aşa cum este şi normal, şi cantitatea, nu doar calitatea. Îmi amintesc că atunci când am publicat primul articol Web of Science/ISI din domeniul Psihologie din ţară, după revoluţie  (ca autor principal; în 2000), colegii din acest domeniu (din ţară) nu prea înţelegeau despre ce vorbeam şi nu am fost încurajat în mod deosebit. Ba dimpotrivă! Dar nu mai vreau să-mi amintesc reacţiile negative. Printre puţinii cu viziune, conducătorul meu de doctorat, profesorul Ioan Radu, a fost însă cel care m-a încurajat să implementez personal şi să stimulez această mentalitate în domeniu, la UBB şi în ţară. El a ştiut că aşa se face psihologia performantă la nivel internaţional, deşi el, afectat de modul în care a fost interzisă/suprimată psihologia în regimul comunist, nu reuşise să facă aşa cum ar fi vrut şi ar fi putut acest lucru (cea mai mare parte a carierei sale s-a desfăşurat în această perioadă). A ştiu însă să-şi încurajeze studenţii să facă în timpurile noi ceea ce el nu putuse să facă din cauza vremurilor vechi; asta înseamnă un mare mentor! M-am implicat în acest demers, dar nu a fost uşor, având de luptat cu pseudo-argumente de genul: „ISI omoară specificul românesc din psihologie”, „cărţile/capitolele de la edituri din ţară sunt cheie”, „lasă americanismele şi nu fi tu altfel”, etc. Iată că astăzi, noile generaţii de psihologi se comportă şi gândesc aşa cum trebuie în această ştiinţă: abordează cu curaj teme naţionale şi internaţionale, cu metodologie riguroasă, iar astfel le pot face cunoscute la nivel internaţional, prin publicaţii Web of Science/ISI; în acest mod şi temele naţionale ajung cunoscute internaţional. Mă bucură mai ales faptul că cei cu care am lucrat şi/sau mi-au fost studenţi sunt printre primii în clasamentul din ţară!

Consider această stare de fapt un succes al domeniului, ţinând cont că psihologia a fost interzisă în regimul comunist (nu exista specializarea psihologie în universităţi), şi,  după 1989, a trebui luat totul aproape de la zero; practic a trebuit să reînvăţăm ce înseamnă psihologia modernă şi cercetarea serioasă în domeniu. Acest succes al domeniului – schimbarea de paradigmă care unora din domeniu încă nu le place şi/sau la care unii încă reacţionează violent -, nu trebuie însă să ne „ameţească” prea tare. Elementul cheie trebuie să fie mereu raportarea performanţei naţionale la standardul (benchmark-ul) internaţional, şi aici încă avem cu toţi de lucru. Spre exemplu, deşi eu apar pe prima poziţie în ţară, în domeniul meu (psihologie clinică/psihoterapie), performanţa la nivel internaţional este de nivel mediu-superior, dar nu este încă chiar de excelenţă. Ştiu asta inferenţial, din următoarele date:

(1) domeniile specifice din psihologie sunt ordonate ca factor de impact al revistelor (şi deci prin citările pe care acesta se bazează, cu implicaţii apoi pentru indicele Hirsch şi alţi indicatori care implică citările) în felul următor  (van der Horst, 2010): (a) neuropsihologie /neuroştiinţe (media=8.74); (b) psihologie experimentală/cognitivă/dezvoltării (senzaţii/percepţii=7.47; cogniţii=7.26; învăţare=5.22); (c) psihologie socială/personalităţii (media=6.03); (d) psihologie clinică/psihoterapie (m=3.79); (e) psihologia muncii/organizaţională (media=2.97).

(2) la 10 ani după terminarea doctoratului, media indicelui Hirsch este în SUA, în domeniul psihologie socială/personalităţii, de aproximativ 6.68 (vezi detalii aici). 

Coroborând punctele 1 şi 2, eu fiind la aproximativ 10 ani după doctorat, în domeniul psihologie clinică/psihoterapie, probabil că un indice Hirsch care să arate o performanţă internaţională medie în domeniu ar trebuie să fie în jur de 4; indicele meu Hirsch fiind acum de 8, deşi este cel mai mare la nivel naţional în domeniul Psihologie, acesta este probabil mediu-superior la nivel internaţional. Aşadar, concluzia este că suntem ca domeniu pe calea cea bună, dar trebuie să ne raportăm la standarde (benchmark-uri) internaţionale pentru a ne îmbunătăţii performanţa. Sigur, având mereu în minte această raportare internaţională, ea trebuie nuanţată de faptul că noi publicăm şi în limba română (articole şi cărţi), iar lucrările acestea nu se cuantifică  în factorii scientometrici (factor de impact, indice Hirsch etc.); ele trebuie publicate obligatoriu pentru a menţine o cultură psihologică în ţară, fără însă a se substitui publicaţiilor internaţionale. Mai mult, în unele domenii ale psihologiei, cum este şi cel al psihologiei clinice/psihoterapiei (sau al psihologiei muncii/organizaţionale), cărţile contează chiar într-o proporţie similară cu articolele Web of Science/ISI, în timp ce în alte domenii, cum ar fi psihologia experimentală, neuropsihologie, etc., deşi se publică şi cărţi, se favorizează totuşi articolele Web of Science/ISI. Cărţile nu s-au luat însă în calcul în analiza Ad Astra. Toate aceste nuanţe trebuie considerate când se face analiza performanţei individuale în domeniul Psihologiei, rankingul Ad Astra fiind doar un punct de start care, pentru a nu genera distorsiuni grosolane, trebuie interpretat corect (vezi şi limitele rankingului descrise în metologie), nuanţat şi aplicat la individ (cu istoria şi etapa carierei sale) şi la domeniul său specific de cercetare.

Ca să formulez sintetic mesajul articolului: felicitări domeniului Psihologie care s-a înscris pe calea normală în ştiinţă şi salut cu extrem de multă bucurie noua generaţie de psihologi din ţară, care se înscrie în paradigma cercetării moderne din psihologie! Dacă socotim o generaţie ca apărând o data la aproximativ 20 de ani, ea a sosit apropla timp, luând ca reper revoluţia din 1989. Psihologia românească de azi avea nevoie de această generaţie. Prin ea, Psihologia, cândva „condamnată la moarte” de regimul comunist, a reînviat. Acum că am intrat în normalitate, miza este să ne îndreptăm cât mai aproape de excelenţă!

Anunțuri
  1. cornelia
    8 Iulie 2011 la 3:44 pm

    Va felicit pentru performanta, si ma bucur ca salutati noua generatie de psihologi din tara.

  2. Laura
    8 Iulie 2011 la 5:28 pm

    Felicitari pentru performanta.
    Ma bucur ca m-au format unii din cei aflati in lista.
    Regret ca varsta nu mi-a permis sa va fiu studenta. Ar fi fost excelent. Trebuie sa ma multumesc cu lectura.

  3. Alexandra
    8 Iulie 2011 la 11:45 pm

    Interesanta analiza. Nu stiu insa daca domeniul este deja atat de ferm pe aceasta directie pe cat spuneti. Vad ca scorul dvs. fata de cel d epe pozitia a doua este de 40 de ori mai mare, iar fata de a a treia si a patra de aproape 90 de ori mai mare. Restul oamenilor au cateva articole sau nu sunt autori principali. Nu vreau sa fie sceptica, dar cred ca abia s-a pornit.

    • 9 Iulie 2011 la 2:53 am

      Da, in principiu este corect comentariul facut, dar acum 10 ani performanta de acest tip in domeniu era aproape de zero. Este un foarte bun inceput; vestea si mai buna este ca, asa cum se vede in analiza, este un inceput pentru foarte multi tineri in domeni; deci in cativa ani vom sta si mai bine.

  4. Georgiana
    8 Iulie 2011 la 11:57 pm

    Va felicit Domnule Profesor, nu atat pentru pozitia din acest clasament ci pentru efortul de a trasa un drum in acest domeniu si deasemenea pentru curajul cu care ati promovat si pretins rigoare noii generatii.

    • 9 Iulie 2011 la 2:59 am

      Multumesc. Da, acum pot spune si eu ca au meritat toate eforturile facute si costurile asumate.

  5. cornelia
    11 Iulie 2011 la 6:04 pm

    Am o nelamurire, desi v-am felicitat ca sunteti performant , vad ca omiteti totusi adevarata psihologie si anume aceea care are rezultate prin aplicare directa . Daca calea normala este aceea de a ne situa in tot felul de clasamente , si de a nu rosti un cuvant despre cei care dau rezultate directe in modelarea omului , mie mi se pare extrem de artificial totul. Si cred ca este foarte clar ca specificul romanesc exista , deci daca vrem sa facem psihologie , sa ne pliem pe lumea reala de aici, romanul nu traieste ca americanul , si poate ca nu vrea sa devina copia lui, nu vrea sa fie o maimuta care imita ce a facut americanul. Cand vreti sa faceti adevarate studii cu romani ? Si personal nici nu doresc sa mai aud faptul ca va considerati colegii lipsiti de viziune , eventual au alta ,dar daca nu este a dv , nu inseamna ca nu au.

    • 11 Iulie 2011 la 8:20 pm

      Eu cred ca problema este fals pusa. Mare parte din studiile colegilor mei mentionate in ranking (si ale mele) implica pacienti romani, subiecti romani, cu probleme sau fenoemene investigate in tara. Problema este ca atunci cand abordezi teme din tara, nationale (importante in sine), ele sa nu fie abordate cu o metodologie de cercetare precara deoarece asta face ca outputul sa fie mai putin credibil si acceptat international.

  6. cornelia
    11 Iulie 2011 la 11:26 pm

    inteleg ce vreti sa spuneti si cunosc cate ceva din aceste aspecte; dar pana cand ne vom uita mereu sa fim acceptati international . Cu ceea ce avem , o facem pentru noi nu pentru ei. Oare nu s-ar putea sa gandim ceva nou ,ci doar sa vedem daca trece prin prizma lor ? Pare absurd sa fim o vesnicie cu un ochi in afara si cu unul inauntru. Daca dv nu faceti ceva , adica cei ca dv ,care sunt competitivi , si toti ceilalti (o spun in speranta simbiozei tuturor viziunilor romanesti in ceea ce priveste psihologia), atunci vom fi tratati mereu cu superioritate de cei din afara tarii. Studiile pe care spuneti ca le-ati facut dv si colegii , sa le studiem in facultati ,nu cum apasa porumbeii pe pedala si cum se plimba soriceii prin labirinturi , sau ce studii au facut….acum 50 sau 100 de ani pentru ca sunt depasite , invechite. Pana si anumite carti dupa care se invata in facultati (nu ma refer la cele scrise de dv , pe acelea le apreciez) sunt traduceri , si asta nu ar fi prea grav dar unele au fraze luate de ici de colo din diferite carti amalgamuri, si intelesul frazelor scapa studentilor ; asa ca le invata pe dinafara si asa termina facultatea. Eu sunt convinsa ca dv ati putea produce putina schimbare fie ca vor sau nu americanii ,italienii si altii care se tot uita la outputul nostru in loc sa observe ca avem oameni inteligenti de care se folosesc.

    • 11 Iulie 2011 la 11:36 pm

      Standardul international te ajuta sa produci noul in mod adecvat, prin evaluarea pe care o faci prodului tau raportata la ce au facut altii pana la tine. Altfel, tu poti avea impresia ca ceva este nou, dar practic ai reinventat roata. De aceea este importanta raportarea internationala, nu pentru alt motiv mai special sau superior unuia national. Lucrarile publicate de colegii mei (si de mine) la nivel international, cu probabilitate mare reprezinta lucruri noi, venind din Romania.

  7. cornelia
    11 Iulie 2011 la 11:50 pm

    Destul de complicat, si eu care credeam ca am putea fi mai originali ; este clar ca nu cunosc rigorile internationale. Oricum multumesc pentru raspuns…..si totusi mai cred ca la un moment dat lucrurile se vor schimba. Va salut, si asteptam sa mai scrieti articole ,dar ceva mai uman ,interesant , nu numai din acestea cu clasamente.

  8. elena
    20 Iulie 2011 la 1:26 am

    Domnul profesor felicitari pentru performanta!
    Si va multumesc ca ne incurajati inspre a face cariera in domeniul psihologiei!
    Ma simt onorata ca va am ca profesor!

  9. Gabriela
    28 Iulie 2011 la 2:09 pm

    Felicitari pentru performanta obtinuta prin efort sustinut si pentru numeroasele realizari profesionale pe care le-ati acumulat pana in prezent!

  10. 19 August 2011 la 11:46 am

    Felicitari din suflet, Domnule Profesor, atat pentru performanta, cat si pentru faptul ca sunteti mentorul celor care au aptitudini pentru aceasta profesie minunata! Sunt mandra ca mi-am riscat viata in Revolutie si astazi Psihologie/Psihoterapia ofera oamenilor cupa ratiunii si onoarei! Sa fiti binecuvantat! Cu pretuire deosebita, Ramona Pencea Irimie din Arad

  1. 3 Octombrie 2011 la 9:57 pm
  2. 1 Martie 2014 la 10:55 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: