Acasă > Despre Psihologie, Despre UBB, Educaţie şi Cercetare > Ierarhia programelor universitare de studii – 2011; Update

Ierarhia programelor universitare de studii – 2011; Update

Am adaugat un „up-date” deoarece am mai inclus nişte analize comparative (vezi în text).

S-a afişat ierarhia programelor de studii din universităţile româneşti:

http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-10-2-10299026-0-programe-studii.pdf

Am mai multe satisfacţii.

(1) Psihologia clujeană ocupă poziţia 1 în domeniul psihologie. Aceasta este consecinţa unei tradiţii de excepţie, începută de profesorul Florian Ştefănescu-Goangă, care a pus în centrul psihologiei clujene internaţionalizarea şi excelenţa, continuată şi stimulată apoi, după revoluţia din 1989, de profesorul Ioan Radu, care, prin selecţia cadrelor didactice şi de cercetare, a implementat performant aceste valori. Sigur, rezultatul acesta se datorează direct colegilor mei de acum, mai ales celor care publică internaţional (articole ISI/Web of Science şi cărţi/capitole; vezi o analiză a lor aici).

(2) Psihologia din Timişoara ocupă locul 2. Mă bucură această poziţie deoarece colegii de aici au fost mereu cei mai buni colaboratori ai noştri, împărtăşind cu noi, mai ales prin noile generaţii de psihologi de acolo (unii alumni UBB), valori comune în ceea ce priveşte performanţa. Noul management de acolo a generat o schimbare de mentalitate care iată, acum, după 4 ani, îşi arată pe deplin roadele.

(3) Ierarhia domeniilor universitare din România este, în general, congruentă cu clasamentul universităţilor, publicat anterior de minister. La o analiza preliminară se observă că din totalul domeniilor, cele trei universităţi complexe din România au următoarea performanţă:

• Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) – 12 poziţii de locul 1;  aprox. 78% dintre programe sunt de categoria A;

• Universitatea din Bucureşti (UB) – 11 poziţii de locul 1; aprox. 85% dintre programe sunt de categoria A;

• Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (UAIC) – 1 poziţie de locul 1; aprox. 39% dintre programe sunt de categoria A.

Cele mai multe poziţii de locul 1 ale UBB sunt în ştiinţele socio-umane, iar ale UB în ştiinţele naturii/exacte. În domeniile în care UBB sau UB se află pe locul 1 sunt luate în analiză ambele universităţi, cu excepţiile Biochimie (unde nu apare UBB sau altă universitate) şi Biotehnologii (unde nu apare UB). După această formulare, trebuie însă  observat şi spus imediat că UBB şi UB se dublează adesea (dacă una ocupă poziţia 1 cealaltă ocupă poziţia 2 sau din aceeaşi clasă), ceea ce nu ne permite să vorbim despre profilul dominant al ştiinţelor socio-umane versus dominant al ştiinţelor naturii/exacte în cele două mari universităţi ale ţării.

P.S. În ceea ce priveşte ierarhia domeniilor universitare din România, există o oarecare diferenţă între ierarhia ministerului de specialitate, discutată de mine aici, şi ierarhia Asociaţiei Ad-Astra a Oamenilor de Ştiinţă din România, discutată şi prezentată de mine anterior (vezi link); mai precis spus, în ierarhia ministerului accentul se pune şi pe predare-învăţare, în timp ce rankingul Ad-Astra este strict focalizat pe activitatea de cercetare ştiinţifică.

  1. Cornelia
    13 Octombrie 2011 la 9:00 pm

    Va felicit , pentru succesele pe plan profesional !

  2. 22 Octombrie 2011 la 4:21 pm

    Domnule Profesor David,

    1. Clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor se bazeaza pe multe rezultate eronate declarate de universitati, (Numai dupa doua zile de analize am constatat ca o universitate din categoria a doua a raportat SRi cu 30% mai mari decat cele oficale pentru jurnalele aferente, ca multe universitati nu au inmultit SRI-urile articolelor cu procentul autorilor din universitate ajungandu-se la diferente astronomice intre scorul real si scorul declarat si luat in calcul in cadrul clasificarii, ca sunt multe carti in limba romana declarate la carti publicate la edituri internationale si luate in calcul, alaturi de SRI, ca factor determinant in clasificarea „predominata de cercetare”).

    2. Ierarhizarea programelor foloseste indici relativi (sau intensivi) pe cand clasificarea universitatilor foloseste o medie a indicilor relativi ai domeniilor si apoi inmulteste cu un indice ABSOLUT (sau extensiv). Deci la calsificarea universitatilor predomina MARIMEA universitatii si nu eficienta ei (chiar si considerata numai pe partea de cercetare).

    3. O simpla citire a metodologiei conduce la concluzia ca a fost facuta dupa ce s-au analizat datele si s-au potrivit lucrurile intr-o oarecare masura (ce justificare apriori ati gasi pentru limite intre categorii de 4% la universitati sau 73% la unele domenii)

    4. Se tot insista ca tot procesul a fost facut de EUA si de expertii sai dar nu se prezinta niciun raport EUA si sigura dovada e un comunicat publicat pe website. Dar si acela spune ca EUA certifica (nicidecum ca a efectuat) aceasta clasificare si ierarhizare. Cred ca devine din ce in ce mai clar ca EUA a fost folosita doar ca perdea pentru lucrurile facute, in fapt, de romani.

    Poate dumneavoastra sunteti entuziasmat de locul obtinut. Si eu as putea fi pentru ca in domeniile mele Inginerie Electrica (locul 3 in tara) Inginerie Electronica si Telecomunicatii (locul 4) iar Calculatoare (locul 7) rezultatele sunt expectionale pentru conditiile si istoria relativ scurta a Sucevei.

    Insa daca s-a ajuns la acestea pe baza unui proces eronat si a unei metodologii anapoda nu va impartasesc bucuria. In plus, tot spiritul critic al Asociatiei Ad Asta si al comisiei Prezidentiale a intrat in adormire doar pentru ca are acum acces la conducere?

    Poate ca aceasta e sigura cale penru a castiga o batalie cu un trecut mizerabil insa nu ma pot simit curat dupa modul in care a fost facuta.

    Toate cele bune,
    Mihai

    • 23 Octombrie 2011 la 5:28 pm

      Mihai, chiar daca, in urma comentariilor tale, nu as considera analiza MEdC, comentariile mele in ceea ce priveste psihologia si UBB (aici chiar mai bine!) ar sta in picioare pe baza analizei Ad-Astra. Eu cred ca clasamentul Ad-Astra este obiectiv, datele fiind luate direct din baza Web of Science. Psihologia clujeana este pe locul I in aceasta analiza si ea potriveste cu analiza MEdC; sigur, logic vorbind asta nu inseamna ca analiza MEdC are aceeasi rigoare, fiind bazata pe auto-raportari.

      • 23 Octombrie 2011 la 9:34 pm

        Sigur ca activitatea dumneavoastra si a colectivului pe care-l coordonati merita felicitat pentru ceea ce face in Romania.

        In privinta clasamentelor Ad-Astra e clar ca nu a fost supus interventiilor de tot felul si a unei metodologii facute cu dedicatie

        INSA exista si acolo o mare problema legata de afilierea autorilor. Ar trebui luat numai procentul SRI-ului corespunzator universitatii analizate. Sigur ca sunt probleme datorate bazei ISI in efectuarea unui astfel de calcul. Insa, fara a lua in considerare acest lucru se ajunge la o deformare semnificativa a realitatii.

        Spre exemplu, la Universitatii din Oradea este prezentat cu un SRI de 232 de puncte in perioada 2006-2010, ceea ce poate parea rezonabil pentru o univeristate medie in Romania. Dar 96 p sunt aduse de un singur cercetator (Choncel) care este trecut cu doua afiliatii (Austria si Oradea) alaturi de alti autori din strainate. Alte 32 p sunt aduse de un alt cercetator (Moca) care semneaza cu prima afiliatie in Budapesta si a doua in Oradea si alti autori din straintate. Deci 60% din scor este obtinut astfel de oameni care de fapt nu prea au nicio treaba cu universitatea in cauza (probabil ca sunt pe niste granturi acolo sau au o pozitie didactica suspendata). Pe de alta parte, daca s-ar fi luat numai procentul corespunzator universitatii, atunci aceste contributii ar fi de vreo 30 de puncte si nu 130 si numai de aici scorul U Oradea se reduce la jumatate.

        Pe de alta parte, iata ca 23 de cercetatori precum Chioncel (si sunt mii de astfel de cercetatori romani in strainatate) ar aduce in clasamentul Ad-Astra un scor mai mare decat cea mai buna universitate din Romania (UBB) cu 1300 de cadre didactice si inca pe atatia doctoranzi. Prin comparatie si pentru a nu compara domenii diferite, 23 ar fi cam numarul membrilor unuia din departamentele Facultatii de Fizica din cadrul UBB.

        Alte cazuri extreme sunt cele de la fizica nucleara de la mai multe universitati unde apar cate 200 de autori pe articol si unul dintre ei are trecuta ca a doua afiliatie si o universitate romaneasca. In clasamentul Ad Astra ei contribuie cu intreg SRI-ul la scorul universitatii.

        Deci lucrurile trebuie analizate cu grija. Repet, asta nu va diminueaza cu nimic meritele si presupun ca, in cazul grupului dumneavoastra, ati ajunge la aceeasi pozitionare si in cazul corecturilor aferente.

        Toate cele bune,
        Mihai

      • 23 Octombrie 2011 la 10:11 pm

        Eu stiu ca clasamentul Ad-Astra a utilizat SRI individualizat. Gresesc?

  3. 24 Octombrie 2011 la 4:07 am

    Nu gresiti.

    Este dat si SRI si SRII.
    (doar ca ma cam feresc de SRII cumulat folosind Web of Science pentru ca la multe articole din baza ISI nu se face legatura directa intre afiliatii si autori si atunci Ad-Astra imparte la numarul de adrese. Acolo unde se face legatura (cum au fost cazurile preznetate mai sus) nu ma feresc sa-l folosesc, insa global am o retinere). Si oricum dat fiind ca rezultatul obtinut nu se imparte la numarul de titulari din universitate e cumva „misleading” cuvantul individualizat. .

    Numarul de titulari este, pana la urma, determinat de Ministerul Educatiei prin numarul de locuri bugetate alocate. Astfel UBB primeste 4820 de locuri bugetate la licenta (si deci isi permite sa sustina financiar 1300 de cadre didactice titulare – (1262 in 2007 – Ad Astra), pe cand Cuza primeste 3400 de locuri bugetate (si deci isi permite 900 de cadre didactice titulare – (863 in 2007 – Ad Astra)). Deci nu-i prea frumos ca, dupa ce UBB a tot primit de-a lungul anilor mai multi bani datorita influentei politice pe care a avut-o la conducerea Ministerului sa spunem ca produc mai mult fara sa ne uitam la eficienta (macar impartind la numarul de titulari daca nu la fondurile primite)

    Daca impartiti la numarul de titulari cele doua Universitati ies sensibil egale sau poate chiar iese Cuza prima (cum a iesit in perioada 2006-2007, dar e adevarat ca atunci Ad-Astra impartea numarul de articole la numarul de titulari si nu SRI sau SRII).

    DAR CA TOT ATI MENTIONAT CA AD-ASTRA FOLOSESTE SI SRI individualizat cumulat, atunci va e foarte simplu sa verificati ca , in afara de Politehnica din Timisoara, toate universitatile din categoria cercetare avansata au declarat SRI-ul neindividualizat in rapoartele postate pe web folosite la clasificarea universitatilor. Deci, chiar numai de aici ar fi putut si Ad-Astra si dumneavoastra sa va dati seama ca aceasta clasificare trebuia suspendata pentru ca s-a incalcat grav metodologia si adresa primita de la Minister in 23 august 2011 (care precizeaza explicit acest lucru). Lucrurile trebuiau verificate pe indelete inainte sa introducem universitatile in astfel de clase.
    Asa ajung sa mi se raspunda oficial din partea Ministerului la aceasta problema ca eu aduc ca argument ce spune o asociatie fara niciun angajat (Ad-Astra) si nu ce spune asociatia EUA.

    In fine, multumesc pentru raspunsuri si va doresc succes in competitia pentru pozitia de Rector.

    • 24 Octombrie 2011 la 8:53 am

      Stimate coleg,

      Iata cum vad eu lucrurile. Eu stiu ca in toate clasamentele internationale privind educatia si cercetarea locurile 1, 2, 3, in tara, sunt ocupate de UB, UBB sau UPB (in diverse ordini); nu stiu vreaun ranking de acest tip in care alta universitate sa fie in fata lor. Dintre universitatile complexe doar UB si UBB au peste 50% programe de tip A (cu mult peste 50%) si asta spune foarte mult, confirmand si rezultatele rankingurilor internationale. In rankingurile internationale criteriul extensiv este mai important ca cel intensiv (in Shanghai ultimul este cam 10%); asta deoarece in competitia universitara conteaza si cantitatea de cunoastere, alaturi de calitate (daca s-ar face altfel, prin analogie, este ca si cum am spune ca economia europeana se bazeza pe cea a Finlandei, nu pe cea a Germaniei). Despre partea cu politicul etc…cred ca nu are sens sa vorbim deoarece neavand detalii despre cum functioneaza universitatile mari, sunteti tentat sa-l invocati pentru a va explica niste lucruri care au alte cauze; spre exemplu, nu stiti ca cea mai mare parte a bugetului UBB nu este de la stat, ci din extrabugetar. Numarul de locuri mare primit este dat de faptul ca UBB a atras/atrage multi studenti (dispusi sa-si plateasca studiile).

  4. 24 Octombrie 2011 la 5:18 am

    p.s. Acum am observat pe blogul dumneavoastra ca ati facut o analiza luand in calcul numarul de cadre titulare si lucrurile confirma ceea ce banuiam (adica U. Cuza este inca mai eficienta si din acest punct de vedere).

    Am mai observat si faptul ca acolo mentionati urmatoarele:
    „ca vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) mă interesează rigoarea demersului actual de clasificare a universităţilor din România, demarat de ministerul de specialitate (http://www.edu.ro), rigoare care poate fi verificată independent de datele oferite de universităţi, prin informaţiile culese obiectiv, după modul în care se face acest lucru în clasamentele internaţionale, de către Ad Astra (în cazul publicaţiilor Web of Science/ISI).”
    Deci gand la gand cu bucurie.
    Va trimit prin e-mail aceasta verificare la care faceti referire
    (Coloana cu SRI Total e ce rezulta din raportare, coloana SRII (Ad-Astra) este ce a calculat Ad-Astra deci, cu aproximatia mentionata anterior, cam ce ar fi trebuit sa fie.

    Mai mult, din compararea SRI Total cu SRI Ad-Astra se observa si universitatile care ar trebui verificate pentru raportari posibil „umflate”. Eu am verificat dosarul uneia dintre ele si am gasit ca si-a umflat scorul cu 30% (nu mai vorbesc de scorul individualizat pentru ca majoritatea universitatilor au raportat scorul total).
    Culmea este ca, aplicand metodologia este de ajuns aceasta simpla observatie pentru a vedea ca fie universitatea respectiva trece in ultima categorie, fie salta alte universitati din ultima categoria in cea de a doua (pentru ca unul din criterii care te pastreaza in aceeasi categorie cu cea din fata ta este sa ai 65% din (SRI +numarul de carti) ale celei dinainte)).

    Inseamna ca aveti acum dovezile privind „rigoarea” demersului de clasificare …

    • 24 Octombrie 2011 la 9:08 am

      Daca si cand voi fi intrebat eu mereu voi sustine ca datele culese direct sunt calea de urmat, nu datele raportate; in cele din urma pot sa apara greseli.

      Asa cum spuneam, universitatile mari din Romania sunt foarte apropiate ca valoare. De aceea pot sa apara discrepante intre diverse clasamente, in functie de indicatorii dati. Iata, scriam undeva ca la o analiza preliminară se observă că din totalul domeniilor, cele trei universităţi complexe din România au următoarea performanţă:

      • Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) – 12 poziţii de locul 1; aprox. 78% dintre programe sunt de categoria A;

      • Universitatea din Bucureşti (UB) – 11 poziţii de locul 1; aprox. 85% dintre programe sunt de categoria A;

      • Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (UAIC) – 1 poziţie de locul 1; aprox. 39% dintre programe sunt de categoria A.

      Este aceasta imagine congruenta cu clasamentul general al universitatilor? Da si nu, depinde la ce te uiti.

  1. 1 Martie 2014 la 10:55 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: