Prima pagină > Fără categorie > Program final pentru candidatura la poziţia de rector al UBB – ianuarie 2012

Program final pentru candidatura la poziţia de rector al UBB – ianuarie 2012

Dragi prieteni, stimaţi colegi,

Astăzi mi-am depus programul managerial pentru candidatura la poziţia de rector al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). Programul detaliat poate fi descărcat de AICI. Un rezumat al său poate fi descărcat de AICI (încurajez însă studiul programului complet, nu al rezumatului). Este un program complex, articulat, care adresează complexitatea UBB.

Mi-a făcut plăcere să lucrez la acest program, împreună cu colegi (din ţară şi străinătate) şi studenţi. Am avut astfel ocazia să spun cum ar trebui să arate o universitate românească, dacă doreşte să fie competitivă internaţional. Mă simt onorat că vremurile mi-au permis să fiu unul dintre candidaţii la poziţia de rector al acestei importante instituţii de cultură şi ştiinţă a ţării.

Eu sunt un candidat în jurul vârstei de 40 de ani. Sunt conştient că este o vârstă mai atipică pentru o astfel de candidatură. Dar conform lui Aristotel, la 40 de ani ai deja maturitatea necesară (şi, aş adăuga eu, ca avantaj ai în plus energia de lucru) pentru înţelegerea moralei care trebuie să ghideze viaţa comunităţii. În plus, pentru condiţiile speciale din România, poate că un rector mai tânăr poate conecta mai uşor universitatea cu lumea modernă, nefiind atât de legat de vechile sisteme şi structuri care sunt vetuste şi ne ţin în loc. Aşadar, dacă voi fi ales de colegii mei, sunt pregătit şi motivat să-mi asum cu onoare noua poziţie, fără însă a mi-o dori într-un mod iraţional, cu necesitate.

Titlul programului de candidatură este: „UBB – O universitate a universitarilor, un mediu al culturii, performanţei şi libertăţii academice, prin promovarea Tradiţiei, Excelenţei şi Onoarei„.

Contextul cadidaturii, aşa cum puteţi observa şi din prezentarea lui în program, este unul complicat. De aceea am fost nevoit să spun unor lucruri pe nume, uneori accentuat, pentru a nu lăsa loc de interpretări, delimitând astfel clar profilul meu de candidat. Nu am avut de ales decât să am această atitudine directă şi tranşantă în explicarea motivaţiei şi contextului candidaturii, pentru a ajuta comunitatea UBB să facă faţă „teoriilor conspiraţiei” şi unor manipulări cu care este (şi va fi probabil) bombardată în această perioadă de candidaturi, pentru a putea decide cât mai informat.

Nu voi face campanie similară campaniilor politice (nici nu ştiu cum se face!), gândindu-mă că altele sunt mecanismele de influenţă şi decizie într-o comunitate academică.  Cu membrii comunităţii academice din UBB se discută altfel decât cu alegătorii partidelor politice. Aşadar, voi fi deschis spre orice dezbatere şi întâlnire cu comunitatea UBB, organizate de colegi din UBB, de studenţi, de mass-media, de alte persoane sau instituţii onorabile. De asemenea, sunt deschis pentru a răspunde la întrebări pe blogul personal şi/sau prin întâlniri directe (str. Republicii nr. 37) care pot fi programate la telefon sau email (danieldavid@psychology.ro).

Practic, elementele cheie ale programului meu au urmat analizele de specialitate care definesc o universitate de top („world-class’„), focalizându-mi propunerea pe „redarea universităţii universitarilor” prin:

(1) dezvoltarea resursei umane de calitate prin concentrarea talentului/minţilor şi formare profesională continuă; aşadar, în acest program accentul se pune pe om;

(2) guvernanţă fundamentată ştiinţific (“evidence-based”), fără imixtiunea politicului şi a idiosincraziilor păguboase;

(3) asigurarea de resurse financiare.

Aceste elemente vor duce apoi la o universitate de top (“world-class”), de tip humboldtian cu elemente antreprenoriale şi umanist-sociale, care generează (1) resursă umană de calitate pentru societate (cetăţeni şi profesionişti) şi (2) cultură, cunoaştere şi tehnologii pentru a creşte nivelul de trai şi de civilizaţie al societăţii.

Mai precis spus, eu văd UBB ca:

(1) o universitate  de top („world-class„) de cercetare avansată şi educaţie, care ţinteşte să fie un reper de calitate şi performanţă la nivel naţional şi o universitate competitivă la nivel internaţional;

(2) o universitate humboldtiană, cu elemente antreprenoriale (dar în care „economicul” este subordonat „academicului”) şi umanist-sociale. Într-o universitate humboldtiană accentul cade pe generarea de cunoaştere prin cercetare ştiinţifică, în parteneriatul profesor/cercetător-student, care stă la baza predării şi inovării, respectându-se specificul domeniilor de specialitate;

(3) o universitate a universitarilor, fără imixtiuni politice, în care comunitatea academică se autoguvernează;

(4) o universitate în care Tradiţia, Excelenţa şi Onoarea sunt pilonii pe care se fundamentează actul academic;

(5) o universitate cu o guvernanţă fundamentată ştiinţific („evidence-based„);

(6) o universitate în care accentul se pune pe om, prin concentrarea talentului şi minţilor, cu o resursă umană (ex. cadre didactice/de cercetare, studenţi, personal non-didactic) de calitate şi satisfăcută profesional şi academic;

(7) o universitate cu resurse financiare adecvate, în care actul academic să nu sufere din cauza banilor;

(8) o universitate în care libertatea academică, cultura şi gândirea critică sunt mijloacele intelectuale care asigură igiena mediului academic;

(9) o universitate care gândeşte internaţional, în care cultura română se scrie pentru lumea întreagă, iar cercetarea vizează nu doar probleme locale şi regionale, ci şi probleme mondiale;

(10) o universitate care urmăreşte să producă absolvenţi de calitate  – buni cetăţeni şi profesionişti -, cultură şi cunoaştere avansată.

Sigur, într-un program de candidatură, pentru a obţine voturi, poţi să spui că vei face lucruri nemaivăzute, chiar dacă nu le-ai făcut până acum (deşi ai fi avut ocazia) şi/sau nu crezi în acele lucruri şi nu le vei face dacă câştigi. În cazul meu este altfel. Aproape toate punctele programului au fost deja implementate cu succes în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din UBB pe care îl conduc (şi care este primul în specialitatea din ţară, prin prisma evaluării instituţionale din 2011, efectuată de ministerul educaţiei şi cercetării). Aşadar, acestă pilotare” a programului este una care trebuie să ne dea curaj şi încredere că se poate implementa şi la nivelul UBB. Pentru aducerea la viaţă a acestui program, pe lângă colegii mei, studenţii sunt partenerii pe care contez. Mereu am fost deschis spre studenţi, am mizat pe ei şi o fac şi acum. Practic, cred sincer că succesul meu depinde în mod serios şi de susţinerea şi implicarea studenţilor în această candidatură şi în acest program! Aşa cum spuneam într-un interviu, programul este astfel gândit încât fie voi câştiga decisiv şi detaşat (dacă reuşesc să mobilizez acea masă critică din UBB, interesată de universitate, nu de alte „jocuri electorale”), fie voi pierde fără drept de apel (dacă nu reuşesc să mobilizez, prin programul şi persoana mea, această masă critică, iar alegerile vor fi nişte „jocuri” făcute de aceleaşi vechi tabere mai active, mai mult sau mai puţin politice). Contează foarte mult ca membrii comunităţii UBB să vină în număr mare la vot pentru a reuşi şi sper să o facă!

Aşadar, dacă dorim cultură, performanţă şi libertate academică, într-o „universitate a universitarilor” (cadre didactice/de cercetare şi studenţi), într-un context definit prin tradiţie, excelenţă şi onoare, fără ingerinţe politice, să ne amintim acum ce spunea Alexandru cel Mare, vorbe care cred că pot fi un îndemn şi pentru noi: „de comportamentul fiecăruia depinde soarta tuturor”!

Anunțuri
Categorii:Fără categorie Etichete:
  1. Oana
    30 Ianuarie 2012 la 11:52 pm

    Da, foarte interesant si ambitios programul. Cred ca se poate…Daca acest program va fi pus in aplicare, cred ca celelalte universitati din tara, care se doresc in competitie cu UBB, chiar trebuie sa se teama…el poate impinge UBB in alta liga, una internationala, iar ele trebuie sa se intareasca la randul lor pentru a nu ramane doar in divizia nationala!

    • 31 Ianuarie 2012 la 1:00 am

      Nu cred ca problema trebuie pusa chiar asa. Practic, diferentele dintre primele universitati ale tarii sunt minime, asa ca orice model bun poate fi asimilat, cu aceeasi rata de succes, de toate. Sigur, si aici pot fi de acord cu ce se spune in comentariu, asta daca exista deschidere spre modernizare din partea universitatii tinta.

  2. Oana
    31 Ianuarie 2012 la 12:22 am

    Programul continua structura materialelor anterioare, cu unele nuante. Mi-a placut in varianta preliminara si am sa-l sustin deci si in varianta finala. As avea insa o intrebare: chiar sunt justificate toate liniile de studii in conditiile in care unele (ex. germana) chiar nu au studenti si cadre didactice si devin astfel nesustenabile financiar?

    • 31 Ianuarie 2012 la 1:17 am

      Raspunsul se afla in programul propus. Probabil ca nu ati avut timp sa-l cititi inca detaliat. Iata cateva idei interrelate, care cred ca raspund la intrebarea ridicata:
      (1) UBB, ca institutie de cultura si stiinta, are datoria de a reflecta istoria Transilvaniei si, atata timp cat exista germani interesati sa studieze in limba germana, UBB trebuie sa ofere acest lucru;
      (2) Actul academic nu trebuie redus cu obsesie la profit financiar. Asta mai ales cand este vorba de demersuri academice cheie pentru UBB (ex. cele legate de multiculturalitate);
      (3) Am spus ca liniile germane si maghiare de studiu trebuie revitalizate, astfel incat UBB sa devina atractiva nu doar pentru germanii si maghiarii din Transilvania si Romania, ci pentru tot spatiul cultural german si maghiar din lume. Daca avem o Scoala de excelenta intr-un domeniu (ex. istorie, fizica teoretica etc.), nu vad de ce studentii germani nu ar veni sa studieze la UBB; este insa important ca acea Scoala sa fie chiar de excelenta, definita si recunoscuta ca atare la nivel international, nu doar definita de noi, ca asa credem noi aici, local. (si am propus in program mecanisme de identificare si promovare a excelentei la UBB dupa standared internationale, dupa aceasta filozofie). In acest fel, profitul academic in domeniile fundamentale ale UBB poate deveni in timp si unul financiar, fara ca ultimul insa sa-l conditioneze cu necesitate pe primul (cel putin in domeniile strategice ale UBB); in plus, UBB, ca institutie de cultura si stiinta, ar trebuie sa sustina fara indoieli activitatile academice care chiar daca nu aduc profit financiar, nu aduc nici pierderi (profit financiar 0). Sigur, cand exista pierderi financiare mari asociate unor activitatile academice care nu sunt strategice pentru UBB, atunci problema sustenabilitatii financiare trebuie pusa obligatoriu.

  3. 31 Ianuarie 2012 la 1:59 am

    Un program de acest gen nu va putea fi pus in practica in viitorul apropiat, pur si simplu pentru ca romanii sunt prea lenesi sa isi puna mintea cu asa ceva.

    • 31 Ianuarie 2012 la 9:55 am

      Eu sunt totusi optimist. Aici nu vorbim despre populatia in genreal, ci despre o comunitate academica care poate fi altfel.

  4. Florin-Sebastian Badale
    31 Ianuarie 2012 la 10:32 am

    Sunt impresionat de programul dumneavoastră. Pentru mine personal îmbină cel mai bine cultura româneasca cu schimbările vremurilor noastre la care trebuie să ne adaptăm cu rapiditate. Succes!

    • 31 Ianuarie 2012 la 11:08 am

      Da, am incercat sa fiu echilibrat sub aspectul influentelor culturale si sa nu producem „grefe” culturale. Desi la baza este un model de inspiratie americana (care are si poate asimila insa si elemente europene), am incercat sa-l adaptez conditiilor din tara si din Europa, astfel incat sa fie implementabil si eficient.

  5. paul sz
    31 Ianuarie 2012 la 5:08 pm

    Ce intelegeti mai exact prin „competitori”, sau care ar fi diferenta in comportamente specifice pe care le-ati putea avea fata de adversari comparativ cu competitorii? Cum definiti un competitor, cineva care are o opinie diferita, sau acest competitor este vazut ca cineva diferit prin prisma concurentei profesionale pt performanta, resurse financiare etc.? Exista mai multe tipuri de potentiali competitori? Vedeti o diferenta relativ la performanta, intre competitori, mai precis un competitor poate fi o persoana, un grup, un departament, cineva care are resurse financiare, umane, etc., relativ egale sau apropiate. Presupun ca un student sau o singura persoana, care nu dispune de aceleasi resurse de infrastructura, financiare, umane, etc. nu este un competitor? ar fi absurd de altfel.

    • 31 Ianuarie 2012 la 6:07 pm

      Pentru mine lucrurile stau asa:

      Competitor este o persoana care tinde spre același rezultat/scop cu cineva, in conditiile in care (1) cine ajunge primul este important sau (2) doar unul poate avea acces la scopul respectiv. Un competitor va incerca sa-si atinga scopul, respentand regulile „jocului” si, mai ales, respectand drepturile celuilalt aflat in competitie. Un adversar va incerca sa-si atinga scopul, fara a respecta insa drepturile celuilalt aflat in cometitie.

  6. Daniela
    31 Ianuarie 2012 la 5:22 pm

    Felicitari pentru programul dumneavoastra!
    Eu am o mica intrebare. La pagina 12 din programul detaliat apare „CNATDCU”. Ce inseamna?
    Mult succes!

    • 31 Ianuarie 2012 la 6:09 pm

      CNATDCU este Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Nu l-am numit in program deoarece este un acronim destul de cunoscut (desi poate era bine sa precizez acest lucru).

  7. Simona
    31 Ianuarie 2012 la 6:38 pm

    Domnule David,

    Programul este unul modern si am sa va votez. As dori insa sa-mi spuneti cum vedeti dvs. problema invatamntului la distanta. Multumesc.

    • 31 Ianuarie 2012 la 7:32 pm

      Eu cred ca invatantul la distanta este foarte important daca il organziezi corect. Altfel aduce doar impostura. Ce inseamna a-l organiza corect? Multe lucruri, printre care (a) ce tip de programe sunt organizate la distanta (unele se preteaza la asta altele nu), (b) cum se face educatia (interactiunea cu studentul este cheie, iar ea trebuie facuta in format intercativ, multimedia), (c) cine face acest programe (aici trebuie sa fie profesori foarte buni, nu doar cei care nu-si gasesc locul la invatamantul traditional) etc. Asadar, gandit bine, acest sistem (1) poate facilitat si sigura accesul larg la educatie (mai ales la nivel de licenta, lucru important pentru culturalizarea societatii) (2) poate contribui la profesionalizare (ex. prin anumite masterate profesionale) si (3) la formare continua (ex. prin cursuri postuniversitare). Iar daca Universitate Harvard il are (http://www.harvard.edu/faqs/distance-learning), in contextul celor spuse mai sus, de ce sa nu-l avem si noi? Deci, invatamantul netraditional poate fi serios, deci daca il facem, trebuie facut bine, altfel este un fiasco si ne decredibilizam. Dar in sine nu este rau!

  8. 1 Februarie 2012 la 1:47 am

    Domnule profesor, va urmaresc de la distanta activitatea si va admir fara rezerve. Intruniti dupa parerea mea atributele care ar trebui sa-l defineasca pe universitarul modern iar faptul ca intelegeti autonomia universitatii in adevaratele sale dimensiuni, inclusiv independenta de orice ingerinta a politicului, ma face sa ma simt foarte apropiat de dvs. Mi-ar place sa va cunosc personal. Sper sa nu vi se para deplasat faptul ca ma gandesc sa va fac o invitatie – – in functie de programul incarcat pe care stiu ca-l aveti – si profitand un drum pentru alte scopuri pe care-l veti face in Bucuresti, sa ne faceti o vizita si sa ne oferiti privilegiul de a conferentia la noi in facultate pe tema modelului de universitate pe care o vedeti dvs. potrivita pentru un invatamant de calitate. Modul profund si documentat in care tratati orice subiect (v-am citit posturile pe acest blog) impune seriozitate si ofera un model de universitar pe care l-as dori multiplicat in colegii mei. Eu fac parte dintr-o alta generatie, dar desi sunt „tanar” ca universitar, am sansa de a frunctifica acum ca profesor o experienta de-o viata in practica de arhitect. Sunt extrem de interesat de „cheile” prin care invatamantul universitar poate fi adus la un ridicat nivel calitativ nu numai in absolut ci si in regim de competitivitate cu facultati din tari cu traditie centenara. Sunt foarte implicat in eforturile facultatii in acest sens. Va urez sa reusiti in intreprinderea dvs. si dupa ce faceti primii pasi in noua calitate de rector poate gasim timpul sa raspundeti invitatiei mele. lect.dr.arh.Dan Agent – facultatea de arhitectura din cadrul; Universitatii „Spiru Haret” Bucuresti (http://arhiprofesor.wordpress.com)

  9. paul sz
    3 Februarie 2012 la 1:41 pm

    Cum va asteptati sa se desfasoare acest proces de „redare a universitatii universitarilor”, dat fiind ca in trecut lucrurile au functionat atata timp mergand pe aceasi carare ruginita in cerc iarasi si iarasi, si pentru ca de cele mai multe ori, s-au format obiceiuri si moduri de a actiona mai mult invatate prin persuasiune comportamentala decat prin viu grai, in sensul ca toata lumea parea ca stie cum trebuie sa mearga lucrurile, va asteptati la anumite rezistente la schimbare, sau credeti ca dorinta de schimbare exista deja?

    • 3 Februarie 2012 la 3:10 pm

      Asta vom afla dupa primul tur! Eu cred ca exista dorinta de schimbare, colegii mei si studentii stiind cum este la universitatile la care ne uitam ca model. Dar pentru a o declansa este important ca schimbarea sa fie perceputa de colegi ca oportunitate, in beneficiul tuturor, nu ca amenintare (asa cum incearca unii sa o portretizeze pentru a ramane cum suntem). Sper sa reusesc sa fac asta si sa ajung cu acest mesaj la colegii UBB-isti.

  10. paul
    10 Februarie 2012 la 3:41 pm

    As mai avea ceva de remarcat, mai mult ca sa subliniez niste aspecte problematice fara a fi sesizari, pentru ca nu le-as face aici si nici nu ma mai afecteaza in prezent. O fac acum pentru ca am ocazia, dar imi pare rau sa spun, ca nu sper ca situatii de genul acestora sa aiba vreo rezolvare in viitor, nu vad de ce ar exista un interes in sensul acesta, si nu pot inca sa imi imaginez ca vor exista mecanismele necesare pentru ca astfel de lucruri sa fie preintampinate sau evitate. Spre exemplu, in anii trecuti pe parcursul studentiei mi s-a intamplat sa am nevoie de certificat de limba, si am fost la caseria universitatii sa platesc taxa respectiva, insa a trebuit sa platesc taxa intreaga, desi beneficiam de reducere. Am verificat si m-am interesat dupa aceia, si beneficiam de reducere si reducerea respectiva era reglementata si in vigoare. Apoi, mi s-a intamplat ca am vrut sa ma retrag de la o forma de invatamant pe la inceputul semestrului 2 si mi s-a spus ca nu ma pot retrage decat daca platesc taxa intreaga pe tot anul. Am mers in alta parte si m-am interesat si pur si simplu am fost pacalit in locul in care m-am adresat prima data. Iar apoi, daca vorbesti despre aceste lucruri, ti se sugereaza ca ar fi bine sa nu comentezi. Doar ca exemplu, aceste doua situatii, nu au reprezentat interesul acelor „functionari” ca sa nu fac nominalizari, pentru ca spre exemplu in prima situatie am primit chitanta. Deci, o posibila restructurare la acest nivel nu ar rezolva problema. Chiar nu cred ca daca m-as fi adresat cuiva in aceste doua situatii s-ar fi rezolvat ceva, si deocamdata nu pot sa cred ca situatii de genul acesta vor putea fi evitate pe viitor. Imi pare rau.

  11. paul
    10 Februarie 2012 la 9:47 pm

    Bine, nu vreau sa imi las comentariu intr-o nota negativa si dezamagitoare. Si nici nu vreau sa para o critica la incercarea de implementare a unei eventuale „strategii” de crestere a veniturilor intr-o perioada poate de criza, in gluma spus, in acel moment. Pentru ca poate au fost simple greseli sau scapari, si toata lumea greseste, si stiu ca nimanui nu ii place sa ii fie atribuite informatii sau evaluari negative, asa ca o sa incerc o refolmulare a comentariului meu, lasand la o parte ce s-a intamplat si oferind o varianta mai constructiva. Cred ca situatii ca acestea, cu care poate sau confrunta si altii, ar putea fi evitate prin proceduralizarea acestor operatii in sisteme online, asa cum parca apare si in programul dumneavoastra. Astfel, acolo, pe baza unor reglementari dinainte stabilite, ar putea exista o baza de date actualizata in timp real, astfel incat atunci cand cineva are de efectuat o operatie de genul, sa stie clar ce optiuni are, si intr-un simplu formular ar putea spre exemplu alege din doua casute spre exemplu daca beneficiaza sau nu de anumite reduceri. Apoi, sistemul ar cauta si confrunta pe baza informatiilor introduse, anumite campuri din baza de date (este sau nu student, angajat; are sau nu taxele platite la zi, etc.), care ar valida sau nu operatiunea prin posibilitatile existente in acel moment. Si astfel, s-ar evita spre exemplu, eventualele sentimente de nedreptatire pe de o parte, sau insuficienta cunoastere a procedurilor, lipsa de informatii, birocratie excesiva, etc., sau necesitatea de ati asuma „anumite pacate”. Si eventual daca a fost cazul, se pot gandi altfel de strategii de atragere de venituri sau de evitare a unor constrangeri in anumite cazuri privind un anumit numar de studenti, etc..

    • 10 Februarie 2012 la 10:12 pm

      Da, proceduralizarea si transferul online a multor operatii este o solutie in care cred si eu si este inclusa si in program.

  12. paul
    16 Februarie 2012 la 11:13 am

    Daca initial credeam ca oamenii sau nu stiu, sau nu vor, sau nu pot, ca si o impresie dupa dezbaterea de ieri, s-ar putea ca oamenii sa nu stie ca pot mai mult. Asa ca trebuie insistat pana se trece la un alt „stadiu al schimbarii”. La fel ca si in terapie, nu trebuie sa iti fi placut neaparat de persoana lui Albert Ellis spre exemplu, pentru ca nu acesta este scopul. Dar chiar daca cineva nu il simpatizeaza, asta nu inseamna ca ceea ce a facut nu este bun.

  13. paul sz
    20 Februarie 2012 la 12:25 pm

    Domnule profesor David, nu stiu de ce s-au inteles gresit unele aspecte privind tema discutata la ultima dezbatere de la sociologie. Insa, eu cred ca se asteapta de la dumneavoastra si de la colegii dumneavostra din departament, sa impartasiti mai pe larg experienta dumneavoastra manageriala si knowledge-ul declarativ si procedural daca vreti, cu restul comunitatii academice. Ma refer aici la problema salariului versus venituri pentru tinerele cadre/cercetatori din UBB. Ma refer la accesul la granturi, servicii catre comunitate, etc., sau alte surse de venituri. Mai precis ce ar putea insemna servicii pentru cei din alte domenii de cat psihologia, si daca aceasta propunere a dumneavoastra este intr-adevar accesibila si ar functiona la nivel de Universitate.

    Cu respect,

    • 20 Februarie 2012 la 12:39 pm

      Eu nu am auzit sa le inteleaga cineva gresit. Daca insa s-a intamplat asta si daca sunt intrebari sau se doresc solutii mai detaliate mai sunt intalniri (si eu organizez intalniri) si se pot ridica intrebarile acolo.

  14. paul sz
    20 Februarie 2012 la 12:57 pm

    Ok, poate mi s-a parut mie. Dar oricum, eu nu am un interes direct sa ma implic in acest proces al alegerilor, pe de o parte pentru ca sunt cadru didactic auxiliar si din cate stiu noi nu votam. Insa, mai sunt inca student. Si o motivatie as avea oricum si ca simplu cetatean nascut in cluj. Dar acest punct ma intereseaza si in perspectiva. Si vreau sa spun ca in discutii amicale cu un coleg conferentiar de acum cateva luni, cand doar se aflase ca ar fi posibil sa va depuneti candidatura, acesta mi-a spus ca v-ar prefera pe dumneavoastra, pentru ca fiind si cercetator, i-ati ajuta. Nu stiu daca alti colegi din UBB o vor face sau nu, dar atunci imi permit eu sa va rog sa raspundeti sau pe site-ul democratieubb sau la urmatoarea dezbatere la problemele puse in acest articol http://www.democratieubb.ro/?p=1338

  1. 29 Februarie 2012 la 12:30 am
  2. 29 Februarie 2012 la 12:29 pm
  3. 17 Mai 2014 la 9:14 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: