Arhiva

Archive for Octombrie 2013

O analiză REBT la Oxford Bibliographies

17 Octombrie 2013 1 comentariu

Iată că, după peste zece ani (aproximativ 13), am reuşit să citesc toate, sau aproape toate (ca să nu fac overgeneralization sic!), publicaţiile (formale şi mai puţin formale) legate de Rational Emotive Behavior Therapy (REBT)! Le-am inclus şi pe cele informale, deoarece, spre exemplu, am avut acces şi la o serie de lucrări/materiale nepublicate ale lui Albert Ellis (rămase în draft şi/sau prezentate doar la conferinţe), din biblioteca sa şi/sau a Institutului său. Şi sunt câteva mii de publicaţii, analizele şi cercetările în domeniu începând ca o „revoluţie cognitivă” în domeniu din 1956! Am făcut acest lucru atât din pasiune şi curiozitate cât şi din respect academic pentru poziţia de alumni (ex. supervizor), iar apoi director al programului de cercetare la Albert Ellis Institute din SUA „…a world-renowned psychotherapy training Institute established in 1959, committed to promoting emotional well-being through the research and application of effective, short-term therapy with long-term results…”. Institutul are peste 25 de centre/institute afiliate, din diverse ţări ale lumii.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu REBT, REBT este prima formă constitutivă de psihoterapie cognitiv-comportamentală (CBT), CBT fiind cea mai reprezentativă formă de psihoterapie astăzi, utilizată de sute de mii de profesionişti din lume, atât în optimizarea şi dezvoltarea personală cât şi în tratamentul problemelor psihologice şi/sau psihosomatice ale unor milioane de oameni. Fondatorul REBT, Dr. Albert Ellis, este unul dintre autorii principali ai „revoluţiei cognitive” în psihologie/psihoterapie, fiind considerat în unele analize de specialitate mai important ca Sigmund Freud (în 1982) şi cel mai important psihoterapeut în viaţă (în 2007).

În acest context al relevanţei REBT pentru domeniul psihologiei, luând probabil în calcul şi publicaţiile mele în domeniu, am fost invitat să scriu articolul legat de Rational Emotive Behavior Therapy de către Oxford Bibliographies (Oxford University Press). Oxford Bibliographies reprezintă o sursă academică de prestigiu pentru profesori, cercetători şi studenţi (vezi aici şi aici). REBT este prima formă specifică de psihoterapie inclusă în categoria Psychology in Oxford Bibliographies.

  • David, Daniel. “Rational Emotive Behavior Therapy.” In Oxford Bibliographies in Psychology. Ed. Dana S. Dunn. New York: Oxford University Press, forthcoming.

Am acceptat să investesc timp în acest proiect, deoarece, în calitate de director pentru cercetare la Albert Ellis Institute, am dorit să prezint REBT într-o manieră echilibrată, critic-popperiană, evitând cât este posibil atât distorsiunile pozitive (induse de „fanii” REBT) cât şi cele negative (induse de „detractorii” REBT). Am selectat pentru includerea în bibliografia REBT adnotată +100 din cele mai relevante publicaţii REBT de-a lungul timpului, arătând (1) ce ştim, (2) care sunt punctele tari, (3) care sunt punctele slabe şi (4) care ar trebui să fie direcţiile de viitor. Articolul va apărea la începutul anului 2014 (vezi aici).

Vă prezint aici, anticipat şi succint, concluziile analizei (vezi pentru alte surse enciclopedice recente privind statutul REBT şi aici):

(1)   Teoria REBT este una din cele mai bine investigate teorii din domeniul cognitiv-comportamental; ea trebuie promovată cu statutul de „evidence-based”, deşi studii noi trebuie să-i exploateze mai bine potenţialul euristic (REBT este încă un puternic „progressive research program”);

(2)   REBT are numeroase studii bazate pe „transdiagnostic” şi „effectiveness” (studii cu relevaţă ecologică crescută); acesta este un lucru foarte important, care trebuie diseminat, în condiţiile în care National Institute of Mental Health (SUA) a anunţat în acest an că va favoriza în anii viitori finanţarea unor astfel de studii;

(3)   Punctul mai slab al REBT este reprezentat de numărul mai mic de studii focalizate pe categorii nosologice în analizei de tip „efficacy” (cum funcţionează REBT în condiţii bine controlate de laborator); în ultimii ani au început să apară şi astfel de studii riguroase, dar efortul trebuie continuat pentru a testa noi proceduri clinice.

În urma acestei analize, am propus ca de acum încolo toate programele de formare în REBT, afiliate cu Albert Ellis Institute, să includă obligatoriu şi individualizat tema legată de „the evidence-based status of REBT” .

Pentru a afla mai multe informaţii despre REBT vezi aici.

Anunțuri

CAN YOU TELL THE DIFFERENCE? COMPARING FACE-TO-FACE VERSUS COMPUTER-BASED INTERVENTIONS. THE “ELIZA” EFFECT IN PSYCHOTHERAPY

Cristea, Sucală, & David

  • Acest articol investighează efectul unui psihoterapeut virtual – un sistem de inteligenţă artificială – în procesul psihoterapiei. Rezultatele au implicaţii pentru psihoterapia online.
  • Notă: lucrarea ştiinţifică prezentată aici “full text” trebuie utilizată doar pentru uzul personal al cititorului, în scop educaţional şi de cercetare, şi nu se acceptă diseminarea ei individuală mai departe în nicio formă!

UBB în elita cercetărilor internaţionale de roboterapie

13 Octombrie 2013 8 comentarii

Nu am reuşit până acum să pun şi pe Blog un anunţ legat de noul proiect major în domeniul roboterapiei în care suntem implicaţi, deşi informaţia a apărut deja în presă (vezi spre exemplu aici şi aici). Adevărul este că am aşteptat încheierea procedurilor formale (ex. semnarea tuturor hârtiilor etc.). Oricum, procedurile formale fiind în fază finală şi informaţia ajungând deja la public prin mass-media, mă simt acum obligat să o prezint şi aici. Aşadar, în ceea ce urmează, vă prezint succint ideea proiectului, istoria sa şi planurile de viitor, aşa cum au fost ele prezentate deja publicului. O lansare formală, cu mai multe detalii, realizată simultan în toate ţările implicate în proiect, va avea loc în curând.

DREAM – Un Nou Proiect Major de Roboterapie în România 

International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (Institutul Internaţional de Psihoterapie) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) – Institut recent (2013) recunoscut ca Infrastructura de Cercetare de Interes European –, este parte a proiectul DREAM, finanţat de Comisia Europeană prin instrumentul Integrated Projects.

Roboterapia (robotherapy) înseamnă utilizarea roboţilor în terapie (terapia se referă aici la psihoterapie). Conceptul a emers explicit la nivel internaţional în anul 2003 (Libin & Libin, 2003), ca un nou domeniu interdisciplinar între psihologia clinică/psihoterapie pe de o parte şi ştiinţele inginereşti/informatică, pe de altă parte. Aşadar ideea principală este utilizarea roboţilor pentru promovarea sănătăţii şi tratamentelor diverselor tulburări psihologice.

Proiectul DREAM este un grant cu un buget total cuprins între 9-10 milioane de Euro, finanţat prin instrumentul Integrated Projects din programul FP7 al Comisie Europene (CE). DREAM urmăreşte dezvoltarea inovativă a unor roboţi inteligenţi autonomi utilizabili în psihologia clinică/psihoterapie, stabilind în următorii patru ani direcţiile europene în domeniu. Aşadar, elementul inovativ nu mai este reprezentat doar de modul de utilizare a roboţilor existenţi în psihoterapie – care a constituit demersul cheie, iniţial, al Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie -, ci este reprezentat mai ales de dezvoltarea unei noi generaţii de roboţi inteligenţi autonomi implicaţi/testaţi apoi psihoterapie, avansând astfel o mutare conceptuală de la robot-assisted therapy (RAT; psihoterapia asistată de roboţi) la robot-enhanced psychotherapy (RET; psihoterapia bazată pe roboţi). Dacă în paradigma veche (RAT) roboţii erau manipulaţi de psihoterapeuţi şi/sau programarea lor era puţin flexibilă şi/sau sensibilă la feedback-ul pacienţilor, în noua paradigmă aceştia au un nivel de autonomie şi inteligenţă mult mai ridicate; acest lucru permite psihoterapeutului să se focalizeze mai mult pe actul psihoterapeutic (decât pe controlul robotului) şi, de asemenea, permite utilizarea roboţilor şi de către paraprofesionişti, în mediul natural al copiilor (ex. părinţii copiilor cu probleme, acasă, sau educatorii, în şcoală), în baza unui program psihoeducaţional prescris de psihoterapeut. Nu în ultimul rând, în această nouă paradigmă, căutăm construirea unor roboţi mai accesibili financiar părinţilor şi/sau şcolilor.

Ţinând cont de accentul pus pe construirea unei noi generaţii de roboţi, consorţiul ştiinţific este condus de o echipă de specialişti în cognitive science and cognitive robotics a Universităţii Skövde, din Suedia, coordonată de profesorul Tom Ziemke. Consorţiul ştiinţific este alcătuit din următorii parteneri:

  • University of Skövde, Suedia (Prof. Tom Ziemke)
  • Vrije Universiteit Brussel, Belgia (Prof. Bram Vanderborgth)
  • Universitatea Babes Bolyai, România (Prof. Daniel David)
  • Plymouth University, Marea Britanie (Prof. Tony Belpaeme)
  • University of Portsmouth, Marea Britanie (Prof. Prof. Honghai Liu)
  • Universiteit Twente, Olanda (Dr. Mark Coeckelbergh)
  • Aldebaran Robotics S.A.S. (Dr. Olivier JOUBERT)

Rolul Institutului Internaţional de Psihoterapie/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din UBB în proiectul DREAM, prin Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix), este de a oferi input clinic pentru construirea noii generaţii de roboţi inteligenţi autonomi şi de a-i testa apoi, pentru diverse condiţii clinice (cu accent pe tulburări de spectru autist), în protocoale clinice validate ştiinţific (ex. de tip cognitiv-comportamental).

SCURT ISTORIC ASUPRA DEZVOLTĂRII ROBOTERAPIEI ÎN ROMÂNIA

În România dezvoltarea roboterapiei s-a produs în mai multe etape.

ETAPA I – Fundamente şi Construcţia Platformei Matrix

În etapa I, din 2007/2008, am introdus (prof. univ. dr. Daniel David) pe scară largă conceptele şi domeniul în ţară. Nu a fost doar o simplă preluare a conceptelor internaţionale, ci, pornind de la publicaţii (Libin & Libin, 2004) şi proiecte (AuRoRa) anterioare în domeniu, au avut loc modificări inovative prin asimilarea roboticii în psihoterapia validată ştiinţific de tip cognitiv-comportamental, care constituie expertiza noastră competitivă la nivel internaţional. În acest fel s-a iniţiat o nouă direcţie în cadrul roboterapiei şi anume robot-based (psycho)therapy/robot-enhanced (psycho)therapy, caracterizată prin faptul că utilizarea robotului în psihoterapie nu se face exploratoriu, ca în paradigmele iniţiale, ci se face în protocoale psihoterapeutice validate ştiinţific, de tip cognitiv-comportamental, robotul servind funcţii clare şi distincte (David şi colab., in press): (1) psihoterapeut (Robo-Therapist), (2) mediator între psihoterapeut şi pacient (Robo-Mediator) şi/sau (3) facilitator al intervenţiei psihoterapeutului  (Robo-Assistant). În această fază, am construit o echipă de cercetare (formată din actuali şi/sau foşti doctoranzi şi postdoctoranzi ai mei, dar şi din studenţi la master) în cadrul Laboratorului DATA – Online/Computer-based therapy and Robotherapy de pe Platforma Matrix din cadrul International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai. Din 2007/2008 până în 2011/2012 s-a lucrat la clarificarea conceptelor şi s-au realizat studii preliminare şi studii pilot (inclusiv lucrări de master şi doctorat, cooordonate de membrii echipei). Practic s-a elaborat o nouă paradigmă teoretico-metodologică şi experimentală care ghidează cercetările noastre în domeniu (rafinarea acesteia se face în mod continuu), paradigmă care se bazează pe terapiile cognitiv-comportamentale aplicate iniţial mai ales subiecţilor cu tulburări de spectru autist (dar şi pentru alte condiţii: stări de anxietate, vârsta a treia, tulburări de deficit atenţional şi hiperactivitate/ADHD). Rezultatele acestei etape au fost prezentate la conferinţe naţionale şi internaţionale şi în diverse publicaţii.

SELECŢIE:

  • David, D. (2008). Ştiinţele cognitive clinice în România şi la nivel internaţional; Aplicaţii ale roboticii şi realităţii virtuale în psihologia clinică, consiliere şi psihoterapie. Workshop-ul „Ştiinţe Cognitive Clinice; Cercetări de Frontieră”, din cadrul Conferinţei „Diapora în Cercetare Ştiinţifică Românească”, Bucureşti.
  • David, D. (2010). Interfaţa între psihologie şi tehnologie: Tehnologii virtuale, robotice şi informatice în ştiinţele cognitive clinice. Fundamente. Workshop-ul „Psihologie şi Tehnologie: Roboterapie, Tehnologii Virtuale şi Informatice: Implicaţii şi Aplicaţii în Ştiinţele Cognitive Clinice”, din cadrul Conferinţei „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România”, Bucureşti.
  • David, D. (2012). Robotherapy and Virtual Reality Psychotherapy. Workshop-ul „De la ADN la Interventii Psiho-Sociale în Sănătatea şi Boala Psihică: Modele Interdisciplinare Integrative”, din cadrul Conferinţei „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România”, Bucureşti.
  • David, D. (2010). Robotherapy: the use of robotics in psychology. Fundamentals and clinical applications. Social and Cognitive Robotics – SOCORO, Iaşi.
  • David, D. (2010). Virtual Reality and Robotics in Psychology. Advanced Technologies for Enhanced Quality of Life (AT-EQUAL), Iaşi.
  • David, D. (2012). Robotherapy in psychology. Summer School on Human-Machine Systems, Cyborgs, and Enhancing Devices – HUMASCEND, Iaşi.
  • Szentagotai, A., & David, D. (2010). Psihoterapie prin realitate virtuală şi roboterapie. Rolul tehnologiei în servicile clinice de psihologie, consiliere psihologică şi psihoterapie. Conferinţa Naţională de Psihologie, Iaşi.
  • Rusu, A.S., Pintea S., &. David, D. (2011). Can the toy robot Pleo decrease our emotional distress? – An investigation of the emotional effects of human interactions with Pleo raised in different controlled conditions. The 7th International Congress of Cognitive Psychotherapy. Istanbul, Turkey.  (poster).

ETAPA II – Cercetări Experimentale Naţionale şi Internaţionale pe Platforma Matrix în Roboterapie

În etapa II, din 2011/2012, ca urmare a clarificărilor teoretico-metodologice şi experimentale inovative şi a rezultatelor deja existente şi vizibile, grupul clujean s-a conectat cu echipe din Belgia şi Franţa care au venit pentru a lucra pe Platforma Matrix în paradigma creată aici. Au rezultat astfel o serie de granturi şi de publicaţii internaţionale în domeniu.

SELECŢIE:

  • Cristea, I., Sucala, M., & David, D. (2013). Can you tell the difference? Comparing face-to-face versus computer-based interventions. The „Eliza” effect in psychotherapy. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 13 (2), 291-298.
  • David, O.A., David, D., & Vanderborght, B. (2013, September). The efficacy of the RETMAN robot versus cartoons in helping children manage exam anxiety. Poster presented at the 43rd Annual Congress of the European Association for Behavioral and Cognitive Therapies , Marrakech, Maroc.
  • Ţăpus, A., Aly, A., Peca, A. Pop, C., Jisa, L., Pintea, S., Rusu, A., & David, D. (2012). Exploratory study: children’s with autism awareness of being imitated by Nao robot. Interaction Studies. 13, 315-348.
  • Vanderborght, B., Simut, R., Saldien, J., Pop, C., Rusu, A., Pintea, S., Lefeber, D., & David, D. (2012). Using the social robot Probo as social story telling agent for children with ASD. Interaction Studies, 13, 348-373.

ETAPA III – Internaţionalizarea Competitivă a Platformei Matrix în Roboterapie

În etapa a III, din 2013, paradigma teoretico-metodologică şi experimentală a Platformei Matrix în roboterapie a fost asimilată şi dezvoltată de un consorţiu internaţional care a câştigat un grant european major – DREAM -, de tip Integrated Projects, unul din cele mai complexe instrumente de finanţare a cercetării la nivelul Comisiei Europene. Grantul se va derula în următorii 4 ani, marcând direcţiile de dezvoltare a domeniului la nivel european şi internaţional. Pentru descrierea proiectului DREAM vezi partea de introducere a acestui text.

În toate aceste etape am colaborat excelent cu Asociaţa Autism Transilvania, dar şi cu alte centre psihologice şi practicieni din ţară (ex. Bucureşti, Baia Mare, Bistriţa-Năsăud, Cluj-Napoca etc.).

Referinţe selective

  • Libin, E., & Libin, A. (2003). New diagnostic tool for robotic psychology and robotherapy studies. Cyber Psychol. Behav., 6, 369-374.
  • Libin, A., & Libin, E. (2004). Person-robot interactions from the robopsychologists’ point of view: The robotic psychology and robotherapy approach. Proceedings of the IEEE, 92, 1789-1803.

Alte proiecte relevante în domeniu

  • Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix) din cadrul International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health – http://www.psytech.ro
  • AuRoRA Project: http://www.aurora-project.com/

Cele patru păcate capitale ale mediului universitar românesc

6 Octombrie 2013 1 comentariu

Recent am publicat articolul „Cele patru păcate capitale ale mediului universitar românesc”, în Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie, vol. 2, nr. 3, septembrie 2013, p. 219-223. Sper să-l găsiţi interesant şi, mai ales, util! Articolul este accesibil full text AICI.

Top-12 cântece româneşti

6 Octombrie 2013 4 comentarii

În anii trecuţi mi s-a cerut de mai multe librării online să fac o listă cu cele mai  importante cărţi, aşa cum le văd eu, pentru a fi promovate cu rol formativ asupra unui profil cultural. Până la urmă am făcut o astfel de listă de 50 de cărţi (ex. pentru librăria Okian). Cărţile selectate au fost acelea care au fost/sunt importante pentru mine şi care cred că au un rol important în formarea culturală a unui om. Lista poate să fie găsită şi AICI.

Începând cu acestă listă de cărţi am fost apoi mereu întrebat de cititorii Blogului (dar şi de studenţi, colegi etc.) de poeziile preferate, cântecele preferate etc. Probabil erau curioşi de cum se relaţionează toate acestea cu atitudinile şi poziţiile mele sociale/publice. Am evitat până acum să fac acest lucru deoarece aici lucrurile sunt mult mai complicate, opţiunile artistice (ex. poeziile, cântecele etc.) fiind mult, mult mai personale; în plus, adesea alegerea lor este state-dependent, ceea ce face dificilă construirea unei liste cu validitate trans-situaţională şi/sau stabilitate în timp!

Totuşi, acum m-am hotărât să fac un pas în această direcţie, prezentând aici o lista de 12+ cântece româneşti. De ce fac asta? Mă gândesc că pot fi cântece frumoase, cu mesaj valoric şi formativ pentru un om. Cred că pot fi importante mai ales astăzi când suntem într-o debusolare valorică şi atitudinală extraordinară. Apoi, unele dintre ele sunt ascunse sub praful timpului, adesea necunoscute (ex. am rămas mirat când, vorbind cu tineri din noile generaţii, am descoperit că mulţi nu ştiau de „Mistreţul cu colţi de argint”); m-am gândit, aşadar, că ar merita readuse în prim plan, măcar pe acest Blog. De ce 12? Pur şi simplu pentru că numărul potriveşte cel mai bine lista scurtă şi, în plus, dacă vrem, i se pot găsi uşor şi multiple semnificaţii culturale (ex. artistice/muzicale).

Pentru a fi cât mai congruent, am făcut lista fără a gândi prea mult. Am lăsat să  emeargă fenomenologic primele melodii, pe care apoi le-am ordonat raţional în listă, pentru a le da, totuşi, şi un sens pragmatic, formativ. Este un top aproximativ, deoarece ordinea nu exprimă neapărat şi valoarea, ci mai ales funcţia lor formativă, aşa cum este ea descrisă mai jos. În final a rezultat lista de mai jos, pe care sper să o găsiţi interesantă şi, mai important, să vă placă! Când timpul îmi va permite, voi prezenta poate şi cântece internaţionale, poezii etc.

Top-12 cântece româneşti cu rol formativ

Aşa cum am spus, rolul formativ al cântecelor este unul personal, dar cred că ele pot avea un rol similar şi pentru alţii. Atenţie: să ne focalizăm pe cântec şi mesajul său pe care să le separăm de autori/interpreţi (ex. în cazul unora din aceştia, chiar dacă nu le împărtăşesc valorile, le pot aprecia opera artistică). Sunt conştient că liniile melodice ale unora dintre cântecele selectate nu sunt româneşti, dar, cântecele prezentate aici, incluzând versuri româneşti noi şi/sau traduceri româneşti ale versurilor originale, s-au consacrat în ţară.

Primele şapte melodii reprezintă pentru mine transpunerea artistică a valorilor umaniste, care, cred eu, ne transformă dintr-un grup de Homo Sapiens Sapiens într-o civilizaţie umană. Următoarele patru cântece reprezintă partea mea transilvană, colorată academic, la care rezonez puternic mereu. Aceste doua secţiuni sunt cele care simt că mă fac să caut mereu Excelenţa (în toate domeniile şi aspectele vieţii), sigur, fără a avea pretenţia că o şi ating; dar încerc măcar să tind spre ea, în tot ceea ce fac. Cântecele patriotice sunt cele care mă leagă de istoria ţării şi îmi amintesc de Onoare; este însă o istorie înţeleasă non-dogmatic, într-un context european modern. În fine, cântecele populare, religioase şi colindele sunt cele care mă leagă de fundamente vechi, arhaice, şi îmi amintesc astfel de Tradiţie (hardrock-ul face parte din Tradiţia mea sic!). Iar Enescu, muzical vorbind, este, după mine, sinteza tuturor…

Aşa cum ştim, în general, despre gusturi nu se discută, în sensul că ele nu se argumentează şi/sau contra-argumentează, ci se asumă şi se iau aşa cum sunt. Aşadar, fiecare cu gusturile noastre, dar dacă unora vă vor face plăcere alegerile mele, mă bucură. Dacă nu vă plac, înţeleg şi sunt convins (şi sper) că vă plac alegerile voastre (sic!).

Lista de mai jos are linkuri, aşa cum le-am găsit disponibile pe internet (fără criterii speciale de selecţie; singurul criteriu a fost: să se audă bine!).

1. Te salut generaţie în Blugi

2. Un om real (fără a fi membru PNL – acesta fiind şi Imnul PNL -, eu fiind apolitic, pur şi simplu îmi plac melodia şi mesajul său valoric despre ceea ce ar trebui să fie un Om!)

3. Mistreţul cu colţi de argint şi Sunt Tânăr, Doamnă (ştiu, ştiu că nu sunt cântece, dar poeziile acestea au melodia lor…!)

4. Ploaia care va veni 

5. Vinovaţii fără vină

6. Vânare de vânt

7. Vis de primăvară

8. Iarna în Ardeal

9. Toamna la Cluj

10. Dor de Cluj, Dor de Blaga (este şi imnul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai/UBB)

11. Imnul U Cluj (ambele cântece – partea cu „Slava Ţie Studenţie” este şi cadrul sonor al unor evenimente academice cu studenţii, în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie/UBB; evident, această selecţie nu angajează automat şi suportul pentru echipa de fotbal, fără însă a-l exclude – deciziile sunt însă individuale!)

12. Altele (evident, a trebuit să includ această categorie pentru a face loc mai multor cântece, măcar la nivel general…). Pentru fiecare categorie voi oferi aici un exemplu, dar merită căutate şi ascultate mai multe exemple din fiecare categorie.

  • Cântece patriotice/militare (ex. Corul Bărbătesc din Finteuşul Mare/Maramureş)
  • Cântece populare şi religioase
    • Cântece populare Codreneşti (vezi spre exemplu aici şi aici) şi Oşeneşti (vezi spre exemplu aici, aici şi aici), incluzând şi zonele de interferenţă: Ţara Oaşului-Maramureş
    • Cântece religioase de inspiraţie Ortodoxă şi Gregoriană (le-am inclus şi pe acestea în categoria „româneşti”, deşi, evident, nu sunt româneşti, deoarece există mulţi români catolici care se raportează la ele ca parte integrantă a culturii lor). În relaţie cu cântecele liturgice  (vezi exemplele şi comentariul cititorului emsorban” – doamna Şorban – asupra acestui text, cu privire la cântecele liturgice), multe cântece religioase actuale, inclusiv cele din exemplele mele de mai sus, sunt prelucrări postmoderne ale muzicii liturgice.
  • Colinde româneşti (ex. Nu-i lumină nicări)
  • În general, hardrock-ul (şi uneori folk-ul) românesc (ex. Iris, Compact, Phoenix, Cargo, Vali Sterian, Vama Veche, Stigma etc.)
  • Muzica clasică românească
Categorii:Despre Viaţă