Acasă > Despre Psihologie, Despre UBB, Educaţie şi Cercetare > Brain Awareness Week – Minte şi Creier: Impactul şi Substratul Neurobiologic al Raţionalităţii şi Iraţionalităţii – UPDATE

Brain Awareness Week – Minte şi Creier: Impactul şi Substratul Neurobiologic al Raţionalităţii şi Iraţionalităţii – UPDATE

UPDATE: Programul Brain Awareness Day la Cluj-Napoca poate fi  găsit în link: Brain Awareness Day

AVANPREMIERĂ – Brain Awareness Week, 10-16 martie 2014

În perioada 10-16 martie 2014 vom organiza Brain Awarenes Week/BAW, un eveniment internaţional major, care are rolul de a promova şi susţine cercetările asupra creierului uman. În ţară, evenimentul va fi organizat la Cluj-Napoca de către International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai, cu suportul Federation of European Neuroscience Societies (prin Dana Foundation). În curând vom prezenta programul detaliat al evenimentului (alte evenimente similare vor fi organizate în ţară şi străinătate). Până atunci, în avanpremieră, prezentăm sintetic câteva rezultate inovative – cu impact potenţial, teoretic şi practic, major – obţinute de Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie în domeniu (în cadrul evenimentului BAW voi susţine o conferinţă care se va baza şi pe aceste rezultate).

I. News: International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health – Platforma SkyRa

  • Minte şi Creier: Impactul şi Substratul Neurobiologic al Raţionalităţii şi Iraţionalităţii

Studiile anterioare la nivel internaţional au arătat că psihoterapia (mai ales de tip cognitiv-comportamental) are, pe lângă efecte psihologice, efecte neurobiologice distincte. Aceste efecte neurobiologice nu au fost puse însă în legătură cu mecanisme psihologice mai specifice, precum cogniţiile raţionale şi iraţionale. Într-adevăr, cogniţiile raţionale şi iraţionale sunt considerate mecanisme psihologice fundamentale, implicate în sănătatea mintală şi în tulburările psihice, fiind unii dintre mediatorii efectelor psihoterapiei.

Pentru a clarifica aceste relaţii – cu implicaţii teoretice şi practice majore – am demarat în 2010 (planificat din 2007) un program de cercetare privind impactul şi substratul neurobiologic al psihoterapiei. În cadrul acestui program, într-un proiect/studiu derulat împreună cu colegii de la Universitatea din Pisa, am descoperit în premieră internaţională că:

  • Cogniţiile noastre iraţionale, pentru care avem o predispoziţie genetică şi care susţin distresul emoţional şi comportamentele problematice, reduc activitatea OFC (orbitofrontal cortex – cortexul orbitofrontal), parte a cortexului prefrontal, implicată în procesele de decizie şi autoreglare emoţională şi comportamentală.
  • Cogniţiile raţionale, care sunt asimilate în procesul psihoterapeutic, au efect asupra reţelei DLPFC-amigdală, reducând activitatea amigdalei (a cărei activare este asociată distresului emoţional).
  • Efectele cogniţiilor raţionale şi iraţionale sunt diferite, în funcţie de evenimentul stresant cu care ne confruntăm (ex. ambiguu negativ vs. clar negativ).
  • Implicaţiile clinico-terapeutice ale acestor rezultate sunt foarte importante:
    • Repetarea/activarea în minte a cogniţiilor raţionale duce la o activare a lobului prefrontal (ex. DLPFC) care modulează astfel activarea amigdalei, structură subcorticală implicată în apariţia tulburărilor emoţionale (ex. stări de anxietate).
    • Activarea (ex. prin repetarea în minte) cogniţiilor iraţionale duce la blocarea activităţii zonei orbitofrontale (OFC) care răspunde de controlul emoţiilor negative (ex. furie).
    • Strategiile psihoterapeutice (ex. de activare a cogniţiilor raţionale şi/sau iraţionale) trebuie adaptate tipului de eveniment stresant.
    • Aşadar, orice intervenţie psihoterapeutică de tip cognitiv-comportamental, focalizată pe cogniţii raţionale şi iraţionale, poate duce nu doar la modificări psihologice specifice (ex. creştere raţionalităţii, reducerea suferinţei emoţionale, îmbunătăţirea comportamentelor), ci şi la modificări specifice în creier care susţin apoi modificările psihologice induse.

Exemple de cogniţii raţionale în situaţii negative de viaţă care susţin reacţii emoţionale şi comportamentale funcţionale („Pastile Psihologice”)

  • Mi-as dori ca lucrurile să fie altfel, dar accept faptul că uneori lucrurile nu stau cum doresc eu. (Gândire preferenţială)
  • Pot tolera când lucrurile nu stau cum doresc eu, desi este greu si nu îmi face plăcere. (Toleranţă la frustrare)
  • Este foarte rău când lucrurile nu stau cum doresc eu, dar nu este o catastrofă de netolerat. (Gândire non-catastrofică)
  • Chiar dacă lucrurile nu stau asa cum doresc eu, mă pot accepta necondiţionat ca persoană (sau pe alţi oameni sau viaţa), fără a mă judeca, evaluându-mi doar comportamentele care au dus la această situaţie si pe care probabil le voi corecta în viitor. (Acceptare necondiţionată şi Evaluare nuanţată)

Exemple de cogniţii iraţionale în situaţii negative de viaţă care susţin reacţii emoţionale şi comportamentale disfuncţionale („Contaminare Psihologică/Mintală”)

  • Lucrurile trebuie să se întâmple cum vreau eu si nu pot concepe altfel. (Gândire rigidă/absolutistă)
  • Nu pot tolera când lucrurile nu stau cum vreau. (Toleranţă scăzută la frustrare)
  • Când lucrurile nu se întâmplă cum vreau eu este groaznic si catastrofal. (Gândire catastrofică)
  • Dacă lucrurile nu stau asa cum trebuie, asta arată că eu sunt incapabil (sau ceilalţi sau viaţa sunt nerecunoscători). (Evaluare globală)

Picture1

Acesta este primul proiect/studiu care investighează impactul cogniţiilor iraţionale şi raţionale în creier. Rezultatele sunt inovative, cu impact potenţial asupra îmbunătăţirii intervenţiilor psihoterapeutice. Rezultatele preliminare au fost obţinute în 2011, iar ulterior ele au fost completate (ex. eşantion mai mare) şi analizate mai complex (2012), fiind în prezent comunicate/prezentate la conferinţe internaţionale de specialitate şi în pregătire pentru publicare.

  • Cristea, I., Gentili, C., Ricciardi, E., Rota, G., Bonino, D., David, D., Pietrini, P., & Guazzelli, M. (2011). Brain correlates of rational and irrational beliefs: An fMRI study of cognitive reappraisal. Presented at the 17th Annual Meeting of the Organization of Human Brain Mapping, Quebec/Canada.
  • Cristea, I., Gentili, C., Ricciardi, E., David, D., Pietrini, P., & Guazzelli, M. (2012). As bad as it looks?  Modulating effects of situation type on brain responses to cognitive reappraisal. Presented at the 18th Annual Meeting of the Organization of Human Brain Mapping, Beijing/China.

Programul de cercetare continuă cu alte proiecte/studii aflate în derulate. Alte rezultate recente din cadrul programului sunt comunicate la conferinţele internaţionale de profil şi/sau pregătite pentru publicare.

II. Contextul Ştiinţific al Brain Awareness Week la Universitatea Babeş-Bolyai

  • Primele Cercetări Româneşti de Neuroştiinţe Cognitive Clinice derulate la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

Neuroştiinţele cognitive clinice urmăresc clarificarea mecanismelor neurobiologice ale minţii umane, implicate în sănătate şi boală. Domeniul este unul de frontieră la nivel internaţional, datorită potenţialului său impact asupra clarificării funcţionării minţii umane, fiind, aşadar, susţinut ca o temă prioritară de marile agenţii de finanţare internaţionale (ex. Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă din SUA). Analiza interfeţei dintre minte şi creier presupune însă investigaţii complexe, cu expertiză şi infrastructură de cercetare specifică şi greu accesibilă. Acesta este motivul pentru care grupurile româneşti de cercetare nu se puteau angaja cu şanse mari în acest demers cheie la nivel internaţional. Cercetările româneşti anterioare în domeniu se bazau pe analize neurobiologice periferice, cele centrale fiind abordate mai ales prin analize EEG. Cercetările bazate pe rezonanţă magnetică (RMN) – care permit accesarea profundă şi dinamică a interfeţei dintre minte şi creier – nu s-au putut realiza programatic în ţară deoarece nu exista aparatura specifică. Cele care au fost realizate s-au făcut pe aparate de generaţie mai veche (care nu sunt foarte competitive în demersurile actuale) şi/sau erau doar de interes medical (neuroştiinţe), nu psihologic (neuroştiinţe cognitive) şi/sau psihoterapeutic (neuroştiinţe cognitive clinice). Practic cercetarea românească era slab reprezentată în acest demers internaţional fundamental al neuroştiinţelor cognitive clinice (psihologie clinică/psihoterapie). Aici merită însă menţionate eforturile şi realizările importante ale Societăţii Române de Neuroştiinţe (şi/sau ale membrilor şi colaboratorilor săi) şi/sau ale altor specialişti de top din ţară în domeniul mai general al neuroştiinţelor.

Pornind de la expertiza noastră recunoscută internaţional în ştiinţele cognitive clinice, prin granturi şi colaborări naţionale şi internaţionale, International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health din Universitatea Babeş-Bolyai şi-a propus să facă prezenţa românească mai activă în acest domeniu de vârf la nivel mondial: neuroştiinţele cognitive clinice. În acest sens a creat o unitate de cercetare în domeniu, competitivă internaţional – Platforma SkyRa. Platforma SkyRa este complet dotată şi funcţională din 2012, are o dotare de tip world-class (ex. RMN 3 Tesla) şi o echipă de profesionişti pregătiţi în şi la standarde din străinătate (ex. prin colaborare cu Harvad University, Oxford University, Pisa University etc.). Consultanţii Platformei sunt de asemenea cercetători de top de la universităţi de prestigiu (ex. Harvard University), cu publicaţii în reviste majore (ex. Nature).

În acest context, am demarat primele cercetări româneşti în domeniul neuroştiinţelor cognitive clinice din ţară, integrând astfel două linii de cercetare distincte, ambele hot topics la nivel internaţional: (1) psihoterapia cognitiv-comportamentală şi (2) neuroştiinţele cognitive. Practic, am extins cercetările noastre anterioare în ştiinţele cognitive clinice de la nivel computaţional şi algoritmic-reprezentaţional la nivel implementaţional (neurobiologic). Rezultatele obţinute, bazate pe inovaţiile Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie, au fost deja prezentate la conferinţele majore în domeniu şi/sau sunt în pregătire pentru publicare.

Recunoaşterea importanţei acestor contribuţii – nu multe, demersul fiind recent, dar relevante – este reflectată de o serie de evenimente internaţionale, dintre care menţionăm:

  • Directorul Institutului, prof. univ. dr. Daniel David, a fost invitat ca expert în demersuri internaţionale recente ale European Science Foundation, European Brain Council şi Federation of European Neuroscience Societies.
  • Institutul a primit suportul financiar al Federation of European Neuroscience Societies (în colaborare cu Dana Foundation), pentru a organiza în ţară evenimentul Brain Awareness Week, în perioada 10-16 martie 2016.
    • International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai – prin platformele Matrix şi SkyRa – este o platformă de cercetare de interes european, fiind inclusă în reţeau MERIL (demers al European Science Foundation susţinut de European Commission). Numeroase grupuri de cercetători români şi din străinătate desfăşoară proiecte specifice de cercetare în cadrul Institutului, în domeniul roboterapiei şi/sau psihoterapiei prin realitate virtuală, combinând psihologia şi tehnologia (Platforma Matrix) şi/sau în domeniul neuroştiinţelor cognitive clinice, cu accent pe impactul şi substratul neurobiologic al psihoterapiei (Platforma SkyRa). De asemenea, există în derulare demersuri de frontieră, combinând inovativ cele două domenii. 

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: