Arhiva

Archive for Iunie 2014

Comentarii la cald asupra rezultatelor competiţiei Proiectelor Colaborative de Cercetare Aplicativă 2013

S-au publicat rezultatele Competitiei Proiectelor Colaborative de Cercetare Aplicativă/PCCA 2013 (vezi AICI)

Evident, aşa cum îi spune şi numele, a fost o competiţie focalizată pe cercetare aplicativă, mai ales de tipul dezvoltare-inovare.

Fac câteva comentarii generale, la cald, urmând ca analizele mai detaliate să apară mai încolo. Aşadar, comparând rezultatele obţinute prin prisma instituţiei coordonatoare, în general se poate observa că:

  • Universităţile au câştigat aproximativ 47% dintre proiecte. Restul proiectelor a fost câştigat de institute şi/sau centre de cercetare (din Academia Română, INCD etc.). Va fi interesant de analizat acest procent global luând în calcul şi statutul de instituţie partener.
  • Universitatea Politehnica din Bucureşti/UPB este marea câştigătoare dintre universităţi, cu un număr de granturi câştigate (+30) cel puţin dublu faţă de universitatea clasată pe poziţia a doua.
  • Dintre universităţile comprehensive/complexe, pe primele trei poziţii s-au impus cele din centrele tradiţionale (Universitatea din Bucureşti/UB, Universitatea Babeş-Bolyai/UBB şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza/UAIC, cu diferenţe minime între primele două, ambele având un scor aproape dublu faţă de UAIC).
    • În raport cu performanţa bună a UBB, pentru mine este un plus important că în acestă competiţie Departamentul de Psihologie Clinica şi Psihoterapie din UBB are 3 proiecte (fără a le include pe cele din calitatea de partener) din cele 14 câştigate de UBB. Practic, în prezent, la 16 membri ai departamentului există aproximativ 13 granturi de cercetare câştigate/în derulare (din surse internaţionale, naţionale, interne/UBB), fară a le mai socoti pe cele educaţionale (ex. Grundtvig) şi/sau de servicii (ex. POSDRU)! Pentru mine acesta este un exemplu de cum, dacă se conduce/porneşte o unitate academică cu o mentalitate modernă, e drept, mai dificilă şi uneori nemulţumitoare pentru mulţi care se simt intruzaţi când le ceri performanţă pentru banul public pe care îl consumă, dar normală pentru o universitate de tip world-class, se pot face lucruri competitive şi în ţară. Sigur, este mai dificil de schimbat mentalitatea în unităţile deja împietrite în practici vechi, dar cumva, academic şi colegial, prin modelare, suportiv, dar ferm, trebuie făcut şi asta.  De asemenea, este un departament care corespunde unui profil de tip graduate – profil de care avem stringentă nevoie în universităţile româneşti de cercetare avansată dacă vrem să le scoatem în competiţia internaţională -, cu cursuri focalizate pe master/doctorat (predate în regim de scientist-practitioner – învăţare prin cercetare/cercetare mentorată) şi cu membri performanţi în cercetare (cu granturi şi publicaţii internaţionale de top).
  • Dintre universităţile cu profil mai omogen, s-au impus, în general, UMF-urile, USAMV-urile, universităţile tehnice etc. din centrele universitare tradiţionale (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi), urmate din instituţii din Timişoara, Braşov, Craiova, Oradea, Galaţi etc.
    • Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti este, în rezultatul global, a doua universitate după UPB (cu puţin peste UB şi UBB), cu majoritatea granturilor câştigate pe domeniile sănătate şi tehnologie/biotehnologie.

Sigur, pentru o înţelegere a analizei de faţă care să aibă impact asupra unor politici instituţionale, rezultatele comparative prezentate aici succint trebuie detaliate şi raportate la numărul total de aplicaţii din fiecare universitate şi la mărimea instituţiei. Oricum, şi acestă analiză preliminară reconfirmă statutul universităţilor tradiţionale din România ca universităţi de cercetare avansată, cercetare focalizată aici pe cercetare aplicativă.

Anunțuri

Think Tank-ul G3A în Mediul Academic Românesc

A apărut un nou Think Tank în educaţia şi cercetare din România (pentru mai multe detalii vezi AICI).

Think Tank-ul G3A îşi propune să vină cu analize critice, idei inovatoare/noi şi prescripţii de bune practici internaţionale pentru a  contribui la modernizarea mediului academic românesc. El este format din profesionişti din diverse componente ale mediului academic românesc (ex. Academia Română, universităţi, institute de cercetare etc.), care îşi propun să aibă o atitudine constructivă pentru modernizarea acestuia.

Categorii:Educaţie şi Cercetare Etichete: