Arhiva

Archive for Iulie 2015

Corecţii/Errate

Urmând modelele academice internaţionale, aşa cum am afirmat în monografie (pg. 326), în această secţiune voi prezenta corecţii/errate la lucrare. Aceste corecţii vor fi incluse în tirajele şi/sau ediţiile noi ale monografiei. Pentru modele similare vezi AICI şi AICI.

CORECŢII/ERRATE LA LUCRAREA „PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN. PROFILUL PSIHOLOGIC AL ROMÂNILOR ÎNTR-O MONOGRAFIE COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ” (DANIEL DAVID – EDITURA POLIROM, 2015).

Pagina 5 (rândul 4 de jos):

  • „Întâi” în loc de „Întăi”

Pagina 29 (rândul 7 de jos):

  • „predictibilitate” în loc de „predictabilitate”

Pagina 34 (Figura 1.1. – eroare identificată cu ajutorul lui George Coman):

  • La această figură, în secțiunea privind percepția corupției, au fost aplicate următoarele corecturi: cetățenii greci percep propria țară ca fiind cea mai coruptă (inițial era indicată Germania), cetățenii polonezi percep propria țară ca fiind cea mai coruptă (inițial era indicată Germania), și similar, cetățenii cehi percep propria țară ca fiind cea mai coruptă (inițial era indicată Germania).

Pagina 42 (rândul 4 de sus):

  • „barieră atât de puternică” în loc de „atât de puternică”

Pagina 54 (rândul 2 de sus):

  • „nucleul” în loc de „nuclel”

Pagina 88 (Figura 3.2.):

  • Valorile menţionate în figura din monografie trebuie citite fără procent şi reprezintă diametrul în inches al fiecărei arii (această raportare a fost necesară pentru reconstrucţia figurii). Pentru a afla contribuţia fiecărei arii trebuie urmată sursa online indicată în figură.
  • Figura nouă, cu ariile descrise procentual, arată astfel:

 

Fig 3.2.

Figura 3.2. Relaţii genetice ale românilor (figură adaptată cu permisiune după cea generată pe baza studiului lui Hellenthal şi al colaboratorilor săi, 2014, http://admixturemap.paintmychromosomes.com/; harta de fundal este adaptată după o imagine disponibilă în domeniul public, http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blank_map_europe.png). Procentele arată contribuţia genetică.

Pagina 93 (rândul 9 de jos)

  • „influenţată/mediată” în loc de „moderată”

Pagina 94 (rândul 1 de sus – eroare identificată cu ajutorul lui Lucian Sfica)

  • „temperatura medie anuală pe parcursul zilei” în loc de „temperature medie anuală”

Pagina 101 (rândul 25 de jos):

  • „accent pe reglementări (rigide şi detaliate)” în loc de „accent pe reguli”

Pagina 108 (rândul 5 de sus):

  • „în jurul nivelului” în loc de „în jurul nivelul”

Pagina 119 (rândul 21 de sus):

  • „funcţia” în loc de „funcţie”

Pagina 122 (rândul 6 de sus – similar în Tabelul 3.12 de la pagina 159 şi 345):

  • „din 31 de ţări/culturi” în loc de „din 30 de ţări/culturi”

Pagina 142 (rândul 2 de sus):

  • „valorile de supravieţuire (vs. autodeterminarea-self-expression)” în loc de „autodeterminarea (vs. self-expression)”

Pagina 170 (rândul 4 de sus):

  • „saşii” în loc de „şaşii”

Pagina 191 (rândul 4 de sus):

  • „efectului” în loc de „afectului”

Pagina 207 (rândul 10 de sus)

  • „semnificaţiile” în loc de „se mnificaţiile”

Pagina 208 (tabel, itemul 11):

  • adaugă spaţiu după paranteză

Pagina 209 (rândul 22 de sus):

  • „interrelaţionările” în loc de „interelaţionările”

Pagina 212 (Tabel):

  • „Suspicioşi” în loc de „Superstiţioşi”

Pagina 251 (rândul 11 de jos):

  • „comportamente” în loc de „compartamente”

Pagina 270 (rândul 9 de sus):

  • „3.4.” în loc de „4.1.10.2”

Pagina 329 (rândul 5 de sus):

  • „individualizării” în loc de „individualizătii”

Pagina 397 (rândul 5 de sus):

  • „Dr. Antonio Terracciano” în loc de „Dr. Antoni Terracciano”

Pagina 321 (rândul 2 de sus):

  • „de la peste 50.000” în loc de „de la peste de date 50.000”

Pagina 343 (rândul 5 de sus):

  • „de pildă” în loc de „pilsă”

Pagina 346 (coloana a treia, antepenultimul rând)

  • trebuie închisă paranteza (similar la tabelul de la pagina 162)

Pagina 347 (rândul 2 de jos):

  • „10%! în loc de „10!; similar la tabelul de la pagina 163

Pagina 354 (rândul 13 de sus):

  • „şi olandezi” în loc de „şi la olandezi”

Pagina 355 (rândul 3 de sus):

  • „sunt congruente” în loc de „sunt perfect congruente”

Pagina 362:

  • „psihologia” în loc de „pshihologia” (rândul 2 de sus)
  • „Pătrăşconiu” în loc de „Pătrăşcoiu” (rândul 2 de sus şi penultimul rând de jos)

Pagina 375 (rândul 2 de jos):

  • „J. Strachey” în loc de „J. Starchey”.

Pagina 387 (rândul 23 şi 24 de sus; al doilea articol pentru Vliert):

  • „cross” în loc de „croos”
  • „Psychology” în loc de „Psychologoy”

 

 

Anunțuri
Categorii:Despre Psihologie

NEWS-EVENIMENT: International Association of Cognitive Psychotherapy a decis ca the 9th International Congress of Cognitive Psychotherapy să fie organizat în 2017 la Cluj-Napoca!

Aşa cum am arătat într-un mesaj anterior, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie a fost selectată ca organizatoare a celui de al 9-lea Congres Internaţional de Psihoterapie Cognitivă, al Asociaţiei Internaţionale de Psihoterapie Cognitivă.

Preşedinte de onoare al Congresului este Aaron T. Beck, preşedintele Congresului este subsemnatul, preşedintele ştiinţific al Congresului este Pim Cuijpers, iar preşedintele comitetului de organizare al Congresului este Anca Dobrean.

Site-ul Congresului este operaţional AICI.

INFO. SUPLIMENTARE (reluate de AICI).

Ca recunoaştere a maturităţii şi impactului internaţional al Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai, boardul International Association of Cognitive Psychotherapy (IACP) a decis în decembrie 2013 ca the 9th International Congress of Cognitive Psychotherapy să fie organizat în 2017, la Cluj-Napoca, în România. Acest eveniment va contribui (1) la includerea oraşului Cluj-Napoca, a Universităţii Babeş-Bolyai şi a Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România în rândul centrelor internaţionale de referinţă în domeniu şi (2) la stabilizarea şi dezvoltarea psihoterapiilor cognitiv-comportamentale în centrul şi estul Europei, zonă care poate servi apoi ca un pod pentru diseminarea acestora dinspre ţările vestice spre cele estice (unde psihoterapia este încă mai puţin dezvoltată/accesibilă).

Psihologia românească a mai găzduit evenimente internaţionale majore – adesea în forma conferinţelor şi/sau simpozioanelor internaţionale, europene, regionale -, dar acesta este primul congres internaţional de anvergură, cu tradiţie internaţională, dintr-un domeniu de vârf al psihologiei moderne, găzduit în România. În acest sens, ţinând cont de anvergura evenimentului, organizaţiile majore din ţară din domeniul sănătăţii mintale (ex. de psihologie, de medicină/psihiatrie) vor fi invitate să se implice în organizare, în calitate de parteneri ai congresului.

DESPRE IACP ŞI CONGRES

International Association of Cognitive Psychotherapy (IACP) este organizaţia internaţională de profil, reunind asociaţii naţionale, regionale şi profesionişti de pe tot cuprinsul lumii. Congresul internaţional al IACP este un eveniment major în domeniu care se organizează aproximativ din trei în trei ani; între congrese se organizează conferinţe şi/sau simpozioane internaţionale, europene, americane, asiatice, africane etc. în domeniu. Congresul este evenimentul major, de sinteză, care stabileşte apoi marile direcţii în domeniu. Specific, până acum, congresul IACP a fost organizat în locaţii precum New York (SUA, 1976), Umea (Suedia, 1986), Oxford (Anglia, 1989), Toronto (Canada, 1992), Gotenborg (Suedia, 2005), Roma (Italia, 2008), Istanbul (Turcia, 2011) şi Hong Kong (China, 2014). Între anii 1992 şi 2005 congresul a fost organizat în colaborare cu alte organizaţii de profil sub numele de World Congress of Behavioral and Cognitive Therapies: 1995-Copenhaga/Danemarca; 1998-Acapulco/Mexic; 2001-Vancouver/Canada; 2004-Kobe/Japonia (congres care a continuat apoi ca eveniment independent, dar coordonat cu congresul IACP: 2007-Barcelona/Spania; 2010-Boston/SUA şi 2013-Lima/Peru).

DESPRE PSIHOTERAPIILE COGNITIV-COMPORTAMENTALE

În psihologia clinică şi psihoterapie, abordarea cognitiv-comportamentală (cognitive-behavior therapy/CBT) este standardul de aur (golden standard) pentru (1) optimizarea şi dezvoltarea personală; (2) promovarea sănătăţii şi prevenţia tulburărilor psihice şi (3) tratamentul tulburărilor psihice şi a celor somatice care implică în etiopatiogeneză factori psihologici. Într-adevăr, ghidurile clinice internaţionale (spre exemplu, National Institute for Health and Clinical Excellence, American Psychological Association, Cochrane Reviews etc.) recomandă, pentru cele mai multe condiţii clinice psihologice, intervenţiile cognitiv-comportamentale (1) ca primă linie de tratament (ex. în tulburări de anxietate, tulburări depresive, tulburări de comportament alimentar, tulburări de spectru autist, tulburări ale copilului, cuplului şi familiei etc.); (2) în combinaţie cu tratamentele medicamentoase/farmacoterapie (ex. în tulburări depresive severe, deficit de atenţie şi hiperactivitate etc.); sau (3) ca a doua linie complementară de intervenţie, după farmacoterapie (ex. în tulburări psihotice).

Inventarea psihoterapiei cognitiv-comportamentale în anii ’50-’60 ai secolului XX (cu contribuţiile majore ale lui Albert Ellis şi Aaron T. Beck) a dus la o revoluţionare a tratamentelor tulburărilor psihice şi psihosomatice, sute de mii de profesionişti (ex. psihologi, psihiatri) practicand astăzi acest tratament, milioane de oameni beneficiind astfel de el în întreaga lume. CBT a produs o schimbare de paradigmă (cognitive revolution) în practica psihologiei clinice, a consilierii psihologice şi a psihoterapiei, cu impact major asupra domeniului sănătăţii.

DESPRE ORGANIZAŢIILE CARE VOR FI IMPLICATE CA ORGANIZATORI PRINCIPALI

 

 

 

Astăzi a încetat din viaţă marele psiholog român Ioan Radu!

In Memoriam Ioan Radu:

Am înţeles de la familie că profesorul Ioan Radu a dorit ca acest moment să fie unul cu mai puţine „componente” publice. De aceea nu am de gând să scriu aici un text mai lung (îl păstrez pentru lucrări legate de istoria psihologiei româneşti, unde profesorul Radu, prin contribuţiile academice şi administrative ingenioase, îşi are locul lui bine definit!), dar vreau totuşi să punctez două lucruri mai personale (pentru detalii despre profesorul Ioan Radu vezi AICI – text preluat din prezentarea de pe site-ul APIO – şi AICI).

  • Profesorul Ioan Radu (n. 15 august 1925, sat Petea de Câmpie, comuna Band, judeţul Mureş) a fost liantul între generaţia de psihologi clujeni dinaintea desfiinţări psihologiei de către regimul comunist (1977/1982) şi noua generaţie de psihologi clujeni de după Revoluţia din 1989. El a fost cel care a dat noua direcţie psihologiei clujene, prin aducerea unor psihologi tineri, care au imprimat un suflu modern psihologiei clujene (suflu uşor diferit faţă de alte centre academice psihologice din România). A fost un om exigent, pariind, de cele mai multe ori, corect pe oameni de valoare şi refuzând să aducă în grup oameni mai puţini valoroşi (în ciuda faptului că acest lucru îi putea crea animozităţi). Dar, prin această atitudine responsabilă, psihologia clujeană a rămas, în structura sa fundamentală, o Şcoală, pe linia Goangă-Roşca/Mărgineanu-Radu. Chiar dacă, ca în orice grupuri din mediul academic, cei din generaţia de astăzi avem uneori divergenţe între noi, cu mici excepţii, la mizele mari, Şcoala este mereu unită!
  • Mie mi-a fost şi conducătorul de doctorat. Dintre specializările sale academice principale – metodologia cercetării, psihologia socială, psihologia şcolară -, unele introduse în premieră în ţară, după Revoluţia din 1989,  am continuat la nivel academic partea de metodologia cercetării cu aplicaţii în domeniul clinic (substratul experimental/de cercetare este o caracteristică cardinală a Şcolii clujene de psihologie, de la fondatorul acesteia Florian Ştefănescu-Goangă). Am rămas în memorie cu următorul eveniment, care arată ce înseamnă un mentor adevărat şi care sintetizează multe despre acest mare profesor şi psiholog român. Imediat după doctorat mi-a spus (reproduc aproximativ): „…Du-te în SUA (obţinusem prin concurs o poziţie postdoctorală), învaţă cum se face psihologia modernă şi vino şi fă la fel şi la UBB. Eu a trebuit să lucrez într-o altă paradigmă, de restrişte (se referea la desfiinţarea psihologiei în perioada comunistă), tu nu trebuie să urmezi modelul meu academic de cercetare, cu publicaţii mai ales naţionale, poate valoroase, dar de circulaţie restrânsă, ci trebuie să te pregăteşti în noua paradigmă, care să internaţionalizeze psihologia românească, aşa cum a fost aceasta de la începuturi prin Florian Ştefănescu-Goangă…”. Astfel de oameni, capabili să promoveze standarde pe care ei din cauza vremurilor nu au avut cum să le atingă (iar perioada comunistă a fost o frână uriaşă), nu să se autopromoveze blocând astfel asimilarea unor lucruri noi, au fost şi sunt astăzi rari şi ei sunt mentorii şi creatorii de şcoli academice care rămân în memoria oamenilor.

Pentru aceste lucruri trebuie să-i mulţumesc profesorului Ioan Radu! Cu siguranţă, fără el, eu şi apoi Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie nu am fi existat astăzi în această formă. Pentru noi, profesorul Ioan Radu ramâne nu doar un model, ci o prezenţă vie şi constantă prin valorile pe care ni le-a transmis!

Categorii:Despre Psihologie Etichete:

Unul din cele mai descărcate articole ştiinţifice din WOL în 2014/2015

M-am bucurat să văd că în 2014 şi în 2015 (până în luna iulie) cel mai descărcat articol ştiinţific din sistemul Wiley Online Library/WOL a fost cel la care a participat şi grupul nostru (vezi AICI), parte a proiectului european ROAMER. Tabelele au fost generate în sistemul WOL şi au fost distribuite membrilor consorţiului ROAMER de către Dr. Susanne Knappe, TU Dresden, Germania.

WOL „…hosts the world’s broadest and deepest multidisciplinary collection of online resources covering life, health and physical sciences, social science, and the humanities. It delivers seamless integrated access to over 6 million articles from over 1500 journals, over 16,000 online books, and hundreds of reference works, laboratory protocols and databases…”.