Prima pagină > Fără categorie > Analize/recenzii de specialitate

Analize/recenzii de specialitate

În această secţiune prezint reacţiile profesioniştilor psihologi asupra monografiei. Printr-o astfel de secţiune se pot evita situaţiile la limita imposturii, când nespecialişti în psihologie sau oameni fără contribuţii ştiinţifice consistente se pronunţă uneori prea ferm şi vehement, nu asupra implicaţiilor unor rezultate psihologice – lucru pe care, în mod natural, este tentată să-l facă toată lumea -, ci asupra paradigmei psihologice propriu-zise.

  • Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie (RPSS) a dedicat o secţiune specială analizei monografiei. Articolele-reacţie ale profesioniştilor psihologi de top din domeniu, din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, – reacţie la lucrarea monografică şi la articolul meu introductiv din numărul special: „Cum s‑a născut monografia Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor. Provocarea peste timp a lui Constantin Rădulescu‑Motru” -,  pot constitui o grilă de lectură a monografiei pentru nepsihologi. Aşa cum spuneam mai sus, printr-o astfel de grilă se pot evita situaţiile la limita imposturii, când nespecialişti în psihologie sau oameni fără contribuţii ştiinţifice consistente se pronunţă uneori prea ferm şi vehement, nu asupra implicaţiilor unor rezultate psihologice – lucru pe care, în mod natural, este tentată să-l facă toată lumea -, ci asupra paradigmei psihologice propriu-zise.
    • Articolul de start (David, 2015) şi reacţiile profesioniştilor în domeniu (Sava, 2015; Iliescu, 2015; Dobrean, 2015; Constantin, 2015) pot fi găsite în text complet aici AICI.
    • O serie de două noi articole (Iacob, 2015 şi Cernat, 2015), alături de răspunsul meu le acestea (David, 2015), au apărut în RPSS, în numărul din decembrie 2015 (vezi AICI).
    • RPSS a promovat programul internaţional de cercetare a cogniţiile iraţionale la nivel de ţară/cultură – derivata din monografia despre psihologia românilor (vezi AICI).

 

  • Colegiul Psihologilor din România a preluat AICI comunicatul editurii Polirom. 

 

  • Revista Timpul (vezi AICI).
    • Prof. univ. dr. Luminiţa Iacob (UAIC, Iaşi) este unul din vârfurile psihologiei româneşti în etnopsihologie. Ţinând cont de faptul că paradigmele noastre sunt oarecum „rivale” (etnopsihologie vs. cognitiv/psihometric/clinic într-o metodologiwe interculturală) eram  curios cum se va poziţiona faţă de monografie. Deşi avem abordări diferite, a înţeles în mod profesionist paradigma monografiei, punctând aspectele ei tari şi reliefând colegial aspecte mai sensibile ale monografiei. Nu am comentarii la recenzie, luând-o aşa cum este: o recenzie făcută de un profesionist

 

  • Două recenzii au apărut în revista de Psihologie Socială (vezi AICI)
    • Prima recenzie este semnată de prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc (psiholog) de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, iar a doua de conf. univ. dr. Marius Lazăr (sociolog) de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Colegei Turliuc îi spun că sunt de acord cu problematizările ridicate, evident necomentând asupra aspectelor pozitive pe care le-a remarcat. Colegului Lazăr am să-i răspund în legătură cu aspectele critice care interesectează atât psihologia cât şi sociologia, în cadrul unei dezbateri pe care o avem planificată în ianuarie 2016; menţionez însă doar că mi-ar fi plăcut să fie mai atent când a alunecat în psihologie hazardându-se la „analize” şi „sfaturi”, unde, fiind sociolog, nu psiholog, evident că a făcut erori neforţate, care strică tonul mai serios al altor aspecte profesionist problematizate în domeniul său de competenţă (pe care îl ştiu şi-l apreciez).

 

  • Alte analize/recenzii (publicate/în curs de publicare) au dus la următoarele puncte de vedere:

 

    •  Evident, nevorbind limba română, nu mă pot pronunţa direct asupra întregului conţinut al monografiei, cu excepţia studiului 3, la care am participat şi pe care îl consider important. Dar aş sublinia în acest context că, în general, astfel de cercetări asupra caracterului naţional şi relaţia acestuia cu atribute psihologice de bază sunt fundamentale pentru psihologia inteculturală modernă. (Dr. Antonio Terracciano, Florida State University, SUA, autor al articolului „National Character Does Not Reflect Mean Personality Trait Levels in 49 Cultures”, Science, 2005)

 

    •  Lucrare de referinţă, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală nu doar are meritul de a continua un vechi interes de cercetare cu mijloacele ştiinţei moderne, ci este în acelaşi timp o invitaţie deschisă către autoreflecţie. „Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru societatea românească în ansamblu. Profesorul Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă, răspunsuri bine documentate la aceste întrebări, ceea ce face din volumul de faţă un exemplu demn de urmat pentru cercetări ulterioare în această arie extrem de importantă în care cunoaşterea de sine devine cunoaşterea psihologiei noastre ca membri ai unui grup, ai unei culturi şi ai unei istorii comune. (Dr. Vlad Glăveanu, specialist în psihologie culturală, Aalborg University, Danemarca/London School of Economics, Marea Britanie, editor al Europe’s Journal of Psychology)

 

    • Profesorul Daniel David semnează o lucrare de sinteză admirabilă, care le adresează românilor invitaţie la autoreflecţie. Important este că lucrarea oferă şi o bază robustă pentru acest exerciţiu de autoreflecţie: este complet ieşită din tiparele speculative şi preponderent calitative care au caracterizat în mod tradiţional discuţiile purtate, mai mult sau mai puţin timid, în cultura română, referitor la „cum suntem” sub aspect psihologic. Monografia se înscrie într-un curent ştiinţific, punând datele şi metoda experimentală la baza descrierilor, comentariilor sau concluziilor. Este o punctare clară a unui moment de maturitate în psihologia românească: după 15 ani de studii admirabile realizate în România în domeniul evaluării psihologice, datele existente în varii surse într-o cantitate imensă au fost utilizate şi combinate cu studii punctuale ale autorului, pentru a oferi această imagine incitantă a poporului nostru. Cu siguranţă că studiile de acest tip vor continua şi se vor dezvolta şi pe viitor, arătând că psihologia are o voce puternică în conturarea identităţii noastre. (Dr. Dragoş Iliescu, profesor de psihologie, Universitatea din Bucureşti, preşedinte al International Test Commission)

 

    • Această lucrare monografică despre psihologia poporului român ne prezintă fotografia noastră identitară sub aspect psihologic, prin apelul la un demers ştiinţific riguros, specific psihologiei experimentale şi interculturale. Cartea se axează în mai mică măsură pe stereotipuri – cum ne percepem? cum ne percep alţii? –, ajutându-ne să înţelegem cum suntem noi şi discrepanţa dintre cum suntem şi cum credem că suntem. Această realitate poate fi pe alocuri inconfortabilă, dar ignorarea ei ne-ar face mai mult rău din perspectiva progresului nostru ca naţiune. Profesorul Daniel David îşi asumă curajul dezvăluirii vulnerabilităţilor şi a punctelor noastre tari sub aspect psihologic, într-o carte incendiară, destinată deopotrivă specialiştilor şi publicului larg. (Dr. Florin Alin Sava, profesor de psihologie, directorul Departamentului de Psihologie, Universitatea de Vest din Timişoara)

 

    • O lucrare ambiţioasă care va rămâne un reper important, un punct de cotitură în înţelegerea şi interpretarea psihologiei/mentalităţii poporului român. Profesorul Daniel David propune o trecere de la o interpretare subiectivă (fenomenologic-hermeneutică) a acestei realităţi la una obiectivă, pornind de la analiza datelor empirice, pentru a ajunge apoi, ca specialist în ştiinţe cognitive, la analiza discrepanţei dintre cele două şi la impactul acesteia asupra psihologiei românilor. Dincolo de polemicile pe care le va trezi, fără îndoială, această lucrare, ea va rămâne în conştiinţa publică şi în bibliografia ştiinţifică drept prima analiză sistematică a datelor esenţiale ale profilului nostru psihologic pornind de la agregarea, adesea pe eşantioane naţionale reprezentative, a trăsăturilor psihologice individuale dominante ale românilor. Fără a propune să tranşeze definitiv acest subiect, lucrarea va contribui, fără îndoială, la conturarea unei imagini mai clare despre noi înşine, creând astfel premisele pentru asumarea felului în care suntem şi prefigurarea felului cum dorim să devenim în viitor. (Dr. Ticu Constantin, profesor de psihologie, directorul Şcolii doctorale de psihologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi)

 

    • Ideea profesorului Daniel David de a realiza o amplă monografie cu privire la psihologia poporului român și profilul său psihologic, ca replică la disanță de mai bine de un secol la lucrarea lui Constantin Rădulescu-Motru, mi s-a părut pe îndrăzneață și cuceritoare. Despre preocupările domniei sale în această direcție am citit pentru prima dată pe HotNews.ro la sfârșitul lunii marti și am înțeles imediat că demersul său răspunde unor nevoi fundamentale actuale ale românilor: identitare, culturale și de autocunoaștere. Am decis imediat să îl invit pe profesorul Daniel David la o conferință publică pe care am organizat-o la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la care au participat peste 700 de persoane. Am aflat cu acest prilej și apoi, după apariția volumului ”Psihologia poporului român”, am înțeles că lucrarea propusă de autor – concepută și realizată de-a lungul unui întreg deceniu – are un fundament teoretic consistent incluzând atât lucrări clasice/paradigmatice și studii directe/indirecte moderne cu privire la psihologia poporului român, cât și numeroase anchete și lucrări recente realizate la nivel internațional cu o metodologie consacrată, care permite comparații variate cu alte popoare. Combinând demersul empiric, fenomenologic și hermeneutic, trecând peste fricile și prejudecățile care au acompaniat, parazitat sau chiar paralizat cunoașterea în domeniul social, Daniela David demonstrează faptul că psihologia cognitivă interculturală matură se pretează la un demers constructiv comparativ, dominant etic, pe baza unor metode internaționale. Cele trei studii noi, originale, publicate în acest volum sunt părţi ale unor colaborări internaţionale. Primul capitol aplicativ prezintă valorile, normele și axiomene socioculturale specifice românilor, indicând faptul că românii au un pattern colectivist, focalizat pe familie, muncă şi religie. Al doilea capitol aplicativ vizează analiza profilului psihologic de adâncime și a celui de suprafață, a discrepanțelor dintre ”cum suntem” versus ”cum credem că suntem” în cazul trăsăturilor de personalitate, analiza autostereotipurilor și heterosterotipurilor românilor. Autorul combină analiza secundară a rezultatelor unui număr foarte mare de studii cu analiza datelor a trei studii realizate de de autor. În al treilea capitol aplicativ, este propus un profil psihologic al românilor așa cum rezultă din datele empirice (cum suntem si ce ce am ajuns asa) și din analizele fenomenologico-hermeneutice cum credem/cred alții că suntem și de ce credem/cred astfel. Lucrarea se încheie cu necesarele concluzii generale, cu precizarea limitelor și implicațiilor lucrării. Lucrarea destinată unui număr mare de specialiști din diferite domenii și publicului larg trebuie citită, descoperită și savurată! (Dr. Maria Nicoleta Turliuc, profesor de psihologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

 

    • O recenzie interesantă a fost efectuată de profesorul Ion Mânzat. Spun interesantă deoarece a reliefat aspecte (ex. de psihologie sinergetică) la care nu m-am gândit în timpul elaborării monografiei, dar care pot face sens pe linia argumentării dânsului. Profesorul Ion Mânzat a fost unul din vârfurile psihologiei româneşti înainte de desfiinţarea acesteia de regimul comunist (ex. bursier Fullbright la Berkeley University şi la Stanford University, SUA, cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei Române) şi unul dintre cei care au suferit major repercursiunile regimului comunist asupra psihologiei (vezi AICI şi AICI). Recenzia profesorului Ion Mânzat (vezi mai jos) va apărea în Transylvanian Journal of Psychology (decembrie 2015):
      • Am lecturat, am studiat si am savurat o carte care m-a impresionat prin cantitatea de munca pe care o contine, prin rigoarea cercetarilor,  prin subtilitatea interpretarii rezultatelor, prin noutatile surprinzatoare pe care le reliefeaza.  Cartea contine prioritar demonstratii si mai puțin afirmatii,  argumente si observații.  Interpretarile nu sunt doar statistice ci sunt mai ales psihologice. Structurile sunt corelate cu functiile, iar acestea sinergic imbinate  exploreaza atat la suprafața cat si la adancime (similar cu structurile generative ale lui Noam Chomski). Este o carte elaborata, care solicita din plin gandirea si imaginatia cititorului, dar care nu obosește și nu sufoca, ba dimpotriva invioreaza,  surprinde, instruiește si trezește.  Multitudinea informațiilor este fructuos operationalizata.  Și astfel, noile concepte sunt efectul unor rodnice cooperări sinergice intre informații și operatii.  In acest fel, conceptele operationale dobandesc atributul transferabilitatii,  adica al extinderii campurilor operatorii (J. Piaget).Cel puțin trei au fost motivele care m-au îndemnat sa scriu o recenzie despre aceasta originala si valoroasă carte care contine principalele virtuti ale eficientei unei cercetari știintifice: valoarea, utilitatea și perspectiva. Primul motiv: în anul 1992 am initiat impreuna cu profesorul Paul Popescu Neveanu o ampla și ambitioasa cercetare etnopsihologica – „Harta psihologica a poporului roman”. Au fost angajati peste 200 de psihologi din toate judetele țării (pe atunci, in Romania erau foarte putini psihologi). Cercetarile au demarat foarte greu si in cele din urma s-au impotmolit.  Dupa moartea profesorului (1995) a murit si cercetarea. A fost doar un inceput,  fara dezvoltare si fara finalizare. Aceasta experienta personala m-a facut sa pot aprecia si admira efortul si tenacitatea depuse de Daniel David in elaborarea acestui volum. Al doilea motiv: inalta competenta și vigoarea creativa a autorului  care este, pentru mine, un cercetător știintific de mare putere. Al treilea motiv: actualitatea si unicitatea temei de cercetare.Premisele cercetarii sale sunt cautate in operele clasicilor: Wilhelm Wundt (Volkerpsihologie), Constantin Radulescu Motru, Dumitru Draghicescu etc, După cum marturisește autorul, cercetarea sa are trei obiective:
        1. O prima sinteza moderna a atributelor psihologice ale romanilor;
        2. O oportunitate de autocunoaștere a romanilor;
        3. O monografie cognitiv-comportamentalista.

        In legatura cu al treilea obiectiv am o observație. Psihologia cognitiva, asemenea tuturor psihologilor, are  virtuti și limite. Din punctul meu de vedere aceasta ampla și deschisa cercetare depaseste granitele psihologiei cognitive, indreptându-se spre o psihologie integratoare. (O prima incercare de psihologie integrala asupra constiintei  a fost facută de Ken Wilber in Outline of An Integral Psychology,  2000, in care realizează un model sintetic in care uneste cele patru perspective ale individului – interior, exterior, cultura și societate -, care se numește AQAL, All Quarrels All Level. I. Manzat, Istoria psihologiei universale, 2007, pg. 860).

        Capacitatea de integrare a atat de multor campuri teoretice cere transformarea interioară a autorului insusi. Dezvoltarea cercetatorului este esentiala intrucat studierea aspectelor nonduale, transcendente nu se poate realiza la nivel analitic, ci doar intr-un cadru cognitiv sintetic. Ne-am bucurat sa descoperim aceste atribute in autor.

        Pentru a cerceta riguros si obiectiv o astfel de tema complexa este nevoie de mult curaj, insotit de mult entuziasm. Curajul este o calitate obligatorie a creativitatii. Psihologii americani, inca din anii ’50 ai secolului trecut, au dovedit  prin prodigioase cercetari ca asumarea riscului si cutezanta creatoare sunt principalele atribute creative  (P. Torrance). In ceea ce privește asumarea riscului amintesc ca recent Polly Morland  (Risk Wise, 2014) a demonstrat ca riscul se poate calcula matematic cu probabilitati.  Ea isi propune sa descopere procesul luarii unei decizii, dar și pastrarea unei minti deschise in timpul procesului. Afirmația sa principala este: „Este mai bine sa nu fugi de risc ci sa pașești spre el.” Daniel David  culege  prin acest volum și roadele curajului, fara de care nu ar fi  fost posibil acest travaliu intelectual îndelungat.

        Pe parcursul cartii am descoperit multe noutati, constructe originale și comparații revelatorii. Ma mulțumesc sa amintesc doar cateva.

        • Un popor care se autocunoaște (are conștiința de sine) psihologic este mai emancipativ și mai greu de manipulat.
        • Insușiri proprii romanilor (dupa C . Radulescu Motru): a. individualismul egocentric,  focalizat pe proprietate și pe interesul lui (romanul este anarhic  și asociat prin gregarism, nu in  structuri comunitare puternice);  b. comportamente ghidate de „gura lumii”, aceasta fiind cauza neperformarii; c. neperseverenta in lucrul inceput; d. atribute favorabile: primitor, tolerant, religios, iubitor de dreptate; e. alte atributuri: indisciplina și munca dezordonata,  în salturi, lipsa spiritului comercial, lipsa de prețuire a timpului.
        • Profilul genetic al romanului: influența daco-traca și influența Imperiului Roman (s-ar fi cuvenit accentuarea acestei perspective).
        • Sunt foarte interesante și chiar surprinzătoare cele șase tipuri de comparații intre România și SUA și intre România și cele noua tari din Europa, America de Nord și Asia (conform modelului Hofstede, 2010): 1. colectivism/individualism, 2. feminitate/masculinitate,  3. distribuirea/concentrarea puterii, 4. evitarea/angajarea incertitudinii, 5. orientarea pe termen scurt/pragmatism, 6. reprimare/indulgenta.
        • Din lista valorilor universale (conform Schwartz, 2012) am reținut ca foarte interesante: self-transcendence, self-enhancement, deschidere la schimbare (m-am bucurat sa descopar aceste concepte apropiate și de psihologia transpersonala).
        • Am fost surprins sa aflu ca romanii au un înalt nivel de religiozitate, credința în Dumnezeu la romani fiind de 92,3%.
        • Neîncrederea in oameni este foarte dezvoltata la romani.
        • Cinismul social este crescut la romani, insa sfidarea și indoiala au scoruri mici.
        • Scepticismul are valoare mai mare la romani comparativ cu americanii.
        • Mandria naționala are o valoare medie (sub Turcia, SUA etc.).
        • Sunt reliefate și varii tipuri de ingrijorari.
        • Factori importanți în viața: familia și munca au valori mari, prietenia avand o valoare mai mica.
        • In ceea ce privește profilul cognitive, romanii au o cultura colectivista focalizata pe familie, munca și credința.
        • Este surprinzator sa aflam ca Romania este fruntașa în Uniunea Europeana la analfabetism funcțional.
        • In ceea ce privește creativitatea romanului, aceasta are un nivel la fel de mare ca a americanului (și la copii și la adulți).
        • La stima de sine romanii sunt pe locul 47 din 53 de țări.
        • Se fac referiri interesante despre stilul de atasament romantic!
        • De necrezut aflam noutăți care contrazic drastic convingerile noastre: in comparație cu germanii romanii au un angajament mai mare, orientare spre statut și dominanta mai mari, o internalizate crescuta, dorinta de invatare mai mare. De asemenea, optimismul si competitia sunt mai mari; in schimb au scoruri mai mici decat germanii la perseverenta, flexibilitate, neinfricare, independenta.
        • Plansul la romani este de nivel mediu. (Dar umorul? Asteptam un raspuns de la urmatoarea cercetare in domeniu).
        • Intre romani și italieni s-a remarcat o mare similaritate.

        Toate aceste date au fost  obţinute de catre autor in urma unei munci care merita tot respectul nostrum si care a inclus, printre altele,  aplicarea de probe psihologice și realizarea unei analize statistice ample. Informatiile au fost pentru mine provocari mai ales ca eu am fost timp de patru decenii (1960-2000) un pasionat cercetator experimentalist,  dupa care am devenit cercetator teoretician. In 1985 am inceput proiectarea unei noi paradigme – psihologia sinergetica.  Vreau sa subliniez ca autorul a gandit sinergetic cercetarea sa fara sa-si propuna aceasta (cel mai probabil). Psihosinergetica susţine ca intr-un sistem dinamic si complex toate componentele lucreaza impreuna si deodata si unele prin altele nu unele dupa altele. Adica lucreaza sinergic. Astfel, intregul este mai mult decât suma parţilor.  Fara o astfel de gandire stiințifica autorului iar fi fost mult mai dificil sa intreprinda aceasta complexa  cercetare fenomenologica și hermeneutica (Cum credem ca suntem? Cum cred altii ca suntem?).

        Ne dorim ca în continuarea acestei cercetari hipercomplexe sa gasim informații si despre: iubire, umor si concepția despre moarte la romani.

        Citind aceasta carte cititorule ai putea descoperi la tine si la cei din jur trasaturi si atitudini pe care nu le-ai constientizat inainte; ai putea descoperi nevoia de transformare. Lecturand si meditand asupra celor scrise intelegerea noastra, a romanilor asupra sufletului nostru romanesc, se va largi și se va  adanci. Ne vom da seama de misiunea și rostul pe care le avem.  Vom putea obține raspunsuri pe care nu le-am mai primit la intrebarile nerostite care salasluiesc in inimile noastre „Cine suntem?”, „Cum suntem?”, „Care este rostul nostru aici?”, „Incotro ne indreptam? ” Cartea este un excelent ghid credibil si stiinţific pentru largirea constiinței  de sine a romanului.

        În finalul carţii este laudabil ca  autorul formulează propuneri de proiecte  si programe pentru dezvoltarea cercetarii in viitor. Apreciez optimismul perspectivelor sale.  O cercetare autentica și cu un nivel inalt de exigenta metodologica nu se incheie cu concluzii ci cu perspective, autorul facand astfel inca o data dovada meticulozitatii sale stiintifice.

        II sunt recunoscator autorului pentru privilegiul de a fi citit cartea inaintea publicarii.

 

 

 

Anunțuri
Categorii:Fără categorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: