Departamentul de Psihologie Clinică şi UBB în Premiile Foreign Policy România pe anul 2015

Foreign Policy România (FPR) a stabilit lista celor 100 de oameni şi idei care mişcă ţara (pe anul 2015). Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) are trei membri incluşi în această listă şi încă două menţiuni speciale („de citit” şi „de urmărit” – descrierile sunt preluate aproximativ din FPR ).

I. Secţiunea Idei şi Proiecte:

1. Rectorul UBB, Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, pentru lucrarea „Istoria, adevărul şi miturile”, pe care o consideră „un răspuns ştiinţific la încercările de a falsifica istoria românilor”.
2. Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din UBB, pentru cercetările în domeniul roboterapiei (Psi-Roboţi), cu accent pe proiectul DREAM (coordonator în ţară: Prof. univ. dr. Daniel David, directorul fondator al departamentului).

De citit în această secţiune: Constantin Bărbulescu – lucrarea „România medicilor”, în care se conturează imaginea ţăranului român din anii 1800.

Alte persoane incluse în acestă categorie au fost: Ionel Valentin Vlad (preşedintele Academiei Române), Andrei Pleşu (filosof), Alina Mungiu Pipidi (politolog), Dragoş Sdrobiş (istoric), Sebastian Buhai (economist). Organizaţiile incluse au fost: Fundaţia Caesar, Nod Makerspace şi Square One.

II. Secţiunea de cercetare şi Inovare

1. Flaviu Turcu, lector univ. dr. la Facultatea de Fizică a UBB, pentru premiul R&D100 (« Oscarurile Inventicii »), cu referire la „dezvoltarea unei tehnologii RMN utilizată în analiza stocării gazelor cu efect de sera”.

De urmărit în viitor: Alida Iulia Gabor – pentru grantul European Research Council (starting grant) în domeniul schimbărilor climatice.

Alte organizaţii şi persoane incluse în acestă categorie au fost: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Bitdefender, Vector Watch, Softronic, Casele EFdeN şi Prispa, Inginerii Arca Space/Cătălin Duru (inovatori), Mihail Roco (savant), Mircea Tudor (inventator) şi Victor Sfiazof (designer auto).

Think Tank-ul G3A – Rolul educaţiei şi cercetării într-un proiect de ţară – UPDATE

UPDATE:

În urma mesei rotunde (cu participarea mediului academic – vezi mai jos lista de invitaţi din Academia Română/universităţi/institute, cu prezenţa tuturor celor care au avut lucrări invitate – şi autorităţilor în domeniu: ministru, secretari de stat şi consilieri ai ministrului), am selectat mai jos câteva idei mai frecvente (prezentate şi la Radio România Cultural), toate discuţile şi prezentările detaliate urmând să fundamenteze Raportul TT-G3A din decembrie 2016.

1. Într-o lume globalizată bazată pe cunoaştere, cercetarea şi educaţia reprezintă motorul principal al competitivităţii ţării; de aceea acestea trebuie să ocupe rolul fundamental într-un proiect de ţară.
2. Pentru a racorda cercetarea şi educaţia românească la aria europeană şi internaţională a educaţiei şi cercetării, trebuie implementate rapid o serie de schimbări:
   1. Necesitatea raportării excelenţei academice la ranking-urile internaţionale. Este fără sens să ţinteşti să devii mai bun pentru a pătrunde în clasamentele internaţionale, dar să nu implementezi practicile academice care să te ducă acolo. Este ca şi cum ai dori să devii mai bun la gimnastică, dar te antrenezi la aruncat ciocanul. Ranking-urile internaţionale ar trebui să stea la baza finanţării de excelenţă acordată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetarii Ştiinţifice.
   2. Autorităţile în domeniu (Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetarii Ştiinţifice şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare) trebuie să fie atente la necesitatea utilizării de evaluatori străini în distribuirea fondurilor academice pe bază de performanţă; ţinând cont de mărimea ţării şi de nivelul dezvoltării mediului academic românesc, doar aceştia pot întruni simultan  – într-un număr suficient de mare pentru astfel de evaluări – criteriile necesare de prestigiu academic şi lipsa conflictelor de interes. Aici trebuie avut însă mare grijă la conflictul de interes care poate greva evaluatorii străini, în sensul păstrării avantajului competitiv românesc asupra unor idei inovatoare româneşti.
   3. CNATDCU trebuie să elaboreze standarde care corespund standardelor specializărilor aşa cum apar acestea la nivel internaţional. Sigur că valorile acestor standarde trebuie să ţină cont de nivelul de dezvoltare academică din România (să vizeze „zona proximei dezvoltări”), dar standardele trebuie să fie congruente cu cele de la nivel internaţional. Revistele româneşti trebuie să se înscrie în aceeaşi logică a standardelor internaţionale.
   4. Etica şi integritatea trebuie să devină repere absolute în mediul academic românesc.
3. Universităţile de tip world-class au o „reţetă” explicită. Aceasta trebuie implementată şi la noi, de către universităţile care se proiectează ca fiind de tip world-class. Raportarea la standardele internaţionale din ranking-uri şi traiectoriile diferite de carieră academică, cu indicatori de performanţă specifici, sunt două mutaţii pe care trebuie să le facă universităţile româneşti care ţintesc să devină de tip world-class. La acestea se adaugă internaţionalizarea (la nivelul selecţiei cadrelor didactice şi de cercetare), care poate reduce caracterul prea omogen al universităţilor româneşti, caracter derivat din faptul că angajăm mai ales proprii absolvenţi şi astfel nu există o suficientă fertilizare a mediului academic cu idei inovative şi prin care apare un blocaj al tinerilor în a dezvolta noi programe academice sub conducerea mentorilor lor. Aşadar, selecţia celor mai buni la input şi diferenţierea acompaniată de recompense a celor din sistem reprezintă două strategii care pot dinamiza o universitate româneasca. Acestea fiind spuse, trebuie menţionat că universitatea de tip world-class este doar un model de universitate, alte modele (ex. universitate naţională, regională sau locală) fiind la fel de prestigioase sau de importante pentru societate.
4. Diaspora ştiinţifică românească este o sursă de know how; aşadar, trebuie gândite la nivel guvernamental şi local (ex. în universităţi/institute) mecanismele academice prin care aceasta să se implice în mediul academic românesc (fie din locul unde se află, fie prin reintegrare). Spre exemplu, mecanismul de finanţare instituţională a universităţilor/institutelor ar trebui să ţină cont de astfel de colaborări/reintegrări.
5. Ţinând cont de contextul psihocultural românesc care nu susţine diferenţierea şi care se bazează pe o concentrare a puterii, este nerealist să implementăm mecanisme bazate pe alternativă (ex. a construi o noua universitate naţională de tip world-class – opoziţia la diferenţiere va bloca un astfel de proiect) sau pe asociere (ex. a se asocia două universităţi independente cu potential academic crescut, pentru a avea o universitate de tip world-class – tendinţa de a păstra puterea în universităţile independente va bloca un astfel de demers). Strategia realistă este ca în cadrul structurilor existente să se construiască atractori acceptaţi (ex. Institute de studii avansate/excelenţă – venind dintr-o structura existentă şi rămânând în aceasta, astfel de atractori vor avea mai puţină opoziţie derivată din refuzul diferenţierii şi distribuirii puterii), care să funcţioneze ca modele de bune practici pentru competitivitate şi excelenţă şi de unde să se generalizeze apoi în toată structura bunele practici academice.

ARTICOLUL INIŢIAL:

Vineri, 8 aprilie 2016, de la ora 9.30, la Universitatea din Bucureşti, va avea loc masa rotunda anuală a Think Tank-ului G3A, intitulată: „Rolul educaţiei şi cercetării într-un proiect de ţară” (se va discuta inclusiv legătura cu diaspora ştiinţifică).

TT-G3A a fost creat în anul 2014 (vezi AICI). În primăvara fiecărui an, TT-G3A organizează o masă rotunda (vezi AICI), pe o temă relevantă domeniilor educaţiei şi cercetării, iar în luna decembrie din acelaşi an publică un raportul anual asupra educaţiei şi cercetării din România (vezi AICI).

Organizatori din partea TT-G3A: Petre Frangopol, Academia Română & IFIN-HH şi Daniel David, Universitatea Babeş-Bolyai (UBB)

Gazda evenimentului: Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti (UB) & Academia Română

Participanţi invitaţi (atât reprezentanţi ai autorităţilor publice, cât şi reprezentanţi ai corpului academic din TT-G3A, Academia Română, universităţi şi institute de cercetare, Asociaţia Ad-Astra):

Invitat din partea Administraţiei Prezidenţiale:

• Sanda Pralog, consilier de stat

Reprezentanţi ai autorităţilor publice:

• Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice
• Bogdan Murgescu, consilierul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice
• Mihai Dima, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI)
• Ioan Ursu, vice-preşedinte ANCSI

Reprezentanţi ai corpului academic:

• Tudorel Andrei, Academia de Studii Economice (ASE) & (director general) Institutul Naţional de Statistică
• Marius Andruh, Academia Română & UB
• Gheorghe Chivu, Academia Română & UB
• Valentin Cojanu, ASE
• Alexandru Corlan, Asociaţia Ad-Astra & RPSS
• Ioan Dumitrache, Academia Română & Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB)
• Romiţă Iucu, (prorector) UB
• Voicu Lupei, Academia Română & INFLPR
• Nicu Marcu, Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române
• Octavian Micu, Asociaţia Ad-Astra & Institutul de Ştiinţe Spaţiale
• Dorin Poenaru, IFIN-HH
• Ioan-Aurel Pop, (rector) UBB & Academia Română
• Mihai E. Popa, UB
• Dorin Popescu, Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române
• Ion M. Popescu, UPB
• Octavian Popescu, Academia Română & UBB
• Roxana Savastru, (director general) INOE
• Cristian Silvestru, Academia Română & UBB
• Anca Sima, Academia Română & ICBP
• Mihaela Singer, consilier (educaţie) al Băncii Mondiale
• Livius Trache, (director ştiinţific) IFIN-HH
• Florin Vasiliu, (director ştiinţific) INCDFM
• Victor Voicu, (secretar  general) Academia Română
• Nicolae V. Zamfir, Academia Română &  (director general) IFIN-HH

Analize/lucrări invitate:

• Dorel Banabic, Academia Română & Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Viorel Barbu, Academia Română & Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Gheorghe Benga, Academia Română, Emil Burzo, Academia Română (preşedintele filialei Cluj a Academiei Române) şi Mihai Gîrţu (prorector), Universitatea Ovidius din Constanţa, vor submite analize/lucrări scrise (ca urmare a imposibilităţii de a participa în persoană).

În cadrul mesei rotunde vor avea loc prezentări individuale şi discuţii; discuţiile vor fi atât specifice – asociate fiecărei prezentări individuale -, cât şi generale (inclusiv asupra unor rapoarte/analize invitate). Concluziile mesei rotunde vor fundamenta Raportul TT-G3A din luna decembrie a anului 2016.

 

 

 

 

 

Prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”

La invitaţia rectorului Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, am acceptat să intru ca prorector în noua echipa a rectoratului, având ca misiune prorectoratul cu „Cercetarea, Competitivitatea şi Excelenţa” (incluzând „ranking-urile” universitare şi publicaţiile ştiinţifice) (vezi AICI).

Cei din grupurile cu care lucrez şi colaborez ştiu că am fost iniţial indecis, din cauza multor angajamente internaţionale pe care le am. Rectorul UBB mi-a făcut însă o provocare greu de refuzat: a propus un program complex de modernizare a UBB, în care a inclus explicit – chiar în programul de candidatură – şi patru proiecte/teme majore legate exact de preocupările mele în managementul şi politica ştiinţei (care se regăseau ca idei şi în programul meu de candidatură la rectoratul UBB din 2012). Aceste patru proiecte/teme au fost subsumate ca initiativă prorectoratului de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”; spun iniţiativă, deoarece toate sunt proiecte structurale fundamentale, care se pot realiza doar în echipă (Rectorat-Senat-Comunitatea UBB). Fiind clar definite, mă ajută şi ca organizare a timpului, neobligându-mă să renunţ la angajamentele internaţionale majore pe care le am. Aşadar, pe lângă activităţile standard, curente şi/sau neprevăzute, care sunt cele patru mari proiecte de viziune în care mă voi implica major, ca initiativă, prin prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”?

(1) Organizarea unui institut de studii avansate/excelenţă (vom vedea exact cum se va numi), care să funcţioneze ca un atractor şi un model de bune practici academice; acesta este prins nu doar în programul rectoratului, ci şi în Carta UBB (acesta se înscrie în partea de Excelenţă din mandatul de prorector);

(2) Organizarea unor traiectorii diferite şi flexibile de carieră universitară, cu indicatori academici specifici, după modelul universităţilor de tip „world-class”: „graduate profile” vs. „undergraduate profile,” cu impact asupra dezvoltării în viitor a unor structuri academice de tip „graduate schools/programs” vs. „undergraduate schools/programs”; în acest fel, fiecare coleg poate opta pentru profilul de carieră în care se simte cel mai bine şi mai competent. Definirea profesurii universitare trebuie să fie reconceptualizată în acest context (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(3) Stabilirea unui set de criterii academice relativ stabile şi predictibile [acum există criterii diferite şi chiar contradictorii pentru acelaşi domeniu, în funcţie de moment şi obiectiv (ex. angajare, promovare, premiere, acreditare, etc.), inducând confuzie] – specifice însă fiecărui domeniu -, care să corespundă mai ales „ranking-urilor” în care dorim să ocupăm poziţii cât mai bune; în acest fel fiecare coleg îşi poate face un plan de carieră coerent (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(4) Reorganizarea cercetării-dezvoltării-inovării din UBB (ex. norme de cercetare, postdoc, statutul de „research professor”, finanţare competitivă, laboratoare-centre-institute, publicaţii ştiinţifice, servicii inovative către comunitate, transfer cognitiv şi tehnologic, etc.)  (aceasta se înscrie în partea de Cercetare din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de competitivitate şi excelenţă academică).

Eu cred sincer că, alături de celelalte proiecte majore ale colegilor mei din rectorat, realizarea acestor patru proiecte de esenţă poate contribui la angajamentul rectorului de modernizare a UBB, aceasta intrând astfel în liga universităţilor de tip „world-class”, urmând ca apoi, în anii care vin, să ne putem preocupa, ca prin politici specifice, să devenim din ce în ce mai buni în această ligă. Fără astfel de modificări structurale fundamentale, intrarea în topurile şi mediile academice internaţionale de prestigiu rămâne pentru universităţile româneşti o poveste…!