Prima pagină > Educaţie şi Cercetare > Raportul TT-G3A pe anul 2016 – Metarankingul Universitar G3A-2016

Raportul TT-G3A pe anul 2016 – Metarankingul Universitar G3A-2016

A apărut Raportul Think Tankului G3A (TT-G3A), pe anul 2016. Textul Raportului poate fi găsit AICI. Raportul îşi propune să verifice robusteţea Metarankingului Universitar-2016, al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin Metarankingul Universitar G3A-2016 care va fi publicat în luna decembrie în Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie – Serie Nouă.

Think Tankul G3A (TT-G3A) este un Grup de Analiză, Atitudine şi Acţiune în politica ştiinţei din România, creat în jurul Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie – Serie Nouă, care anual, în luna decembrie, publică Raportul asupra mediului academic românesc. Primul Raport G3A a fost publicat în 2014, iar al doilea Raport în 2015, ambele fiind larg receptate şi discutate în mediul academic şi în cel public românesc. Acesta este al treilea Raport al TT-G3A (2016).

Experţii care fac parte din Think Tankul G3A (în 2016) sunt:

  • Prof. univ. dr. Daniel David, Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca şi Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA; Co-coordonator al TT-G3A;
  • Prof. dr. Livius Trache, Director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) şi Texas University, SUA; Co-coordonator al TT-G3A;
  • Prof. univ. dr. ing. Petre T. Frangopol, membru de onoare al Academiei Române, Profesor consultant, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, redactor şef al RPSS, Secretarul ştiinţific al TT-G3A;
  • Acad. prof. univ. dr. Marius Andruh, Universitatea din Bucureşti (UB)/Academia Română;
  • Acad. prof. univ. dr. ing. Dorel Banabic, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/Academia Română;
  • Acad. prof. univ. dr. Viorel Barbu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC)/ Academia Română;
  • Acad. prof. univ. dr. ing. Emil Burzo, UBB, Cluj-Napoca/Academia Română;
  • Prof. univ dr. Vasile Brînzănescu, Institutul de Matematică „Simion Stoilow” din Bucureşti;
  • Prof. univ. dr. Valentin Cojanu, Academia de Studii Economice din Bucureşti;
  • Dr. Alexandru Corlan, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti/Asociaţia Ad-Astra, redactor şef adjunct al RPSS;
  • Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector UB, Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române;
  • Prof. univ. dr. Romiţă Iucu, prorector UB, Bucureşti;
  • Prof. univ dr. Voicu Lupei, INFLPR, membru corespondent al Academiei Române;
  • Prof. univ. dr. Petru Matusz, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara;
  • Acad. prof. univ. dr. Doru Pamfil, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca/Academia Română;
  • Acad. prof.univ. dr. Ioan Aurel Pop, rector UBB, Cluj-Napoca/Academia Română;
  • Prof. univ. dr. ing. Ion M. Popescu, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti;
  • Prof. univ. dr. Irinel Popescu, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucuresti şi Institutul Clinic Fundeni, membru corespondent al Academiei Române;
  • Acad. prof. univ. dr. Octavian Popescu, UBB, Cluj-Napoca şi Director al Institutului de Biologie al Academiei Române din Bucureşti/Academia Română;
  • Dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu, cosmonaut, ROSA, membru de onoare al Academiei Române;
  • Acad. prof. dr. Anca Sima, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, membru corespondent/Academiei Române;
  • Prof. Univ. dr. Cristian Silvestru, UBB, Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române;
  • Dr. Ioan Ursu, secretar ştiinţific al IFIN-HH;
  • Dr. Florin Vasiliu, director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare pentru Fizica Materialelor;
  • Prof. univ. dr. ing. Lucian Vinţan, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu;
  • Acad. prof. univ. dr. Victor Voicu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti/Academia Română.

Reflectări ale Raportului în media (selecţie):

Ambele metarankinguri au fost criticate de o serie de reprezentanţi ai unor universităţi, probabil bine intenţionaţi, dar care însă nu-şi regăseau instituţiile în poziţiile pe care le anticipau. Criticile, unele probabil motivate de bună-credinţă în dorinţa de a înţelege metarankingul,  au fost în mare parte derivate din neînţelegerea (1) mecanismelor implicate în rankinguri internaţionale ale universităţilor incluse în metaranking şi (2) faptului că într-un demers ştiinţific metodologia trebuie să fie argumentabilă ştiinţific şi reproductibilă, nu să fie aşa cum doreşte fiecare cititor (studiul este făcut de coautori, aşa că cititorul poate critica metodologia în sine, nu faptul că coautorii nu au utilizat metodologia pe care ar fi dorit-o cititorul). Redau mai jos doua texte care adresează unele din aceste critici ale unora dintre colegii noştri.

I. TEXTUL 1 (preluat din Newsletterul Consorţiului Universitaria) – Despre metarankinguri universitare şi competitivitate academică într-un mediu psihocultural colectivist

  • Autor: Prof. univ. dr. Daniel David, Prorectorul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice

Într-un mediul psihocultural colectivist diferenţierile sunt eronat percepute ca un pericol, deşi, într-un mediu psihocultural modern, diferenţierile sunt garantul performanţei şi competitivităţii. Acest lucru este cu atât mai adevărat în mediul academic, astăzi imersat într-o lume globalizată. Într-adevăr, în aria internaţională a educaţiei şi cercetării, fiecare universitate îşi are rolul şi locul său important, în funcţie de profilul şi misiunea asumată, fără a se accepta o uniformizare păguboasă. La probleme sociale diverse şi la studenţi cu nevoie complexe, diferenţierea universităţilor (ex. locale/regionale/naţionale/world-class) este singura soluţie raţională la a servi maximal societatea şi studenţii, demonstrată ca eficientă în ţările cu un mediul academic competitiv.

Două rapoarte recente au introdus un element obiectiv de diferenţiere a universităților româneşti, pe baza poziţionării acestora în clasamentele internaţionale ale universităţilor.

Primul Raport a fost elaborat de către un High Level Experts Group, stabilit de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, generând Metarankingul Universitar-2016, prezentat în Tabelul 1 (vezi Andronesi…David şi colab., 2016). Acest metaranking a identificat 5 univesrităţi cu potenţial de excelență, vizibile şi cu impact internaţional (primele 5) şi 15 universităţi vizibile internaţional (următoarele 15). Universitățile româneşti care nu se află între cele 20 din Tabelul 1 nu sunt vizibile internaţional în clasamentele analizate, fără ca asta să însemne că nu au un rol educaţional important în România.

Al doilea Raport a fost elaborat de către Think Tankul G3A, generând Metarankingul Universitar G3A-2016, prezentat în Tabelul 2 (vezi David şi colab., 2016), care confirma practic rezultatele primului metaranking. Subsemnatul am fost autor comun la cele două rapoarte.

Tabelul 1. Clasamentul universităților românești în Metarankingul Universitar-2016 (preluat din Andronesi…David şi colab., 2016).

Note: 1. Universitățile românești care nu se regăsesc în acest clasament nu sunt prezente în niciun clasament internațional analizat; 2. Universitățile situate pe aceeași poziție sunt trecute în ordine alfabetică.

Poziția în clasament Universitatea Scor Total (Cvintile)
1 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 13
2 Universitatea din București 10
3 Universitatea Politehnica din București 8
4 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași 7
5 Universitatea de Vest din Timișoara 6
6 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București 3
6 Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca 3
6 Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași 3
7 Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași 2
7 Universitatea Politehnica din Timișoara 2
7 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 2
7 Universitatea Transilvania din Brașov 2
8 Academia de Studii Economice din București 1
8 Universitatea din Craiova 1
8 Universitatea Dunărea de Jos din Galați 1
8 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1
8 Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara 1
8 Universitatea din Oradea 1
8 Universitatea Ovidius din Constanța 1
8 Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești 1

 

Tabelul 2. Clasamentul universităţilor româneşti în Metarankingul Universitar G3A-2016 (preluat din David şi colab., 2016).

Note: 1. Universităţile româneşti care nu se regăsesc în acest metaranking nu sunt prezente în niciun clasament internaţional analizat; 2. Universităţile situate pe aceeaşi poziţie sunt trecute în ordine alfabetică; 3. În Metarankingul Universitar G3A-2016 apar şi o serie de instituţii academice non-universitare: pe poziţia a 10 apar Academia Română, Institutul de Fizică Atomică şi Institutul de Ştiinţe Spaţiale, iar pe poziţia a 11 apare Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltarea Tehnologiilor Isotopice şi Moleculare (poziţia acestora în clasament trebuie interpretată în context, acestea nefiind instituţii universitare, astfel că unele criterii/indicatori nu li se aplică).

Rang Universitatea Scor Total

(Decile)

1 Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca 20
2 Universitatea din Bucureşti 15
3 Universitatea Politehnica din Bucureşti 13
4 Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 9
5 Universitatea de Vest din Timişoara 8
6 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București 6
6 Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi 6
7 Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca 5
8 Universitatea Politehnica din Timișoara 4
8 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 4
9 Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi 3
10 Universitatea Transilvania din Brașov 2
11 Academia de Studii Economice din Bucureşti 1
11 Universitatea din Craiova 1
11 Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1
11 Universitatea Lucian Blaga din Sibiu 1
11 Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara 1
11 Universitatea din Oradea 1
11 Universitatea Ovidius din Constanţa 1
11 Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti 1

Aşa cum era de aşteptat, după apariţia acestor rapoarte, pe lângă interogaţiile şi dezbaterile colegiale absolut normale faţă de un asemenea eveniment, într-un mediul colectivist care refuză diferenţierea au apărut şi o serie de reacţii cu caracter defensiv. Aşadar, adesea, în loc să analizăm raţional şi constructiv implicaţiile acestor analize obiective, încercăm să anulăm diferenţierile, prin punerea în mod defensiv sub semnul întrebării a procedurilor care au dus la aceste diferenţieri. Să analizăm câteva dintre astfel de reacţii.

  • Selecţia clasamentelor a fost făcută astfel încât să favorizeze anumite universităţi (incluzând şi excluzând clasamentele din metararanking în mod subiectiv).

FALS! Selecţia clasamentelor a fost făcută după criterii clare şi înainte de orice analiză a datelor. Selecția a fost confirmată de consultanţi externi şi a inclus, aşa cum se spune clar în analizele efectuate, toate clasamentele majore care utilizează indicatori academici.

Ca să forţeze această idee de subiectivitate, unii critici exemplifică cu neincluderea clasamentului Google Scholar Institutions. Dar, paradoxal, criticii uită să menţioneze că acest clasament nu este unul încă funcţional, pentru acest motiv nefiind inclus nici în alte analize internaţionale (ex. în clasamentul Webometrics). Aşadar, raţional vorbind, nu poţi folosi ceva ce nu este încă funcţional! Într-adevăr, aşa cum arată autorii unui Raport din cele menţionate (vezi David şi colab., 2016): „…Spre exemplu, în relaţia cu Google Scholar Institutions, autorii clasamentului Webometrics, care urmăreau utilizarea Google Scholar Institutions, observau în luna noiembrie 2016 că  „…This ranking is an experiment for testing the suitability of including GSC data in the Rankings Web, but it is still in beta…”, adăugând că „…Google Scholar is working for extending the world coverage of the institutional profiles to (almost) all the academic organizations. Unfortunately their resources are limited and there is no final date for finishing the task…”. Dacă l-am include exploratoriu şi forţat în metarankiguri, în forma sa incompletă din noiembrie 2016, de dragul testabilităţii duse la limită, acesta nu schimbă poziţionarea primelor cinci universităţi din Tabelul 1 sau Tabelul 2.

Dintre clasamentele cunoscute la nivel international nu au fost incluse Webomertics şi 4ICU, din motivul simplu că nu utilizează dominant criterii/indicatori academici; din nou, dacă le-am include exploratoriu, acestea ar accentua profilarea primei universităţi din metarankiguri (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care în 2016 ocupă prima poziţie în ambele clasamente).

  • Calculul statistic trebuie să fie greşit, dacă nu ne avantajează.

FALS! Calcul a fost efectuat şi confirmat independent în trei centre universitare (SNSPA/UBB/Universitatea de Vest din Timişoara), iar rezultatele au fost replicate (identic pentru universitățile din clusterul 1 – primele 5) în cele două rapoarte efectuate independent, cu metodologii complementare (ex. decile vs. cvintile).

  • Participarea universităților în clasamentele analizate este voluntară şi, aşadar, lipsa unei universități din clasamentele internaţionale nu se datorează performanţei academice sub pragul stabilit de clasament, ci se datorează faptului că nu a dori să participe sau nu a ştiu de clasament.

FALS! Aşa cum se spune şi în cele două Rapoarte, opt (8) din cele nouă (9) clasamente analizate se efectuează independent de voinţa universităţilor. Doar unul solicită acordul universităţilor de a fi incluse (clasamentul THE). Şi aici însă acordul se cere doar dacă universitatea depăşeşte un prag de performanţă academică stabilit de autorii clasamentului. Mai precis spus, aşa cum se arată în unul din rapoarte (vezi David şi colab., 2016): „…Altfel spus, o universitate nu se află în clasamentul THE: (1) din cauză că nu depăşeşte un prag minimal de performanţă academică stabilit de clasament (astfel încât nu a fost contact de autorii clasamentului) sau (2) nu şi-a dat acordul pentru a fi inclusă în clasament, deşi a depăsit pragul de calitate şi a fost contactată de autorii clasamentului (caz în care universitatea este responsabilă de lipsa din clasament). Este posibil ca unele universităţi să contacteze din proprie iniţiativă autorii unor clasamente, caz în care pot fi înregistrare, dar nu vor fi incluse în clasament decât dacă depăşesc pragul minimal de performanţa academică”.

  • Focalizarea pe clasamente va slăbi actul educaţional.

FALS! În clasamentele analizate nu se poate pătrunde decât dacă există o performanţă academică care depăşeşte un prag critic, performanţă care se referă la actul de predare (cu impact direct asupra nevoilor studenţilor şi a unui învăţământ centrat pe studenţi) şi de cercetare (cu impact direct asupra centrării pe studenţi, prin stimularea învăţării prin cercetare, şi pe societate, prin transferul de servicii şi produse inovative).

  • Fuga după clasamente sacrifică cultura organizaţională, pentru imagine.

FALS! Poziţionarea bună într-un clasament internaţional al universităţilor nu are doar o funcţie de prestigiu, ci una diagnostică. Înţelegerea realistă a poziţionării proprii, prin raportare la standardele internaţionale, poate susţine politici de dezvoltare academică validate ştiinţific (de tip evidence-based), în beneficiul comunităţii academice.

În concluzie, metarankingurile analizate aici reflectă în mod obiectiv felul în care se văd universităţile româneşti din afara ţării, prin prisma poziţionării lor în clasamentele internaţionale de referinţă ale universităţilor, prin prisma unor criterii/indicatori academici. Nici mai mult, nici mai puţin!

Referinţe selective

Andronesi, O., Banabic, D., Buzea, C., David, D., Miroiu, A., Prisăcariu, A. şi Vlăsceanu, L. (2016). Raport asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar-2016. High Level Experts Group – Raport pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (vezi pentru varianta online la http://www.edu.ro/primul-exerci%C8%9Biu-na%C8%9Bional-de-metaranking-universitar-%E2%80%93-2016-concluzii-%C8%99i-recomand%C4%83ri-pentru) ((în curs de publicare în Revista de Politică a Ştiinţei şi Scientometrie)

David, D., Frangopol. P. şi Corlan, A. (2016). Raportul Think Tankului G3A pe anul 2016. O diagnoză a mediului academic românesc prin Metarankingul Universitar G3A-2016. Raportul Think Tankului G3A pe 2016 (în curs de publicare în Revista de Politică a Ştiinţei şi Scientometrie).

 

II. TEXTUL 2 – Interviu pentru Elena Stanciu (Agerpres), preluat în rezumat de Agerpres)

Cluj-Napoca, 14 dec /Agerpres/ – Lansarea primului metaranking privind universitățile românești, realizat recent de Ministerul Educației Naţionale și Cercetării Ştiinţifice (MEC), a iscat o serie de dezbateri aprinse, care, în opinia consilierului pe probleme de cercetare al ministrului, Daniel David, pot reprezenta începutul unui demers de maturizare a mediului universitar românesc, în ceea ce priveşte rankigurile academice internaţionale şi modul în care funcţionează aria internaţională a educaţiei şi cercetării.

Clasamentul realizat de MEC arată că 72, din cele 92 de universități din România, nu au vizibilitate în rankingurile internaționale.

„Noi am încercat la Ministerul Educației și Cercetării să răspundem la o întrebare simplă: cum se văd universitățile românești în rankingurile internaționale, care sunt făcute independent de minister sau de universitățile din România, fiind astfel rankinguri obiective? Nici mai mult, nici mai puţin. În acest sens, un High Level Experts Group, numit de minister, a produs un raport – Metarankigul Universitar 2016 – care a arătat că din 92 de universități, în anul 2016, sunt vizibile internațional doar 20. Și acestea se clasifică în două grupuri, în care cinci universități sunt mai vizibile şi au un impact la nivel internațional – Universitatea `Babeș-Bolyai`, Universitatea București, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea `Alexandru Ioan Cuza` din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. Se adaugă alte 15 universități, care sunt vizibile, fără să aibă însă un impact internaţional foarte mare. Ulterior au apărut o serie de dezbateri și o serie de întrebări legate de metaranking, iar acest lucru este foarte bun, pentru că oamenii încep să învețe ce este un asemenea ranking și de ce este important să fii acolo”, a declarat, pentru corespondentul AGERPRES, Daniel David, care este consilier al ministrului Educației pe probleme legate de cercetare.

Acesta a precizat că metarankingul MEC a fost realizat pe baza a 9 clasamente internaționale, dintre care 8 sunt făcute independent de dorința universităților de a apărea sau nu în ele, ceea ce aduce argumente în plus pentru obiectivitatea pe care o reprezintă clasamentul. De asemenea, pentru realizarea acestui top care analizează mediul universitar românesc au fost consultați experți internaționali. Totuși, după publicarea metarankingului, au existat și voci care au criticat acest demers.

„Unele universități care nu s-au regăsit în acel metaranking (sau care nu s-au regăsit pe poziţia în care se proiectau) au fost foarte critice la adresa lui. Analizând aceste critici, autorii metarankigului cred că ele vin mai degrabă dintr-o neînțelegere a mecanismelor acestor rankinguri internaţionale. În plus, metarankingul nu spune că universitățile care nu se regăsesc acolo nu contează sau că nu au un rol în societatea românească, ci arată pur simplu cum se văd universitățile noastre în aria academică internaţională, cum se văd acestea din afară. Trebuie să știe fiecare cum stă și trebuie să să-şi proiecteze misiunea aademică într-un mod raţional. Poți să « joci » la nivel local/regional, sau la un nivel național sau poți să țintești un nivel internațional. Trebuie însă înţeles clar că o universitate regională care își atinge misiunea este mai performantă decât o universitate cu ambiții naționale sau internațioale care nu își atinge misiunea. Și într-o țară ca România ai nevoie de universități cu profiluri diferite”, a spus David.

Acesta a precizat că mediul universitar românesc trebuie să fie preocupat de acest gen de instrumente, cum sunt rankingurile, deoarece ele pot fi de un real ajutor pentru definirea misiunii pe care ar trebui să o aibă fiecare universitate, respectiv pentru elaborarea strategiei pe care o are de urmat.

Astfel, pentru a nu se arunca o undă de îndoială asupra acestui prim metaranking românesc, Daniel David a apelat la un grup de cercetători și reprezentanți ai mediului academic, pentru a verifica robusteţea metarakingului ministerului.

„Ca să vedem stabilitatea acestui metaranking care a generat discuții – care, repet, în ciuda unor alunecări nefericite în afara expertizei de specialitate, sunt foarte bune, fiindcă universitățile au început astfel să conștientizeze că există rankinguri internaționale de care ar trebui să ne pese, ar trebui să ne definim misiunea academică într-un mod mai rațional decât am făcut-o până acum -, prin Think Tank-ul G3A (TTG3A) s-a făcut o nouă analiză. TT G3A este format dintr-un grup de oameni din mediul academic, din toată țara, din universități, din Academia Română, din institute de cercetare, care de trei ani facem analize la sfârșit de an asupra mediului academic din România. Am publicat până acum trei rapoarte, iar în ultimul, lansat recent, am hotărât să verificăm stabilitatea metarankingului MEC ca să vedem cât de riguros este”, a mai spus David.

La acest clasament, numit Metarankingul Universitar G3A-2016, s-a folosit o metodologie ușor diferită, pentru a putea surprinde diferențe mai fine între universități și pentru a le putea da ocazia să fie mai bine poziționate unele în raport cu altele. Rezultatele au confirmat practic rezultatele ministerului.

„Este aproape același top. Noi am spus apoi, în concluziile raportului TT G3A, că universitățile trebuie să se gândească raţional la misiunea lor – vrei să fii de anvergură internațională, națională, sau vrei să fii local/regional. Apoi, în funcție de misiunea pe care o ai, să îți faci politicile academice interne, iar dacă vrei să fii de nivel internațional atunci nu are sens să ai politici opuse criteriilor din rankingurile internaționale. Este ca la olimpiadă, dacă vrei să fii campion la 100 de metri garduri, te antrenezi pentru proba acea probă, nu pentru cea de aruncare cu ciocanul”, a mai spus consilierul.

După publicarea metarankingului MEC, la finalul lunii noiembrie, o serie de universităţi, care fac parte din consorţiul „Academica Plus” şi al universităţilor tehnice, au transmis un mesaj prin care şi-au manifestat dezacordul faţă de anumite prevederi ale clasamentului şi ale raportului care l-a însoţit.AGERPRES/(A – autor: Elena Stanciu, editor).

  • Raportul TT-G3A în legătură cu Metarankigul Universitar G3A-2016 poate fi găsit AICI.
  • Raportul High Level Experts Group al MEC, în legătură cu Metarankngul Universitar-2016, poate fi găsit AICI.

 

 

Anunțuri
Categorii:Educaţie şi Cercetare Etichete:
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: