Arhiva

Archive for septembrie 2017

Aaron T. Beck – declarat unul dintre cei mai influenţi medici ai secolului XX. Şi summitul excelenţei în CBT la Beck Institute, SUA

29 septembrie 2017 Lasă un comentariu

UPDATE:

Summitul excelenţei în CBT, organizat de Beck Institute for CBT, în Pennsylvania, SUA, a fost extrem de interesant. Vă prezint mai jos câteva imagini de la eveniment.

……..

Medscape a dat recent publicităţii rezultatele analizei privind pe cei mai influenţi medici din secolul trecut (XX), prezentând primele 25 de pozitii:
Locul 1. – Crick/Watson/Wilkins/Franklin – pentru Structura ADN
Locul 2. – Salk – pentru Vaccinul împotriva poliomelitei
Locul 3. – Spock – pentru Schimbarea paradigmei în pediatrie (manualele sale sunt
clasice/de referinţă în creşterea copiilor)
Locul 4. – Aaron T. Beck – pentru Psihoterapia cognitivă
etc.

Noi la psihologie UBB şi la UBB în general avem legături importante cu premianţii. Astfel, medicul şi profesorul/cercetătorul de pe pozitia 1 – James Watson – ne-a vizitat chiar anul trecut, având o conferinţă în Aula Magna a UBB. Medicul şi profesorul/cercetătorul de pe poziţia 4 – Aaron T. Beck – este Doctor Honoris Causa al UBB, iar profesura mea la UBB îi poarta numele (Aaron T. Beck Professorhip). Cu profesorul Aaron T. Beck – fondatorul psihoterapiei cognitv-comportamentale (CBT) – mă voi întâlni în curând în SUA, deoarece m-a invitat să participăm împreună într-un panel – Thought Leader Panel (Aaron T. Beck, Judith Beck, Daniel David, Christine Padesky) – legat de analiza viitorului psihoterapiilor cognitive şi comportamentale.

Profesorul Aaron T. Beck a fost mereu considerat, în diverse analize de specialitate, unul dintre cei mai importanţi psihiatri şi/sau psihoterapeuţi ai tuturor timpurilor. Dar această analiză, incluzând toate specialităţile medicale, arată anvergura majoră a profesorului Aaron T. Beck şi impactul psihoterapiei (prin CBT) în domeniul mai larg al sănătăţii (dincolo de psihiatrie sau psihoterapie). Felicitări!

Psihologia clujeană în Top-500

UPDATE:

În 2018 psihologia de la UBB și-a îmbunătățit performanța față de anul 2017 (descrisă mai jos), ajungând pe locul 457 din 500 (în domeniul psihologie) și pe locul 591 din 750 (în domeniul științe cognitive).

Pentru prima dată in istoria recentă a clasamentelor internaţionale ale universităţilor, psihologia din România a pătruns în Top-500 în clasamentul University Ranking by Academic Performance/URAP (Clasamentul Universităţilor prin Performanţa Academică – http://www.urapcenter.org/2016/index.php). Mai precis, psihologia clujeană din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este singurul program de psihologie din România inclus în clasament, ocupând locul 465 (din 500 de programe selectate pentru a fi incluse în ranking). Dacă luăm domeniul mai larg al ştiinţelor cognitive, psihologia clujeană rămâne singura din România inclusă în clasament, ocupând poziţia 599 din 700 de programe incluse în ranking (http://www.urapcenter.org/2016/fields.php).

Ţinând cont de istoria complicată a psihologiei din România – ex. desfiinţată în perioada comunistă şi reluată în mediul academic doar în urmă cu o generaţie/28 de ani – acest rezult este unul de excepţie. Valorile legate de Tradiţie (pe linia Goangă-Mărgineanu/Roşca-Radu) şi Excelenţă (focalizată pe programe academice de calitate, modelate internaţional) au fost motorul acestei performanţe academice a psihologie clujene.

În anul 2017 există în lume aproximativ 27000 de universităţi, din care câteva mii au şi programe de psihologie (licenţă/master/doctorat). Din total universităţilor, URAP analizează aproximativ 2500 – cele care trec un prag minimal al vizibilităţii şi impactului academic -, iar dintre acestea, aproximativ 2000 – cele pentru care scorul obținut le poate discrimina scientometric – sunt incluse în final în clasamentul URAP. Pentru clasificarea universităţilor şi programelor de studiu, URAP ia în calcul indicatori legaţi de producţia științifică (Web of Science/ISI), impactul producţiei ştiinţifice (citări), calitatea producţiei ştiinţifice şi colaborările internaţionale.

Pentru alte analize privind psihologia clujeană/românească – care pot explica performanţa actuală – vezi aici: