Prima pagină > Educaţie şi Cercetare, Social şi Politic > De ce nu mai sunt albastre marile centre academice tradiționale din România. Despre rezultatul Alianței USR-PLUS într-o cheie psihoculturală

De ce nu mai sunt albastre marile centre academice tradiționale din România. Despre rezultatul Alianței USR-PLUS într-o cheie psihoculturală

Am scris după rezultatul bun al Alianței USR-PLUS din mai 2019 articolul “De ce s-au colorat în albastru marile centre academice tradiționale din România”. Rezultatele de la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019 îmi permit o urmărire a celor spuse acolo, cu rol de cercetare psihoculturală. Într-adevăr, eu nu fac politică și nici măcar analize politice. Dar, ca psiholog interesat de profilul psihocultural al românilor, urmăresc și uneori comentez evoluțiile/schimbările paradigmatice și generaționale la nivel social, pentru a-mi verifica predicțiile și analizele psihoculturale.

Așadar, ce îmi arată mie, din punct de vedere psihocultural, rezultatele obținute de Alianța USR-PLUS la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019?

Cred că USR/Alianța USR-PLUS nu a înțeles bine de unde i-a venit succesul fenomenal de până acum! USR și Alianța USR-PLUS au reușit la alegerile trecute să mobilizeze un electorat dintr-o generație mai tânără/de mijloc, necontaminat major (sau deloc) de valorile comuniste, care are alergie la concentrarea puterii sociale, reprezentat de indivizi autonomi (nu colectiviști) inter-relaționați prin valori comune pro-vestice (nu prin cumetrii de tot felul), care nu se tem de impredictibilitățile viitorului, ci le îmbrățișează ca oportunități, și care nu mai tolerează influențarea comportamentului social prin frică/pedepse, ci solicită recompense sau un joc echilibrat al celor două mecanisme. Cei mai mulți cu acest profil psihocultural se regăsesc mai ales în marile centre academice din țară. Această generație gândește altfel decât suntem obișnuiți în politica clasică (ex. controlul politicului nu se face doar în perioadele electorale, ci prin acțiuni și proteste publice la orice decizie controversată) și mare parte din ea vede USR-PLUS ca un vehicul/reprezentant al ei, chiar dacă mulți din această generație nu devin membri de partid. Sigur, pentru un partid politic este complicat să ai un astfel de suport, deoarece sub acest profil psihocultural sincronizat cu spațiul vestic se pot ascunde ideologii extrem de diverse (de la stânga, prin centru, la dreapta). Dar este provocator!

După rezultatele/victoriile importante (și poate venite prea ușor), USR-PLUS a intrat treptat în logica partidelor clasice. Din vară am spus public că angajarea președintelui USR în rolul de candidat la prezidențiale va fi un eșec care poate pune la risc întregul demers USR-PLUS. Nu este vorba că președintele USR nu ar fi o personalitate importantă sau că nu ar face față funcției. Dar de la USR-PLUS, oamenii care i-au susținut așteaptă să fie altfel! Spre exemplu, la alegerile prezidențiale, USR-PLUS ar fi trebui să vină acum cu o personalitate care nu este membră a alianței – doar președintele României este al țării, nu al unui partid! -,  larg îmbrățișată de oameni (sau cel puțin de cei care văd România în Europa). În acest fel USR-PLUS ar fi confirmat angajamentul inițial pentru descentralizarea puterii sociale și pentru ideea că are rolul de a duce în poziții de influență socială, pentru bine țării și al oamenilor, profesioniști, fie că sunt sau nu membri de partid (există poziții politice/administrative suficiente și pentru membrii de partid!). Dacian Cioloș era mai acceptabil (iar în această logică va fi acceptabil și președintele Klaus Iohannis), deoarece fusese deja premier și astfel nu mai viola direct așteptările că USR-PLUS este al tuturor celor competenți/europeni, nu doar al unora din interior. Astfel, înțelegerea electoratului USR-PLUS că are un partid care îl reprezintă și care este vehiculul lui în societate s-a ciocnit cu înțelegerea partidului că el are un electorat! Nu înseamnă că liderii USR-PLUS au gândit doar în acest fel clasic centrat pe partid, dar mulți oameni au perceput așa lucrurile, astfel că voturile au fost aduse în 10 noiembrie 2019 mai ales de activul de partid și simpatizanți apropiați, nu de o masă mai largă de oameni (ca la alegerile trecute). Apoi, despre USR-PLUS ar fi trebuit să vorbească la nivel social intelectuali neangajați politic, însă simpatizanți care rezonau cu valorile USR-PLUS; dar, în logica partidelor clasice, USR-PLUS a împins tot mai mult în față pentru reprezentare mai ales leadershipul propriu (deși era loc suficient pentru o mai mare diversitate), ceea ce a generat din nou ideea de concentrare a puterii, cu suspiciunea și neîncrederea asociate. În fine, în logica partidelor clasice, Alianța USR-PLUS s-a concentrat prea mult pe propriul electorat (amintind, chiar dacă într-o formă mai modernă, de colectivismul care ne împarte între „noi” vs. „ceilalți”). Dar România modernă trebuie să fie a tuturor, iar în acest caz seniorii nu trebuie să simtă că rămân pe dinafară și să se teamă; ei ar fi trebui să fie făcuți mai clar parte a soluției, nu lăsați – fie și neintenționat – să se simtă ca o problemă.

Sigur, nu cred că această componentă psihoculturală este singura explicație. Și s-au scris deja analize politice interesante de către specialiști în domeniu, care punctează și alte explicații credibile. Cred însă ferm că este una din cauzele majore care au dus la rezultatul obținut. Este interesant ce cale va alege această forță politică relativ nouă. Alianța USR-PLUS poate alege să se comporte ca un partid care funcționează după paradigma politică clasică sau ca unul care crește odată cu schimbarea paradigmei politice, schimbare pe care o generează chiar el. Să urmărim…!

  1. Dan Mașca
    12 noiembrie 2019 la 10:16 pm

    “Piața” USR-PLUS este limitată și va fi limitată mulți ani din mai multe motive.

  2. Octavian Berceanu, consilier general CGMB
    13 noiembrie 2019 la 4:44 am

    Daniel, ai dreptate! Intregii politici romanesti ii lipseste implicarea masiva a oamenilor care constituie modele recunoscute in societate. Penuria de modele atrage de la sine calitatea scazuta a actului politic, a modului in care omul se simte reprezentat echitabil la nivel decizional. Ceea ce iar pentru a avea o piata(viata) politica sanatoasa este implicarea masiva a cetatenilor, beneficiari directi ai politicii. Cu cat numarul decidentilor politici este mai mic cu atat creste riscul aparitiei manifestarilor deviante politic, extremism, coruptie, partide ale mogulilor mediatici. Cu cat implicarea populatiei e mai mare cu atat riscul erorilor politice scade mai mult. Piata politica seamana foarte mult cu piata financiara, cu bursa. Ambele sunt tributare numarului de jucatori, regulilor clare, transparentei si emotiei investitorilor. Cu cat numarul de jucatori (partide) e mai mare cu atat piata e mai stabila. Cu cat numarul de investitori e mai mare(oameni angrenati politic) e mai mare, cu atat speculatiile sunt mai mici si avem valoarea corecta pentru fiecare partid. „Piata” politica pentru orice partid nou, diferit de cele traditionale este cea mai mare posibila in ultimii 20 de ani. 50% din electorat nu a votat si pot fi convinsi si 15% au oferit o sansa unei structuri politice diferita de cele anterioare. In total plaja are deja 65% din potentialul total.

    • Dan Masca
      13 noiembrie 2019 la 10:23 am

      Nu exista libertate politica si asta nu stie nici domnul profesor:
      De aici apar aceste noi monopoluri, adica monopolul “oameni noi” este Alianta USR- PLUS, iar cind ai monopol, din cauza legilor, atunci normal ca lucrurile nu o sa mearga.
      Este piata teoretica mare, practic nu are cine sa o ocupe si nu se poate ocupa usor sau chiar deloc pornind de jos din cauza legilor proaste si nimeni nu stie sau nu vrea sa le schimbe sa fie ca in vest.

  3. Mariana
    13 noiembrie 2019 la 11:59 am

    Mi-ar placea ca cei din alianta sa colaboreze cu dvs. si sa beneficieze de experienta pe care o aveti pe partea de psihologie cultural-sociala a romanilor. Pana la urma politica este cumva tocmai despre asta, despre cum un popor se lasa condus de niste oameni, ce profil au acei oameni, cum inteleg acei oameni nevoile unui popor si nu doar sa stie ce mesaje sa transmita si sa convinga, ci sa inteleaga si sa propuna concret un plan/sa vina cu niste masuri clare si aplicabile. Analiza dvs. este cat se poate de pertinenta. Va multumesc!

    • Petrescu Sorin
      14 noiembrie 2019 la 5:15 pm

      politica autentica nu este despre psihologia maselor, dar manipularea politica respectiv „populismul” este despre psihologia maselor. Democratia NU este „despre cum un popor se lasa condus de niste oameni”, este despre un popor care participa activ la viata politica si isi desmneaza reprezentanti, dupa un singur criteriu acela ca-i reprezinta interesele. Asta presupune ca politicul sa aiba un dialog REAL permanent prin intermediul aparatului de partid dimensionat la nivel national cu masele pe care le reprezinta.

  4. Petrescu Sorin
    14 noiembrie 2019 la 5:04 pm

    Ce inseamna „eu nu fac politică” si ce ar presupune „sa faceti politica”, unde anume este granita pe care o trece un cetatean , orice cetatean (cu drept de vot), atunci cand trece de la „nu fac politica” la „fac politica” . Ce schimbare anume implica aceasta trecere in opinia dumneavoastra.
    Credeti ca participarea la vot, se poate pune ca fiind „a face” politica ? Sau pentru ca „democratie” inseamna conducerea de catre popor , nu inseamna ca automat intr-un fel sau altul, tot poporul „face” politica ?

  5. Lung V.
    5 decembrie 2019 la 3:27 pm

    Am încercat să ” dau ” un ‘ like’ , dar nu am cont pe wikipedia , asa că il trimit pe aceasta cale!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: