Ratăm academic și noul exercițiu financiar?

Aflu din presă, periodic și tot mai zgomotos, despre cum milioane (care apoi se adună în miliarde) de Euro vor fi investite în unități academice, care de care mai ambițioase (e drept, unele frizează „science-fiction„, dacă nu în esență, cel puțin prin raportare la ce suntem și putem face cu adevărat). Dar că se bagă bani în cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) este foarte bine!

Astfel, vice-premierul a anunțat deja patru proiecte strategice de CDI din fondurile europene asociate noului exercițiu financiar (2021-2027):

• „…(1) Obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino;
• (2) Înființarea unui institut de cercetare pe medicină genetică;
• (3) Înființarea unui institut de inteligență artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale și IT;
• (4) Înființarea unui institut pentru tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, material și tehnologii de fabricație avansate)…”.

În acest context aș dori însă să-l întreb pe ministrul cercetării (secretarul de stat) următoarele:

• Cu cine s-a consultat când a stabilit cele patru domenii/proiecte strategice și unde vor fi amplasate acele institute? Oare nu avem deja prea multe institute și prea puțini cercetători, și aceia prost plătiți?
• Are în vedere o distribuire regională a acestor institute pentru o dezvoltare echilibrată a țării? Manualul spune că o dezvoltare sustenabilă a țării are nevoie de “drivers” de dezvoltare distribuiți echilibrat, care să lucreze coordonat și complementar!

Sunt mulți actori academici valoroși în țară și probabil că ei au fost consultați. Cred însă că era bine să fie consultată și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) – l-am întrebat și pe fostul rector al UBB care a confirmat că nu am fost consultați -, nu de alta, dar, uitându-mă la domeniile strategice anunțate de vice-premier și la expertiza din țară, văd că am avea ceva de spus (iar cei din afara țării tot asta văd!). Într-adevăr, iată relația dintre domeniile angajate de guvern și expertiza din țară (am selectat un singur ranking – rankingul THE, de referință internațională -, dar, cu mici excepții, UBB este prima sau se află mereu pe podium în toate rankingurile internaționale unde are domenii relevante):

• Din 2016 (2016/2017/2018/2019), UBB se situează pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar care combină toare rankingurile internaționale majore ale universităților (https://ad-astra.ro/wp-content/uploads/2019/11/Metarankingul_Universitar_2019.pdf).

 

• În Nature Index – strâns legat de domeniile menționate în angajamentul strategic -, UBB se află în prezent pe prima poziție în țară:
• În domeniul informaticii („computer science„), UBB este pe primele locuri în țară (sper măcar că au fost consultați colegii de la celelalte universități din top sau universitățile relevante în alte topuri):

 

• În domeniul ingineriei/tehnologie, UBB este pe primele poziții în țară (sper că au fost consulați colegii de la celelalte universități din top sau universitățile relevante în alte topuri):

 

• În domeniul științele vieții, UBB este pe primele poziții în țară (sper că au fost consultați colegii de la celelalte universități din top sau universitățile relevante în alte topuri):

 

• În domeniul științelor naturii/fizice, UBB este pe primele poziții în țară (sper că au fost consultați colegii de la celelalte universități din top sau universitățile relevante în alte topuri):

Așadar, deși era normal să fim consultați – cu atât mai mult cu cât UBB a inițiat deja în Cluj-Napoca un program strategic pe InfoBioNano4Health -, nu-i o problemă: ne-am obișnuit! Suntem mai mult consultați de alte țări și de forurile europene și internaționale decât de guvernanții noștri. Deși suntem de ani de zile un „driver” de imagine și competitivitate pentru țară în aria europeană/internațională, nu am beneficiat de susținere guvernamentală majoră de niciun fel – ba aș îndrăzni să spun că, adesea, dimpotrivă! -, făcând totul cu motivație intrinsecă și prin forțele proprii. În ultimul ranking global de referință, QS (2021), am mai rămas din țară două universități (UBB și UB); însă noroc cu tradiția care ne ambiționează, dar nu știu cât mai poate ambiția să învingă lipsa susținerii valorilor în țară și programele de excelență din celelalte țări.

Dar dacă putem accepta că nu-i o mare problemă că UBB nu a fost consultată – cu speranța însă că au fost consultate alte instituții similare nouă -, cu siguranță va fi o problemă mare de tot dacă aceste proiecte strategice nu vor fi distribuite echilibrat în țară, cu sens, deoarece banii sunt ai tuturor și pentru dezvoltarea țării/bunăstării populației, nu ai unui guvern sau ministru. De aceea nu trebuie risipiți, ci investiți pornind de la prerechizitele de competitivitate existente regional (în unități de tip „drivers”), nu în „găuri negre” sau în „science-fiction„. Și avem de gând să apărăm public asta! Deocamdată așteptăm să vedem mai clar operaționalizarea acestor angajamente.