Prima pagină > Despre Psihologie, Educaţie şi Cercetare > Academia Română – De astăzi, alături de UBB, o nouă casă academică pentru mine

Academia Română – De astăzi, alături de UBB, o nouă casă academică pentru mine

Astăzi, 26 octombrie 2022, am primit vestea bună că, la propunerea Secției de specialitate (Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie), am devenit membru (corespondent) al Academiei Române, prin votul Adunării Generale a Academiei.

Vestea vine în contextul unor vești academice bune din această perioadă și anume că am fost acceptat și în Academia Europaea (the Academy of Europe) și că am fost inclus de către Stanford-Elsevier (by Scopus – analiza publicată în octombrie 2022) în top 2% cei mai citați oameni de știință din lume în domeniul psihologiei clinice (cu accent pe științele cognitive clinice) în toată carieră și în top 2% cei mai citați oameni de știință din lume în toate domeniile științei în anul 2021 (și în 2019/2020).

În legătură cu Academia Română, în primul rând vreau să le mulțumesc membrilor Secției pentru propunere și suport, în special academicienilor Mircea Dumitru (președintele Secției, cel care a făcut și a susținut propunerea actuală) și Mircea Flonta (cel care a făcut prima propunere din Secție cu ceva vreme în urmă). De asemenea, le mulțumesc tuturor membrilor Academiei Române care au susținut propunerea prin vot în cadrul Adunării Generale, în special academicianului Ioan-Aurel Pop (președintele Academiei Române), fostului președinte al Academiei academicianul Ionel Haiduc, fostului vicepreședinte al Academiei academicianul Emil Burzo, academicianului Octavian Popescu și tuturor colegilor din Filiala Cluj a Academiei Române. Fiecare dintre cei nominalizați explicit a avut în trecut și/sau în prezent un rol suportiv în acest demers! Un același gând bun de mulțumire pentru cei care nu mai sunt între noi, academicianul Solomon Marcus și membrul de onoare al Academiei Petre Frangopol.

Am învățat în acest context că de-a lungul timpului au fost șapte membrii (și) psihologi ai Academiei Române: (1) Constantin Rădulescu-Motru (membru titular din 1923; între 1938-1941 și președinte al Academiei); (2) Mihail Ralea; (membru titular din 1948); (3) Vasile Pavelcu (membru titular din 1974); (4) Alexandru Roșca (membru titular din 1991); (5) Florian Ștefănescu-Goangă (membru corespondent din 1937); (6) Liviu Rusu (membru post-mortem din 2006) și (7) Nicolae Mărgineanu (membru post-mortem din 2012). Mă bucur să pot continua această linie ilustră – fiind acum, deocamdată, singurul psiholog din Academie -, cu atât mai mult cu cât patru din cei șapte membri ai Academiei au fost psihologi care au construit și dezvoltat Școala clujeană de psihologie. Eu cred că sunt mulți colegi care de-a lungul timpului sau în prezent ar fi meritat/ar merita să atragă atenția Academiei Române. Voi avea grijă să stimulez acest lucru, astfel încât vârfurile din psihologia românească să se regăsească într-o formă sau alta și în activitățile Academiei Române. Pentru o scurtă istorie a psihologiei în țară vezi aici: https://www.apsi.ro/scurt-istoric-al-psihologiei-din-romania-si-al-apr/

După finalizarea studiilor în țară și începerea carierei universitare și a studiilor doctorale, între 1998-2004 am stat mai mult în SUA decât în țară pentru studii doctorale/postdoctorale/cercetare/formare profesională. Odată întors în România în 2005, fără a anula vizitele anuale în SUA, m-am implicat major în dezvoltarea instituțională a psihologiei românești, după practici și standarde internaționale, atât în mediul academic (catedră/departament/școală doctorală/universitate), cât și în cel profesional (Colegiul Psihologilor din România/Asociația Psihologilor din România/organizații profesionale). Asta nu s-a făcut ușor, dar s-a făcut bine în cele din urmă! Evident, noul statut de membru al Academiei Române completează în final aceste demersuri de construcție, deschizând însă și roluri noi pe care le voi asuma probabil în Secție, în Institutul Academiei (Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”) și în alte zone unde psihologia din Academie are nevoie de suport, în funcție de nevoile Secției/Academiei. Văd aceste roluri în strânsă legătură cu mediul universitar/academic și profesional, psihologia românească, dincolo de divergențe inerente, dar uneori poate prea publice, fiind mereu unită în construcții mari și în ideea că născându-se odată cu psihologia internațională trebuie să rămână constant conectată cu cele mai bune standarde și practici internaționale.

 

 

 

 

  1. georgetacazacu
    26 octombrie 2022 la 6:59 pm

    Stimate domnule profesor,

    Felicitări!

    Cu maximă admirație,
    Georgeta Cazacu

  2. V. Strâmbei
    26 octombrie 2022 la 7:33 pm

    Sincere felicitări, dle profesor!!!

    Cu deosebită stimă,
    V. Strâmbei

  3. Lucian Barbu
    26 octombrie 2022 la 8:55 pm

    Felicitari!

    Sent from Yahoo Mail for iPhone

  4. Daniel Cirlugea
    26 octombrie 2022 la 9:09 pm

    O binemeritata recunoastere a competentelor dobandite in atatia ani de studii. Felicitari, domnule Profesor.

  5. Iuliana Vasian
    27 octombrie 2022 la 8:01 am

    Felicitari, domnule Profesor!

  6. Florin GHIŢĂ
    27 octombrie 2022 la 4:30 pm

    Felicitări, domnule Profesor!

  7. Dragos Ioan
    27 octombrie 2022 la 5:56 pm

    Felicitari!meritati din plin!

  8. Stoian
    28 octombrie 2022 la 8:52 am

    Felicitari!
    Asteptam aceasta recunoastere!

  1. 27 octombrie 2022 la 5:02 pm
  2. 28 octombrie 2022 la 3:02 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: