Arhiva

Archive for the ‘Despre Psihologie’ Category

Psihologia clujeană în Top-500

Pentru prima dată in istoria recentă a clasamentelor internaţionale ale universităţilor, psihologia din România a pătruns în Top-500 în clasamentul University Ranking by Academic Performance/URAP (Clasamentul Universităţilor prin Performanţa Academică – http://www.urapcenter.org/2016/index.php). Mai precis, psihologia clujeană din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este singurul program de psihologie din România inclus în clasament, ocupând locul 465 (din 500 de programe selectate pentru a fi incluse în ranking). Dacă luăm domeniul mai larg al ştiinţelor cognitive, psihologia clujeană rămâne singura din România inclusă în clasament, ocupând poziţia 599 din 700 de programe incluse în ranking (http://www.urapcenter.org/2016/fields.php).

Ţinând cont de istoria complicată a psihologiei din România – ex. desfiinţată în perioada comunistă şi reluată în mediul academic doar în urmă cu o generaţie/28 de ani – acest rezult este unul de excepţie. Valorile legate de Tradiţie (pe linia Goangă-Mărgineanu/Roşca-Radu) şi Excelenţă (focalizată pe programe academice de calitate, modelate internaţional) au fost motorul acestei performanţe academice a psihologie clujene.

În anul 2017 există în lume aproximativ 27000 de universităţi, din care câteva mii au şi programe de psihologie (licenţă/master/doctorat). Din total universităţilor, URAP analizează aproximativ 2500 – cele care trec un prag minimal al vizibilităţii şi impactului academic -, iar dintre acestea, aproximativ 2000 – cele pentru care scorul obținut le poate discrimina scientometric – sunt incluse în final în clasamentul URAP. Pentru clasificarea universităţilor şi programelor de studiu, URAP ia în calcul indicatori legaţi de producţia științifică (Web of Science/ISI), impactul producţiei ştiinţifice (citări), calitatea producţiei ştiinţifice şi colaborările internaţionale.

Pentru alte analize privind psihologia clujeană/românească – care pot explica performanţa actuală – vezi aici:

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Summitul Excelenţei CBT la Beck Institute – SUA, Octombrie 2017

La sfârşitul celui de al 9-lea Congress al International Association for Cognitive Psychotherapy, organizat în 2017, la Cluj-Napoca, Transilvania, România, s-a făcut publică o Declaraţie privind direcţiile generale de dezvoltare a psihoterapiilor cognitive şi comportamentale (CBT). CBT reprezintă prototipul practicilor psihologice validate ştiinţific la nivel internaţional – regăsibilă ca atare în ghidurile clinice internaţionale – şi, în consecinţă, este cea mai răspândită/practicată formă de psihoterapie la nivel mondial.

Aceste direcţii vor fi aprofundate la Summitul Excelenţei în CBT, pe care îl organizează în toamnă (octombrie 2017) Beck Institute for Cognitive Behavior Therapy.

Am fost invitat şi voi participa ca prezentator la Summit, argumentând pentru „Integrative and Multimodal CBT”, în paradigma „cognitive neurogenetic science, infused with technology”.

 

Despre controlul manipulării şi contaminării psihologice (Fake News)

Am fost invitat recent să scriu un articol despre controlul manipulării psihologice şi impactului informaţiilor false asupra minţii şi comportamentului uman, în revista de cultură şi gândire strategică Sinteza.

Articolul din revista Sinteza este intitulat Contaminarea psihologică: manipulare şi contaminare mentală (poate fi găsit în format mai accesibil şi la: David – Sinteza 2017).

Sper să-l găsiţi interesant într-o lume postmodernă care a relativizat adevărul până la absurd, o lume în care suntem adesea vizaţi de manipulare şi bombardaţi cu informaţii false. În acest context al manipulării, trebuie să remarc că există în lume mai multă prostie decât escrocherie, astfel încât ultimii înfloresc socio-economic pe seama primilor; vedeţi în acest sens succesul social-economic, într-o lume modernă, nu medievală, al unor vindecători şi prezicători care capitalizează prostia umană. Dacă la asta adăugăm şi disperarea umană (vulnerabilă la escrocherie) şi manipularea/contaminarea programatică instituţională, fenomenul devine epidemic.

În acest context, sper, dragi cititori, să găsiţi acest articol util ca antidot la manipulare şi contaminare psihologică!

 

Dilema Veche – Cultura şi Identitate Naţională – Psihologia Românilor

26 Martie 2017 2 comentarii

Recent am fost invitat să contribui la un număr special al revistei Dilema Veche, dedicat „Culturii şi Identităţii Naţionale”.

Găsiţi AICI articolul care se referă la componenta psihoculturală din identitatea naţională a românilor. Sper să-l găsiţi interesant!

De la psihologia românilor la cercetări internaţionale

19 Ianuarie 2017 3 comentarii

Ca o dezvoltare a unuia dintre studiile din monografia dedicată psihologiei românilor – conceptualizarea discrepanţei dintre „caracterul naţional real/actual” şi „caracterul naţional proiectat” ca o formă de cogniţie iraţională în paradigma cognitiv-comportamentală -, a apărut în revista Cross-Cultural Research studiul pe 46 de ţări/culturi (incluzând România). Studiul poate fi accesat full text AICI.

Simplus spus, rezultatul studiului arată că cu cât discrepanţa dintre „caracterul naţional real/actual” şi „caracterul naţional proiectat” este mai mare, cu atât o serie de indicatori la nivel psihocultural sunt mai scăzuţi: indicele nivelului de dezvoltare umană a ţării, satisfacţia în viaţă, atitudinea faţă de pace, etc. Probabil că legătura dintre aceste variabile este una bidirecţională, aşa că, dacă lucrurile stau în acest fel, atunci modificarea discrepanţei prin tehnici specifice de intervenţii psihologice la nivel societal (ex. psihoeducaţie cognitiv-comportamentală) ar putea ameliora unele din aceste variabile (ex. satisfacţia în viaţă). România are un scor ridicat de discrepanţă, astfel că ar putea să fie un context interesant de testare a unor astfel de intervenţii psihoeducaţionale.

Pentru dezvoltări similare vezi:

 

Distincţia Onoare pentru Cluj 2016

onoare-pentru-cluj-2016onoare-pentru-cluj-2016-b

Mulţumesc Instituţiei Prefectului – Judeţului Cluj pentru distincţia Onoare pentru Cluj 2016, primită în semn de apreciere pentru activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul psihologiei (vezi AICI pentru detalii).

Astfel de premii/distincţii non-academice reprezintă un semn ca activitatea academică ajunge în societate, lucru care te încurajează să continui ceea ce faci, în condiţiile în care finalul proximal sau distal al cercetări ştiinţifice vizează creşterea calităţii vieţii oamenilor şi a funcţionării lor sociale.

 

De la psihologia românilor la psihologia europenilor

9 Septembrie 2016 3 comentarii

Pornind de la monografia dedicată psihologiei românilor, am acceptat recent provocarea unei lucrări extinse, dedicată psihologiei europenilor. Aşa cum am spus de mai multe ori, într-o lume globalizată, înţelegerea psihologiei diverselor ţări/culturi, inclusiv diverselor arii geografico-culturale, este fundamentală pentru promovarea păcii şi bunei cooperări la nivel mondial. În situaţia de astăzi în care se află lumea, cu provocările date de migraţii, terorism, conflicte, insecuritate, inegalităţi flagrante etc., înţelegerea psihologiei europenilor – cu omogenităţile şi eterogenităţile ei – şi a similarităţii şi diferenţelor faţă de alte culturi ale lumii este absolut necesară.

Lucrarea dedicată psihologiei europenilor va fi o monografie de autor, pe care o voi publica în 2018/2019 la Oxford University Press. Asumarea lucrării de către o editură de talia Oxford University Press este o premiză pentru o diseminare internaţională largă. Oxford University Press a mai publicat lucrări dedicate psihologiei unor ţări/culturi (ex. lucrarea profesorului Michael Harris Bond – Oxford handbook of Chinese psychology), dar nu la nivelul de complexitate asumat de acest proiect. Principala lucrare competitoare este cea publicată de profesorul american Dean Peabody la Cambridge University Press (în 1985, reeditată în 2011). Lucrarea profesorului Peabody este prezentată de Cambridge University Press astfel:

  • „…Do different nationalities have different psychological characteristics? This question is often avoided as being too controversial, but it is squarely faced in this illuminating comparative study, first published in 1985. Dean Peabody focuses principally on six nations: Britain, Germany, France, Italy and the two world powers, Russia and America, where extensive empirical studies have been conducted to ascertain what ordinary people judge to be national characteristics (often dismissed as ‘national stereotypes’). These results are compared and contrasted with those from social scientific accounts of ‘national character’, and there is a perhaps surprising level of agreement between the two. Moreover, as Professor Peabody’s systematic cross-national survey demonstrates, the psychological characteristics of different nationalities do differ in fundamental ways…”.

Lucrarea dedicată psihologiei europenilor va reflecta profilul psihologic al ţărilor/culturilor europene, individual şi printr-un metaprofil, integrând abordarea cognitiv-comportamentală în paradigma psihologiei interculturale (după modelul din monografia dedicată psihologiei românilor, evitând astfel abordări vetuste şi/sau de simţ comun). Deşi lucrarea este de autor, voi avea consultanţi internaţionali de top, din domeniul cognitiv-comportamental, respectiv al psihologiei interculturale. Sper ca lucrarea să fie un competitor serios al lucrării profesorului american Peabody, lucru plauzibil cel puţin prin anvergura demersului şi noutatea datelor/analizelor.

În acest cadru, ca „update” la psihologia românilor, menţionez câteva contexte în care lucrarea a fost discutată/folosită recent (nu am reuşit să sintetizez toate contextele, deoarece acestea au depăşit aşteptările mele şi astfel şi timpul disponibil pentru o astfel de sinteză):