Arhiva

Archive for the ‘Despre UBB’ Category

Florian Ștefănescu-Goangă – Volum aniversar pentru un model actual

Recent a apărut volumul Florian Ștefănescu-Goangă, în seria Personalități ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB). Vom anunța în curând mai multe lansări și dezbateri în jurul volumului.

În rezumat, prezint câteva idei principale din volum (cuprinsul și coperta pot să fie găsite mai jos în text).

Noi, prin Școala clujeană de psihologie, am păstrat și dezvoltat paradigma propusă de Florian Ștefănescu-Goangă, studentul fondatorului psihologiei exprimentale, Wilhelm Wundt, cu care și-a obținut și doctoratul la Leipzig în 1911. În consecință, în ciuda faptului că regimul comunist ne-a desființat (din 1977 până în 1989), astăzi Școala clujeană de psihologie este una dintre cele mai reprezentative din țară, ajungând singura din România în Top-500 în clasamentele internaționale de referință ale universităților (pentru psihologie).

Eu cred sincer că dacă viziunea lui Florian Ștefănescu-Goangă putea fi păstrată și la nivel de universitate – a fost rectorul universității între 1932-1940 -, astăzi UBB era o universitate world-class consolidată. Din păcate, regimul comunist a oprit această viziune, UBB reușind după Revoluția din 1989 să recupereze până la nivelul de universitate internațională de excelență (**** în sistemul QS STAR), în evoluție spre statutul world-class (***** QS STAR). Iată în acest sens ce spunea Florian Ștefănescu-Goangă, în 1932, cu ocazia discursului inaugural ca rector al universității (vezi pentru detalii volumul analizat aici și Popa și Sâncrăian, 2002):

  • “…Misiunea principala a universitatii este sa faca stiinta. In sarcina ei cade dezvoltarea si progresul stiintei, de aceea ea trebuie in asa fel indrumata incat sa devina din ce in ce mai mult centrul cercetarilor stiintifice…Universitatea e ceva mai mult decat o scoala superioara, chemata sa pregateasca profesionisti destoinici. Ea este o institutie de inalta cultura, care are nobila misiune de a limpezi, printr-o elaborare proprie, curentele de gandire şi numeroasele probleme pe care viata sociala si culturala a poporului, in dezvoltarea lui fireasca, le pune pentru a fi rezolvate. Ea are inalta datorie de a provoca curente de idei si lupta de idei, de a lua atitudine critica fata de problemele stiintifice, sociale si culturale aruncate in circulatie, de a pune ea insasi probleme referitoare la stiinta in general si la viata nationala in special, sub toate aspectele ei, de a le cerceta si discuta; iar lumina elaborată intre zidurile ei nu trebuie sa ramana ascunsa marelui public, ci, dimpotriva, trebuie purtata pana in cele mai indepartate colturi ale tarii, pentru a lumina drumurile greu de patruns ale progresului national. Aceasta opera de extensiune universitara pe care Universitatea noastra se mandreste ca a initiat-o in tara noastra, va trebui intarita si dezvoltata…”

În același discurs se accentuează rolul cercetării în actul didactic – universitatea având rolul de a transmite cunoștințe împreună cu metoda de generare a lor – și rolul cadrelor didactice/cercetătorilor de a genera în universitate, prin prezența lor, medii de cercetare:

  • “…Metoda de seminar si laborator, care initiaza si invata pe studenti cum trebuie sa lucreze singuri, trebuie extinsa la toate disciplinele. Trebuie să dezvoltam in ei deprinderea de a cauta ei insisi adevarul, de a cerceta singuri izvoarele si a face investigatiile necesare pentru lamurirea unei probleme. Metoda aceasta, care se practica intr-o bună parte din universitatea noastra, trebuie intensificata, fiindcă va deprinde studentul sa verifice adevarul prin propria lui judecata. Iata al doilea motiv pentru care universitatea noastra trebuie sa-si indrepte sfortarile in directia dezvoltarii, pe cat mai mult posibil, a seminariilor, laboratoarelor, institutelor, statiilor de cercetari si a oricărui fel de institutie in care studentul invata si practica zilnic metoda de a studia prin sine insusi…. Pentru a putea indeplini aceasta grea si nobila misiune, universitatea noastra va trebui inzestrata cu laboratoarele de cercetari de care are nevoie, iar acestea trebuie organizate si inzestrate cu utilajul tehnic impus de cerintele actuale ale stiintei.  Toate sfortarile mele si ale senatului universitar se vor indrepta deci in directia satisfacerii acestei superioare cerinte…. Indatoririle legale ale unui profesor universitar nu se reduc numai la pregatirea si tinerea in mod regulat si constiincios a cursurilor. Toate aceste lucrari reclama prezenta sa continua in localitatea unde isi are catedra. Ele nu se pot indeplini in nici un caz in cateva ore gramadite in aceeasi zi…

În fine, în lucrare arătăm că „…o deviză definitorie a rectorului Florian Ștefănescu-Goangă a fost că “…Politica se face până la poarta universității”. A încurajat implicarea comunității academice în spațiul social și chiar politic, dar ca mijloc de exprimare a propriei expertize academice, nu ca mijloc de a obține beneficii academice fără acoperire în expertiză. Maxima sa era “…Întâi valoarea academic/profesională și apoi implicarea civică/politică“…Închei, lăsând cititorul să tragă concluziile și să mediteze/comenteze asupra celor prezentate aici. Eu, în sinteză, spun simplu doar că: (1) ca om de știință, Florian Ștefănescu-Goangă a jucat în liga mare a ariei academice internaționale a psihologiei, iar (2) ca rector, a fost probabil rectorul care a marcat cel mai mult și în bine Universitatea din Cluj! (cel puțin în perioada interbelică a acesteia).

Din Cuprins:

Prefață – Anca Lemair (nepoata lui Florian Ștefănescu-Goangă)

Introducere – Daniel David

Florian Ștefănescu-Goangă – Om de știință și Rector – Daniel David

Florian Ștefănescu Goangă – Mentor – Adrian Opre

Florian Ștefănescu-Goangă – Model al Școlii clujene de psihologie clinică și psihoterapie – Anca Dobrean, Aurora Szentagotai, Szamoskozi Ștefan și Daniel David

Florian Ștefănescu-Goangă – Despre imortalitate simbolică și organizarea modernă a Departamentului de Psihologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Petre Curșeu, Adrian Opre și Oana Benga

Florian Ștefănescu-Goangă – Cinci exerciții de admirație – Mircea Miclea

 

Anexă

Pentru a înțelege mai bine contribuția decisivă a lui Florian Ștefănescu-Goangă la dezvoltarea psihologie și universității clujene putem analiza scrisoarea adresată de acesta ministrului învățământului în anul 1948 (preluată din Popa și Sâncrăian, 2002, pg. 51-56) (am selectat aici din scrisoare doar părțile legate de activitățile ca psiholog/om de știință și rector):

  • „…Ca profesor de Psihologie am introdus, primul în țara noastră, studiul experimental al proceselor şi activităţilor psihologice. În acest scop am înfiinţat în 1921 primul laborator de Psihologie experimentală în țara noastră. După ce am pregătit personalul ştiinţific şi am dat o dezvoltare mai mare cercetărilor experimentale, am înfiinţat în anul 1924 Institutul de Psihologie experimentală, teoretică si aplicată, singurul în ţara noastră. Am pregătit şi format un mare număr de cercetători ştiinţifici în toate ramurile psihologiei. Am elaborat o serie întreagă de metode de cercetare ştiinţifică, aplicată pe materialul uman din țara noastră. Cînd numărul lucrărilor a sporit, am înfiinţat Editura Institutului de Psihologie, unde am publicat, în colecția „Studii si cercetări psihologice” ale Institutului de Psihologie din Cluj – 32 de volume -, studii şi cercetări, elaborate de mine şi de elevii mei.
    • Pentru a dezvolta interesul pentru studiile psihologice şi pentru a face cunoscute rezultatele cercetărilor psihologice din ţară şi străinătate, am înfiinţat Revista de Psihologie – care a apărut regulat timp de 12 ani, în patru caiete trimestriale, fiecare caiet de 150 pagini, formând deci 12 volume de peste 500 pagini fiecare. Întreaga revistă a fost scrisă numai de mine şi de elevii mei. Ea mi-a fost primită la schimb, cu revistele de psihologie din străinătate.
    • Am reuşit dar să creez la Universitatea din Cluj o şcoală psihologică, un centru de cercetări ştiinţifice, cu renume european.
    • Am creat, organizat şi condus, în cadrul Ministerului Muncii Institutul Psihologic din Cluj, care a dezvoltat o largă activitate cu privire la problemele de psihologie aplicată, la problemele de organizare ştiinţifică a muncii precum şi cele cu privire la îndrumarea şi pregătirea rațională a ucenicilor, la orientarea şi selecțiunea profesională.

În functia de rector, pe care am ocupat-o timp de opt ani am desfăşurat o activitate multilaterală.

  • I. O activitate de organizare interioară a Secretariatului universității, a serviciului administrativ, a casieriei şi contabilității fondurilor, al controlului permanent al veniturilor şi cheltuielilor – nu numai ale rectoratului, ci şi ale facultăților, institutelor, bibliotecii universității, oficiilor universitare, căminelor, cantinelor, etc. Această organizare a dat bune rezultate. Ea a fost unanim apreciată de toți care au cunoscut-o.

Am înfințat serviciul tehnic al universităţii, însărcinat cu reparaţia şi întreținerea în bună stare a clădirilor universității – un atelier central mecanic, de constructii si reparatii de instrumente şi aparaté, utilizate în toate instituţiile universității, un atelier de fotografie, de filmare şi facerea diapozitivelor necesare laboratoarelor şi institutelor universității.

Am organizat căminele studenţeşti în aşa fel încât ele au devenit un titlu de mândrie al universității. Eu însumi, înainte de a fi rector, am organizat şi condus timp de zece ani căminul „Avram Iancu”.

Am înfiinţat Oficiul universitar, pus în serviciul studenţilor. El avea 6 secţiuni.

    1. Oficiul de informatie şi îndrumare a studentilor în tot ce priveşte…. în legătură cu universitatea şi instituţiile sale, cu condițiile de trai, etc.
    2. Asistenta medicală a studenților – Examinarea medicală preventivă a studenţilor. Îngrijirea medicală gratuită în clinicile universității, internarea lor în caz de boală sau de intervenţii chirurgicale – gratuită.
    3. Asistenta socială. Distribuirea burselor, ajutoarelor băneşti, pentru nevoile studenţilor lipsiti de mijloace materiale.
    4. Educatia fizică si sportul. Universitatea din Cluj a dat o atentie deosebită sportului. În acest scop s-a organizat parcul sportiv al universităţii, bine cunoscut in toată țara – de prof. Iuliu Hațeganu. Ca rector am cumpărat o bună parte din terenul pe care s-a făcut acest parc şi am dat peste cinci milioane lei pentru amenajarea lui, a constructiei bazinului de inot.
    5. Turismul. Organizarea de excursii în tot cuprinsul ţării, pentru ca studentii să-şi poată cunoaşte cît mai bine și direct neamul şi pamintul strămoşesc.
    6. Orientarea psihologică universitară a studentilor spre disciplinele potrivite cu aptitudinile lor psiho-fiziologice.
  • II. O grijă deosebită am avut ca universitatea să fie înzestrată cu clădirile necesare pregătirii ştiinţifice a studenţilor și a lucrărilor ştiinţifice ale personalului ştiinţific al universităţii.

Am desfăşurat deci o activitate constructivă de clădiri noi şi de completări şi reparaţii ale clădirilor existente. Clujul se mîndreşte, ca şi țara intreagă, cu clădirea impozantă a clinicilor noi – construită sub rectoratul meu, cu fonduri pe care le-am obţinut personal, prin stăruinte neîncetate – într-o vreme cînd ţara se găsea într-o criză financiară. Cine a vizitat aceste clinici, atunci cînd ele au fost puse în funcţiune în anul 1937, ştie că nu exista atunci nimic similar în ţară, din punct de vedere al înzestrării medicale şi al cerintelor medicale.

Între anii 1934-1937 am pus să se construiască Colegiul Academic – astăzi Casa Universităţii – pe care am inaugurat-o în 1937. Această construcţie, care constituie o mândrie a Clujului şi a universităţii clujene, s-a făcut după indicaţiile mele şi sub supravegherea mea zilnică, până în cele mai mici amănunte.

Dar, afară de aceste două mari constructii, care sunt arătate tuturor vizitatorilor străini, care vin să ne cunoască ţara şi capacitatea noastră constructivă şi organizatorică, în calitate de rector am ştiut să obţin fondurile necesare şi pentru alte construcții mai puțin impozante ca cele arătate mai sus, dar tot atât de utile bunului mers al universității. Enumăr aici cîteva din ele:

    1. O clădire pentru institutul de bacteriologie, cu toată înzestrarea lui interioară şi aparatura necesară.
    2. O reparație radicală a clădirii institutului de studii clasice – construcția unui etaj nou pentru pinacoteca universității, organizarea şi amenajarea subsolului pentru instalația lapidarului şi a ceramicii, provenită din săpăturile arheologice, făcute de profesorii de arheologie.
    3. Ridicarea a două etaje peste parterul clădirii institutului de botanică – începută de prof. Borza. Terminarea completă a acestei clădiri şi amenajarea grădinii botanice – din faţa şi jurul acestei clădiri.
    4. Construirea unui etaj la căminul “Avram lancu” şi înzestrarea căminului cu o sală de baie pentru studenţi.
    5. Construirea unui etaj la clădirea bibliotecii universităţii şi amenajarea a noi săli de lectură.
  • III. Activitatea extrauniversitară. În scopul de a răspândi cunoştinţele ştiinţifice în masele largi ale populaţiei din Ardeal şi pentru a face cunoscute problemele culturale şi ştiinţifice de interes general, am înființat împreună cu profesorii Virgil Bărbat şi Vasile Bogrea Extensiunea universitară. Am activat în această instituție peste 50 de profesori ai Universității din Cluj. Nu a rămas nici un oraş din Transilvania şi Banat, în care să nu se organizeze în fiecare an o serie întreagă de conferințe, ținute de profesorii universității. Am fost secretar general şi în urmă preşedintele acestei instituții, care a marcat o notă nouă, specifică a activităţii universității din Cluj – elogiată nu numai de cercurile competente din ţară, dar şi din străinătate…”

Vezi și referințele selective de mai jos:

  • David, D. (2013). Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai: Tradiţie-Excelenţă-Onoare 2013 – Moment Aniversar. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Popa, M. și Sâncrăian, V. (2002). Florian Ștefănescu-Goangă. Cetatea Universitară – Texte și evocări/Teza de doctorat. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Popa, M. și Sâncrăian, V. (2002a). Florian Ștefănescu-Goangă. Cetatea Universitară – Corespondență. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Evidence-based psychotherapy – Un ghid clinic nou la Wiley-Blackwell

8 decembrie 2017 6 comentarii

Evidence-Based Psychotherapy: The State of the Science and Practice (1118625528) cover image

Mă bucur să vă anunţ apariţia unei lucrări la Wiley-Blackwell, la care am contribuit şi eu ca editor şi co-autor, denumită Evidence-Based Psychotherapy: The State of Science and Practice. Lucrarea va apărea la începutul anului 2018, dar aceasta poate  să fie deja examinată/comandată.

Ca şi în medicină, în psihologie există un amestec de tratamente ştiinţifice, pseudoştiinţifice şi nonştiinţifice. Tratamentele ştiinţifice sunt apanajul specialiştilor, iar celelalte ale paraprofesioniştilor. Uneori însă cei din urmă mimează specialistul, cu consecinţe grave asupra pacienţilor, sistemului de sănătate şi profesiei. Lucrarea este un ghid prin care identificăm abordările ştiinţifice, iar între acestea pe cele mai eficiente (evidence-based/research-supported/empirically validated), în beneficiul (şi pentru protecţia) profesioniştilor, al studenţilor şi al societăţii/pacienţilor.

Istoria acestui volum este următoarea:

(1) În anul 2011, am publicat împreună cu profesorul american Guy Montgomery, în revista Clinical Psychology: Science and Practice, un nou sistem internaţional de clasificare a psihoterapiilor (sistem care se poate aplica intervenţiilor psihologice în orice domeniu şi chiar oricăror intervenţii): The Scientific Status of Psychotherapies: A New Evaluative Framework for Evidence-Based Psychosocial Interventions.

(2) De la publicare, articolul a atras multă atenţie din partea comunităţii internaţionale, fiind acompaniat la data publicării de două articole-comentarii/editoriale:

(3) La scurt timp după publicare, am primit mai multe oferte de la edituri de prestigiu din SUA şi Europa, pentru a publica un volum în care să abordăm intervenţiile psihologice/psihoterapia pentru principalele tulburări psihice prin prisma noului sistem de clasificare propus de noi.

(4) În final, am ales oferta editurii Wiley-Blackwell, o editură de referinţă/prestigiu la nivel internaţional, prin oferta mai convenabilă sub aspectul facilităţilor oferite (ex. rata royalties/plata autorilor/formatul lucrării şi mai ales – chiar determinant – libertatea de a face un website dedicat psihoterapiilor validate ştiinţific, iniţial pe baza datelor din volum, dar apoi actualizat în mod constant pentru a deveni un ghid clinic de referinţa la nivel internaţional).

(5) În acest demers l-am inclus ca editor, alături de noi, autorii sistemului de clasificare, şi pe profesorul american Steven Lynn, un expert de referinţa în domeniu la nivel internaţional, coautor (alături de profesorii Lilienfeld şi Lohr) al lucrării Science and pseudoscience în clinical psychology.

(6) Noi, cei trei editori (şi coautori ai unor capitole din volum), am invitat  apoi să ni se alăture lideri în tratamentele psihologice pentru condiţiile clinice incluse în volum, dispuşi să utilizeze în analiza tratamentelor validate ştiinţific sistemul propus de David şi Montgomery (2011). Am mobilizat în acest fel o echipa de peste 50 de profesionişti, de la universităţi de top din străinătate (ex. din SUA – Boston University, Pennsylvania University, Stanford University, etc.; din Europa: University of Cologne, University of Freiburg, King’s College London, etc.) şi unii colegi din ţară, abordând tratamentele psihologice validate ştiinţific pentru cele mai relevante condiţii clinice [ex. tulburări de tip depresiv, tulburări de anxietate, tulburări obsesiv-compulsive, tulburări de stres postraumatic, tulburări sexuale, tulburări legate de somn, tulburări psihotice, tulburări de dezvoltare (ADHD, ASD), tulburări de comportament alimentar, tulburări de personalitate, consumul de alcol, tulburări disociative, etc.].

(7) Anul viitor planificăm lansarea website-ului dedicat ghidurilor clinice pentru tratamentele psihologice validate ştiinţific (care va apărea sub dubla autoritate a Icahn School of Medicine at Mount Sinai şi Babeş-Bolyai University/International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied mental Health)

Sper să găsiţi lucrarea interesantă! Pentru alte lucrări din domeniu la care am contribui vezi aici.

 

Aaron T. Beck – declarat unul dintre cei mai influenţi medici ai secolului XX. Şi summitul excelenţei în CBT la Beck Institute, SUA

29 septembrie 2017 Lasă un comentariu

UPDATE:

Summitul excelenţei în CBT, organizat de Beck Institute for CBT, în Pennsylvania, SUA, a fost extrem de interesant. Vă prezint mai jos câteva imagini de la eveniment.

……..

Medscape a dat recent publicităţii rezultatele analizei privind pe cei mai influenţi medici din secolul trecut (XX), prezentând primele 25 de pozitii:
Locul 1. – Crick/Watson/Wilkins/Franklin – pentru Structura ADN
Locul 2. – Salk – pentru Vaccinul împotriva poliomelitei
Locul 3. – Spock – pentru Schimbarea paradigmei în pediatrie (manualele sale sunt
clasice/de referinţă în creşterea copiilor)
Locul 4. – Aaron T. Beck – pentru Psihoterapia cognitivă
etc.

Noi la psihologie UBB şi la UBB în general avem legături importante cu premianţii. Astfel, medicul şi profesorul/cercetătorul de pe pozitia 1 – James Watson – ne-a vizitat chiar anul trecut, având o conferinţă în Aula Magna a UBB. Medicul şi profesorul/cercetătorul de pe poziţia 4 – Aaron T. Beck – este Doctor Honoris Causa al UBB, iar profesura mea la UBB îi poarta numele (Aaron T. Beck Professorhip). Cu profesorul Aaron T. Beck – fondatorul psihoterapiei cognitv-comportamentale (CBT) – mă voi întâlni în curând în SUA, deoarece m-a invitat să participăm împreună într-un panel – Thought Leader Panel (Aaron T. Beck, Judith Beck, Daniel David, Christine Padesky) – legat de analiza viitorului psihoterapiilor cognitive şi comportamentale.

Profesorul Aaron T. Beck a fost mereu considerat, în diverse analize de specialitate, unul dintre cei mai importanţi psihiatri şi/sau psihoterapeuţi ai tuturor timpurilor. Dar această analiză, incluzând toate specialităţile medicale, arată anvergura majoră a profesorului Aaron T. Beck şi impactul psihoterapiei (prin CBT) în domeniul mai larg al sănătăţii (dincolo de psihiatrie sau psihoterapie). Felicitări!

Măsuri academice pentru UBB ca universitate world-class

Conform Planului Strategic al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) pentru perioada 2016-2020, elaborat în baza programului managerial al Rectorului UBB, UBB ţinteşte să devină o universitate de anvergură internaţională (world-class). În acest sens a fost necesar să elaborăm Pachetul pentru cercetare-competitivitate-excelenţă, în scopul echipării UBB cu mecanisme instituţionale moderne, care să o facă eligibilă (1) pentru a intra în competiţie în liga universităţilor world- class şi (2) odată intrată în această ligă, să performeze cât mai bine. Fără astfel de mecanisme nu are sens să ne punem problema unei poziţii cât mai bune în liga universităţilor world-class, deoarece, în primul rând, nu suntem eligibili să intrăm în ligă şi, în consecinţă, nici în competiţia din ligă.

Ca Prorector UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice am avut sarcina să iniţiez acest Pachet pentru cercetare-competitivitate-excelenţă. În elaborarea Pachetului de măsuri s-a ţinut cont (1) de bunele practici internaţionale şi (2) de faptul că competitivitatea-excelenţă reprezintă o componentă a UBB, altă componentă fiind una socială, de asigurare a unei pregătiri profesionale de calitate pentru un număr cât mai mare de studenţi. Aşadar, măsurile propuse au fost graduale, unele ţintind creşterea calităţii şi competitivităţii generale, altele vizând zona de competitivitate-excelenţă. Aceste măsuri au valorizat şi au inclus realizările anterioare ale proiectului mai vechi UBB-500, comunitatea UBB având astfel o dezvoltare cumulativă.

Pornind de la Carta UBB, printr-o colaborare exemplară în cadrul Rectoratului UBB, între Consiliul de Administraţie al UBB şi Senatul UBB şi cu suportul consiliilor (ex. Consiliul Ştiinţific al UBB) şi unităţilor administrative (ex. Centrul pentru Managementul Cercetării Ştiinţifice, Centrul de Dezvoltarea Universitară şi Management al Calităţii, etc.) din UBB, s-a adoptat Pachetul pentru cercetare-competitivitate-excelenţă prezentat mai jos. Deoarece unele măsuri au fost adoptate ca hotărâri ale Consiliului de Administraţie al UBB (HCA), iar altele ca hotărâri ale Senatului UBB (HS-UBB), le prezint mai jos pe cele structurale, într-un cadru comun, astfel încât acestea să fie coroborate unele cu altele, ducând astfel la efecte sinergice, şi să fie mai uşor de accesat de către comunitatea academică a UBB. Pentru detalii privind operaționalizarea Pachetului vezi hotărârile CA și ale Senatului UBB (la http://www.ubbcluj.ro) și siteul Institutului STAR-UBB.

I. Hotărâri ale Consiliului de Administrație al UBB/HCA (în baza legislaţiei naţionale şi a Hotărârilor Senatului UBB)

  1. HCA – cu privire la Traiectoriile flexibile de carieră în UBB (pilotat în premieră în ţară)
  2. HCA – cu privire la Susţinerea excelenţei la UBB – Reviste, granturi, premii (vezi în completare şi AICI; de asemenea, vezi şi Interviurile UBB-Excelenţă)
  3. HCA – cu privire la Statutul cercetătorului ştiinţific colaborator al UBB (implementat în premieră în ţară)
  4. HCA – cu privire la Reatestarea unitatilor CDI din UBB
  5. HCA – cu privire la Infrastructura strategică de cercetare a UBB
  6. HCA – cu privire la procedura de acordare a UBB Advanced Fellowship prin Institutul STAR-UBB

II. Hotărâri ale Senatului UBB/HS-UBB

  1. HS-UBB – cu privire la Strategia de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) la UBB (în baza HCA)
  2. HS-UBB – cu privire la Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie al UBB (Institutul STAR-UBB) (în baza HCA)
  3. HS-UBB – cu privire la Oficiul de Management şi Transfer Tehnologic şi Cognitiv (în baza HCA)
  4. HS-UBB – UBB Goes Green (în baza HCA)

III. Vezi și Human Resources Strategy – Action Plan și websiteul Institutului STAR-UBB

Prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”

19 martie 2016 3 comentarii

La invitaţia rectorului Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, am acceptat să intru ca prorector în noua echipa a rectoratului, având ca misiune prorectoratul cu „Cercetarea, Competitivitatea şi Excelenţa” (incluzând „ranking-urile” universitare şi publicaţiile ştiinţifice) (vezi AICI).

Cei din grupurile cu care lucrez şi colaborez ştiu că am fost iniţial indecis, din cauza multor angajamente internaţionale pe care le am. Rectorul UBB mi-a făcut însă o provocare greu de refuzat: a propus un program complex de modernizare a UBB, în care a inclus explicit – chiar în programul de candidatură – şi patru proiecte/teme majore legate exact de preocupările mele în managementul şi politica ştiinţei (care se regăseau ca idei şi în programul meu de candidatură la rectoratul UBB din 2012). Aceste patru proiecte/teme au fost subsumate ca initiativă prorectoratului de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”; spun iniţiativă, deoarece toate sunt proiecte structurale fundamentale, care se pot realiza doar în echipă (Rectorat-Senat-Comunitatea UBB). Fiind clar definite, mă ajută şi ca organizare a timpului, neobligându-mă să renunţ la angajamentele internaţionale majore pe care le am. Aşadar, pe lângă activităţile standard, curente şi/sau neprevăzute, care sunt cele patru mari proiecte de viziune în care mă voi implica major, ca initiativă, prin prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”?

(1) Organizarea unui institut de studii avansate/excelenţă (vom vedea exact cum se va numi), care să funcţioneze ca un atractor şi un model de bune practici academice; acesta este prins nu doar în programul rectoratului, ci şi în Carta UBB (acesta se înscrie în partea de Excelenţă din mandatul de prorector);

(2) Organizarea unor traiectorii diferite şi flexibile de carieră universitară, cu indicatori academici specifici, după modelul universităţilor de tip „world-class”: „graduate profile” vs. „undergraduate profile,” cu impact asupra dezvoltării în viitor a unor structuri academice de tip „graduate schools/programs” vs. „undergraduate schools/programs”; în acest fel, fiecare coleg poate opta pentru profilul de carieră în care se simte cel mai bine şi mai competent. Definirea profesurii universitare trebuie să fie reconceptualizată în acest context (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(3) Stabilirea unui set de criterii academice relativ stabile şi predictibile [acum există criterii diferite şi chiar contradictorii pentru acelaşi domeniu, în funcţie de moment şi obiectiv (ex. angajare, promovare, premiere, acreditare, etc.), inducând confuzie] – specifice însă fiecărui domeniu -, care să corespundă mai ales „ranking-urilor” în care dorim să ocupăm poziţii cât mai bune; în acest fel fiecare coleg îşi poate face un plan de carieră coerent (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(4) Reorganizarea cercetării-dezvoltării-inovării din UBB (ex. norme de cercetare, postdoc, statutul de „research professor”, finanţare competitivă, laboratoare-centre-institute, publicaţii ştiinţifice, servicii inovative către comunitate, transfer cognitiv şi tehnologic, etc.)  (aceasta se înscrie în partea de Cercetare din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de competitivitate şi excelenţă academică).

Eu cred sincer că, alături de celelalte proiecte majore ale colegilor mei din rectorat, realizarea acestor patru proiecte de esenţă poate contribui la angajamentul rectorului de modernizare a UBB, aceasta intrând astfel în liga universităţilor de tip „world-class”, urmând ca apoi, în anii care vin, să ne putem preocupa, ca prin politici specifice, să devenim din ce în ce mai buni în această ligă. Fără astfel de modificări structurale fundamentale, intrarea în topurile şi mediile academice internaţionale de prestigiu rămâne pentru universităţile româneşti o poveste…!

 

UBB (şi alte universităţi româneşti) în rankingurile internaţionale – 2009-2015

În anul 2004/2005 am publicat primul ranking al universităţilor româneşti, împreună cu Asociaţia Ad-Astra. De atunci am urmărit mereu şi am scris constant despre rankingurile universitare, ca cercetător interesat de politica ştiinţei/scientometrie şi ca expert membru într-o serie de organisme naţionale (ex. CNCSIS/CNCS/CCANCS) şi internaţionale (ex. European Science Foundation) care au ca obiect şi acest aspect al ştiinţei. De asemenea, am fost consultat ca expert într-o serie de rankinguri naţionale şi internaţionale. Evident, dincolo de obiectivul general, obiectivul meu specific ajunge inevitabil la UBB şi la alte universităţi româneşti tradiţionale.

Interesul meu în acest domeniu derivă din credinţa că astfel de rankinguri pot servi atât unui scop diagnostic, cu impact asupra politicilor academice în domeniu (ex. de la „unde suntem”, la „unde vrem să ajungem”, prin „cum putem ajunge acolo”), cât, prin prestigiul academic al unei bune poziţionări în rankinguri de referinţă, şi ca element de promovare academică într-o lume globalizată şi competitivă. Într-adevăr, prestigiul academic al unei bune poziţionări în rankinguri de referinţă poate atrage studenţi şi resurse financiare, intrându-se astfel într-o evoluţie în care cauza (prestigiul academic) şi efectul (studenţi şi resurse) îşi schimbă locul şi se potenţează reciproc, într-un mod sustenabil. Aşadar, poziţionarea bună în rankingurile reprezentative nu este un scop în sine!

Acestea fiind spuse, găsiţi AICI cea mai recentă analiză a poziţionării UBB în rankingurile internaţionale, cu informaţii care privesc şi alte universităţi tradiţionale ale ţării.

Notă: Orice semnalare a unor potenţiale erori sau completări importante (care mi-au scăpat) la rankingurile analizate o primesc cu mulţumire (la danieldavid@psychology.ro), urmând să le includ în text.

Comunicat de Presa – Proiectul de ROBOterapie DREAM

1 aprilie 2015 5 comentarii

 

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (http://www.ubbcluj.ro)

International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health (Institutul Internaţional de Psihoterapie: http://www.psychotherapy.ro)

Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (http://www.clinicalpsychology.ro)

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie/Institutul Internaţional de Psihoterapie au doi noi ROBOmembri: rbNAO şi rrNAO (rb-rational blue; rr-rational red).

Aceştia au intrat în echipa Departamentului/Institutului pentru a contribui la implementarea proiectului DREAM [Development of Robot-Enhanced therapy for children with AutisM spectrum disorders]. Proiectul DREAM este un proiect al Comisiei Europene, finanţat prin mecanismul Integrated Projects din programul FP7, cu un buget total al consorţiului de aproape 9 milioane de Euro (2014-2018).

Proiectul DREAM urmăreşte dezvoltarea inovativă a unor roboţi inteligenţi şi autonomi, utilizabili în psihoterapie. Consorţiul ştiinţific al DREAM este format din echipe de cercetători din Belgia, Franţa, Marea Britanie, România şi Suedia, fiind coordonat de profesorul Tom Ziemke (Universitatea Skövde, Suedia). Din România participă o echipă de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai, coordonată de profesorul Daniel David.

Rolul Departamentului/Institutului în proiectul DREAM, prin Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix), este de conduce partea clinică de psihoterapie. De asemenea, inputul psihologic este fundamental pentru construirea noii generaţii de roboţi inteligenţi autonomi şi de a-i testa apoi pentru diverse condiţii clinice (cu accent pe tulburări de spectru autist, vizând abilități precum imitația, atenția împărtășită și comunicarea socială), în protocoale clinice validate ştiinţific (ex. de tip cognitiv-comportamental).

Starea actuală a roboterapiei – utilizarea roboţilor în psihoterapie – la nivel internaţional, domeniu în care echipa românească este un actor internaţional important, arată că utilizarea roboţilor în procesul de psihoterapie poate eficientiza acest proces. În prezent roboţii sunt însă controlaţi de un operator şi/sau psihoterapeut. Miza proiectului DREAM este de a construi o nouă generaţie de roboţi care să aibă un grad de inteligenţă şi autonomie mai mare, astfel încât, pentru anumite sarcini bine definite, să poată fi utilizaţi independent de psihoterapeut (ex. în şcoală, acasă la pacient, etc.), doar cu monitorizarea efectuată de psihoterapeut.

Institutul Internaţional de Psihoterapie este o platformă de cercetare de interes european – inclus în reţeaua MERIL a European Science Foundation, iar Departamentul este unul din cele mai reprezentative şi performante din ţară în domeniul psihologiei.

Va prezentăm AICI poze şi secvenţe filmate din activităţile cu rbNAO şi rrNAO şi din Laboratorul DATA al Platformei Matrix.

 

Contact:

Profesor Daniel David, email: daniel.david@ubbcluj.ro

 

Pentru informaţii suplimentare vezi:

DREAM: http://www.dream2020.eu

Institutul: http://www.psychotherapy.ro

Departamentul: http://www.clinicalpsychology.ro