Arhiva

Archive for the ‘Despre UBB’ Category

Aaron T. Beck – declarat unul dintre cei mai influenţi medici ai secolului XX. Şi summitul excelenţei în CBT la Beck Institute, SUA

29 Septembrie 2017 Lasă un comentariu

UPDATE:

Summitul excelenţei în CBT, organizat de Beck Institute for CBT, în Pennsylvania, SUA, a fost extrem de interesant. Vă prezint mai jos câteva imagini de la eveniment.

……..

Medscape a dat recent publicităţii rezultatele analizei privind pe cei mai influenţi medici din secolul trecut (XX), prezentând primele 25 de pozitii:
Locul 1. – Crick/Watson/Wilkins/Franklin – pentru Structura ADN
Locul 2. – Salk – pentru Vaccinul împotriva poliomelitei
Locul 3. – Spock – pentru Schimbarea paradigmei în pediatrie (manualele sale sunt
clasice/de referinţă în creşterea copiilor)
Locul 4. – Aaron T. Beck – pentru Psihoterapia cognitivă
etc.

Noi la psihologie UBB şi la UBB în general avem legături importante cu premianţii. Astfel, medicul şi profesorul/cercetătorul de pe pozitia 1 – James Watson – ne-a vizitat chiar anul trecut, având o conferinţă în Aula Magna a UBB. Medicul şi profesorul/cercetătorul de pe poziţia 4 – Aaron T. Beck – este Doctor Honoris Causa al UBB, iar profesura mea la UBB îi poarta numele (Aaron T. Beck Professorhip). Cu profesorul Aaron T. Beck – fondatorul psihoterapiei cognitv-comportamentale (CBT) – mă voi întâlni în curând în SUA, deoarece m-a invitat să participăm împreună într-un panel – Thought Leader Panel (Aaron T. Beck, Judith Beck, Daniel David, Christine Padesky) – legat de analiza viitorului psihoterapiilor cognitive şi comportamentale.

Profesorul Aaron T. Beck a fost mereu considerat, în diverse analize de specialitate, unul dintre cei mai importanţi psihiatri şi/sau psihoterapeuţi ai tuturor timpurilor. Dar această analiză, incluzând toate specialităţile medicale, arată anvergura majoră a profesorului Aaron T. Beck şi impactul psihoterapiei (prin CBT) în domeniul mai larg al sănătăţii (dincolo de psihiatrie sau psihoterapie). Felicitări!

Anunțuri

Măsuri academice pentru UBB ca universitate world-class

Conform Planului Strategic al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) pentru perioada 2016-2020, elaborat în baza programului managerial al Rectorului UBB, UBB ţinteşte să devină o universitate de anvergură internaţională (world-class). În acest sens a fost necesar să elaborăm Pachetul pentru cercetare-competitivitate-excelenţă, în scopul echipării UBB cu mecanisme instituţionale moderne, care să o facă eligibilă (1) pentru a intra în competiţie în liga universităţilor world- class şi (2) odată intrată în această ligă, să performeze cât mai bine. Fără astfel de mecanisme nu are sens să ne punem problema unei poziţii cât mai bune în liga universităţilor world-class, deoarece, în primul rând, nu suntem eligibili să intrăm în ligă şi, în consecinţă, nici în competiţia din ligă.

Ca Prorector UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice am avut sarcina să iniţiez acest Pachet pentru cercetare-competitivitate-excelenţă. În elaborarea Pachetului de măsuri s-a ţinut cont (1) de bunele practici internaţionale şi (2) de faptul că competitivitatea-excelenţă reprezintă o componentă a UBB, altă componentă fiind una socială, de asigurare a unei pregătiri profesionale de calitate pentru un număr cât mai mare de studenţi. Aşadar, măsurile propuse au fost graduale, unele ţintind creşterea calităţii şi competitivităţii generale, altele vizând zona de competitivitate-excelenţă. Aceste măsuri au valorizat şi au inclus realizările anterioare ale proiectului mai vechi UBB-500, comunitatea UBB având astfel o dezvoltare cumulativă.

Pornind de la Carta UBB, printr-o colaborare exemplară în cadrul Rectoratului UBB, între Consiliul de Administraţie al UBB şi Senatul UBB şi cu suportul consiliilor (ex. Consiliul Ştiinţific al UBB) şi unităţilor administrative (ex. Centrul pentru Managementul Cercetării Ştiinţifice, Centrul de Dezvoltarea Universitară şi Management al Calităţii, etc.) din UBB, s-a adoptat Pachetul pentru cercetare-competitivitate-excelenţă prezentat mai jos. Deoarece unele măsuri au fost adoptate ca hotărâri ale Consiliului de Administraţie al UBB (HCA), iar altele ca hotărâri ale Senatului UBB (HS-UBB), le prezint pe toate mai jos, într-un cadru comun, astfel încât acestea să fie coroborate unele cu altele, ducând astfel la efecte sinergice, şi să fie mai uşor de accesat de către comunitatea academică a UBB.

I. Hotărâri ale Consiliului de Administrație al UBB/HCA (în baza legislaţiei naţionale şi a Hotărârilor Senatului UBB)

  1. HCA – cu privire la Constituirea Consiliului Ştiinţific al UBB
  2. HCA – cu privire la Completarea Comisiei de Etică a UBB (în vederea creşterii componentei CDI)
  3. HCA – cu privire la Traiectoriile flexibile de carieră în UBB (pilotat în premieră în ţară)
  4. HCA – cu privire la Susţinerea excelenţei la UBB – Reviste, granturi, premii (vezi în completare şi AICI; de asemenea, vezi şi Interviurile UBB-Excelenţă)
  5. HCA – cu privire la Statutul cercetătorului ştiinţific colaborator al UBB (implementat în premieră în ţară)
  6. HCA – cu privire la Reatestarea unitatilor CDI din UBB
  7. HCA – cu privire la Infrastructura strategică de cercetare a UBB
  8. HCA – cu privire la Înregistrarea proiectelor CDI la UBB
  9. HCA – cu privire la procedura de acordare a UBB Advanced Fellowship prin Institutul STAR-UBB

II. Hotărâri ale Senatului UBB/HS-UBB

  1. HS-UBB – cu privire la Strategia de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) la UBB (în baza HCA)
  2. HS-UBB – cu privire la Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie al UBB (Institutul STAR-UBB) (în baza HCA)
  3. HS-UBB – cu privire la Oficiul de Management şi Transfer Tehnologic şi Cognitiv (în baza HCA)

Odată echipată cu aceste mecanisme academice absolut necesare, urmează ca în anul universitar 2016-2017, prin acţiuni academice şi manageriale înţelepte, să facem ca UBB nu doar să intre, ci să înceapă să conteze în liga universităţilor de tip world-class, efectele asupra poziţionării în clasamentele universitare urmând însă să apară mai marcant în anii care vin. De asemenea, pentru anul universitar 2016-2017, pornind de la Planul Strategic al UBB (2016-2017), în vederea creşterii competitivităţii UBB, trebuie elaborate o serie de alte documente strategice asociate cercetării-competitivităţii-excelenţei:

  • Politica de resurse umane (cu componenta de cercetare-competitivitate-excelenţă)
    • Incluzând Profesura la UBB şi Statutul cercetătorilor la UBB, cu politici explicite privind cercetătorii angajaţi pe perioadă nedeterminată
  • Politica publicaţiilor ştiinţifice ale UBB
  • UBB în contextul politicilor internaţionale de sustenabilitate şi ecologie (Proiectul UBB goes Green! – vezi spre exemplu clasamentele universitare de tip Green).

Prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”

19 Martie 2016 3 comentarii

La invitaţia rectorului Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, am acceptat să intru ca prorector în noua echipa a rectoratului, având ca misiune prorectoratul cu „Cercetarea, Competitivitatea şi Excelenţa” (incluzând „ranking-urile” universitare şi publicaţiile ştiinţifice) (vezi AICI).

Cei din grupurile cu care lucrez şi colaborez ştiu că am fost iniţial indecis, din cauza multor angajamente internaţionale pe care le am. Rectorul UBB mi-a făcut însă o provocare greu de refuzat: a propus un program complex de modernizare a UBB, în care a inclus explicit – chiar în programul de candidatură – şi patru proiecte/teme majore legate exact de preocupările mele în managementul şi politica ştiinţei (care se regăseau ca idei şi în programul meu de candidatură la rectoratul UBB din 2012). Aceste patru proiecte/teme au fost subsumate ca initiativă prorectoratului de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”; spun iniţiativă, deoarece toate sunt proiecte structurale fundamentale, care se pot realiza doar în echipă (Rectorat-Senat-Comunitatea UBB). Fiind clar definite, mă ajută şi ca organizare a timpului, neobligându-mă să renunţ la angajamentele internaţionale majore pe care le am. Aşadar, pe lângă activităţile standard, curente şi/sau neprevăzute, care sunt cele patru mari proiecte de viziune în care mă voi implica major, ca initiativă, prin prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”?

(1) Organizarea unui institut de studii avansate/excelenţă (vom vedea exact cum se va numi), care să funcţioneze ca un atractor şi un model de bune practici academice; acesta este prins nu doar în programul rectoratului, ci şi în Carta UBB (acesta se înscrie în partea de Excelenţă din mandatul de prorector);

(2) Organizarea unor traiectorii diferite şi flexibile de carieră universitară, cu indicatori academici specifici, după modelul universităţilor de tip „world-class”: „graduate profile” vs. „undergraduate profile,” cu impact asupra dezvoltării în viitor a unor structuri academice de tip „graduate schools/programs” vs. „undergraduate schools/programs”; în acest fel, fiecare coleg poate opta pentru profilul de carieră în care se simte cel mai bine şi mai competent. Definirea profesurii universitare trebuie să fie reconceptualizată în acest context (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(3) Stabilirea unui set de criterii academice relativ stabile şi predictibile [acum există criterii diferite şi chiar contradictorii pentru acelaşi domeniu, în funcţie de moment şi obiectiv (ex. angajare, promovare, premiere, acreditare, etc.), inducând confuzie] – specifice însă fiecărui domeniu -, care să corespundă mai ales „ranking-urilor” în care dorim să ocupăm poziţii cât mai bune; în acest fel fiecare coleg îşi poate face un plan de carieră coerent (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(4) Reorganizarea cercetării-dezvoltării-inovării din UBB (ex. norme de cercetare, postdoc, statutul de „research professor”, finanţare competitivă, laboratoare-centre-institute, publicaţii ştiinţifice, servicii inovative către comunitate, transfer cognitiv şi tehnologic, etc.)  (aceasta se înscrie în partea de Cercetare din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de competitivitate şi excelenţă academică).

Eu cred sincer că, alături de celelalte proiecte majore ale colegilor mei din rectorat, realizarea acestor patru proiecte de esenţă poate contribui la angajamentul rectorului de modernizare a UBB, aceasta intrând astfel în liga universităţilor de tip „world-class”, urmând ca apoi, în anii care vin, să ne putem preocupa, ca prin politici specifice, să devenim din ce în ce mai buni în această ligă. Fără astfel de modificări structurale fundamentale, intrarea în topurile şi mediile academice internaţionale de prestigiu rămâne pentru universităţile româneşti o poveste…!

 

UBB (şi alte universităţi româneşti) în rankingurile internaţionale – 2009-2015

În anul 2004/2005 am publicat primul ranking al universităţilor româneşti, împreună cu Asociaţia Ad-Astra. De atunci am urmărit mereu şi am scris constant despre rankingurile universitare, ca cercetător interesat de politica ştiinţei/scientometrie şi ca expert membru într-o serie de organisme naţionale (ex. CNCSIS/CNCS/CCANCS) şi internaţionale (ex. European Science Foundation) care au ca obiect şi acest aspect al ştiinţei. De asemenea, am fost consultat ca expert într-o serie de rankinguri naţionale şi internaţionale. Evident, dincolo de obiectivul general, obiectivul meu specific ajunge inevitabil la UBB şi la alte universităţi româneşti tradiţionale.

Interesul meu în acest domeniu derivă din credinţa că astfel de rankinguri pot servi atât unui scop diagnostic, cu impact asupra politicilor academice în domeniu (ex. de la „unde suntem”, la „unde vrem să ajungem”, prin „cum putem ajunge acolo”), cât, prin prestigiul academic al unei bune poziţionări în rankinguri de referinţă, şi ca element de promovare academică într-o lume globalizată şi competitivă. Într-adevăr, prestigiul academic al unei bune poziţionări în rankinguri de referinţă poate atrage studenţi şi resurse financiare, intrându-se astfel într-o evoluţie în care cauza (prestigiul academic) şi efectul (studenţi şi resurse) îşi schimbă locul şi se potenţează reciproc, într-un mod sustenabil. Aşadar, poziţionarea bună în rankingurile reprezentative nu este un scop în sine!

Acestea fiind spuse, găsiţi AICI cea mai recentă analiză a poziţionării UBB în rankingurile internaţionale, cu informaţii care privesc şi alte universităţi tradiţionale ale ţării.

Notă: Orice semnalare a unor potenţiale erori sau completări importante (care mi-au scăpat) la rankingurile analizate o primesc cu mulţumire (la danieldavid@psychology.ro), urmând să le includ în text.

Comunicat de Presa – Proiectul de ROBOterapie DREAM

1 Aprilie 2015 5 comentarii

 

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (http://www.ubbcluj.ro)

International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health (Institutul Internaţional de Psihoterapie: http://www.psychotherapy.ro)

Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (http://www.clinicalpsychology.ro)

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie/Institutul Internaţional de Psihoterapie au doi noi ROBOmembri: rbNAO şi rrNAO (rb-rational blue; rr-rational red).

Aceştia au intrat în echipa Departamentului/Institutului pentru a contribui la implementarea proiectului DREAM [Development of Robot-Enhanced therapy for children with AutisM spectrum disorders]. Proiectul DREAM este un proiect al Comisiei Europene, finanţat prin mecanismul Integrated Projects din programul FP7, cu un buget total al consorţiului de aproape 9 milioane de Euro (2014-2018).

Proiectul DREAM urmăreşte dezvoltarea inovativă a unor roboţi inteligenţi şi autonomi, utilizabili în psihoterapie. Consorţiul ştiinţific al DREAM este format din echipe de cercetători din Belgia, Franţa, Marea Britanie, România şi Suedia, fiind coordonat de profesorul Tom Ziemke (Universitatea Skövde, Suedia). Din România participă o echipă de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai, coordonată de profesorul Daniel David.

Rolul Departamentului/Institutului în proiectul DREAM, prin Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix), este de conduce partea clinică de psihoterapie. De asemenea, inputul psihologic este fundamental pentru construirea noii generaţii de roboţi inteligenţi autonomi şi de a-i testa apoi pentru diverse condiţii clinice (cu accent pe tulburări de spectru autist, vizând abilități precum imitația, atenția împărtășită și comunicarea socială), în protocoale clinice validate ştiinţific (ex. de tip cognitiv-comportamental).

Starea actuală a roboterapiei – utilizarea roboţilor în psihoterapie – la nivel internaţional, domeniu în care echipa românească este un actor internaţional important, arată că utilizarea roboţilor în procesul de psihoterapie poate eficientiza acest proces. În prezent roboţii sunt însă controlaţi de un operator şi/sau psihoterapeut. Miza proiectului DREAM este de a construi o nouă generaţie de roboţi care să aibă un grad de inteligenţă şi autonomie mai mare, astfel încât, pentru anumite sarcini bine definite, să poată fi utilizaţi independent de psihoterapeut (ex. în şcoală, acasă la pacient, etc.), doar cu monitorizarea efectuată de psihoterapeut.

Institutul Internaţional de Psihoterapie este o platformă de cercetare de interes european – inclus în reţeaua MERIL a European Science Foundation, iar Departamentul este unul din cele mai reprezentative şi performante din ţară în domeniul psihologiei.

Va prezentăm AICI poze şi secvenţe filmate din activităţile cu rbNAO şi rrNAO şi din Laboratorul DATA al Platformei Matrix.

 

Contact:

Profesor Daniel David, email: daniel.david@ubbcluj.ro

 

Pentru informaţii suplimentare vezi:

DREAM: http://www.dream2020.eu

Institutul: http://www.psychotherapy.ro

Departamentul: http://www.clinicalpsychology.ro

Şi în anul 2014 Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB rămâne primul în domeniul psihologiei la nivel national prin prisma performanţei ştiinţifice/academice

7 Decembrie 2014 2 comentarii

De la fondarea sa, în anul 2007, Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a fost gândit ca o platformă care (1) să implementeze/transfere în Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) mecanismele moderne de funcţionare şi performanţă academică ale universităţilor de tip world-class; (2) să reducă brain drain-ul în domeniu (plecarea românilor talentaţi în străinătate, prin oferirea de posibilităţi de angajare şi/sau de colaborare cu diaspora ştiinţifică românească); şi (3) să ducă chiar la brain gain (atragerea în ţară a unor cercetători străini de marcă).

Departamentul, împreună cu (1) Institutul de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată (cu Şcoala Doctorală asociată), fondat în anul 2004, singura platformă universitară de specialitate din universităţile româneşti de interes european – Reţeaua MERIL, focalizat pe CERCETARE; (2) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech„, prima unitate de acest profil din ţară, fondată în 2007, focalizată pe SERVICII INOVATIVE CĂTRE COMUNITATE; şi (3) Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (fondată în anul 2000), focalizată pe TRAINING PROFESIONAL, formează o Şcoală clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie, complexă, de anvergură internaţională.

Imediat după fondarea sa şi implementarea mecanismelor moderne ale departamentelor similare din universităţi de tip world-class, Departamentul a devenit an de an (începând din 2009) primul între departamentele de psihologie din România, prin prisma publicaţiilor internaţionale şi a granturilor obţinute, raportate la numărul de personal disponibil (ca fapt interesant, deşi nu este un criteriu de comparaţie, adesea a fost primul şi ca număr brut de publicaţii Web of Science – fără raportare la personal -, deşi este un department mai mic ca număr de personal faţă de următoarele departamente de pe podium). Departamentul a fost remarcat ca (1) „un exemplu de bune practici academice şi/sau inovaţii academice de top” (ex. Grupul UBB Excelenţă; Raportul TT-G3A; Gala Premiilor în Educaţie; Gala Foreign Policy România etc.) şi ca „poveste de succes” în mediul academic românesc (ex. UEFISCDI).

Şi în anul 2014 (analiza Web of Science valabilă la data de 7.12.2014) Departamentul  şi-a menţinut prima poziţie în ţară între departamentele de psihologie, prin prisma publicaţiilor internaţionale (ex. articole în reviste din străinătate indexate Web of Science) şi a granturilor obţinute, raportate la numărul de personal disponibil. Aşa că, în prag de sărbători şi la final de an, doresc să mulţumesc tuturor membrilor Departamentului/Şcolii pentru această performanţă academică excepţională, încurajându-i cu formula pe care noi o ştim bine: Per Aspera Ad Astra!

Pentru alte informaţii vezi:

Comentarii la cald asupra rezultatelor competiţiei Proiectelor Colaborative de Cercetare Aplicativă 2013

S-au publicat rezultatele Competitiei Proiectelor Colaborative de Cercetare Aplicativă/PCCA 2013 (vezi AICI)

Evident, aşa cum îi spune şi numele, a fost o competiţie focalizată pe cercetare aplicativă, mai ales de tipul dezvoltare-inovare.

Fac câteva comentarii generale, la cald, urmând ca analizele mai detaliate să apară mai încolo. Aşadar, comparând rezultatele obţinute prin prisma instituţiei coordonatoare, în general se poate observa că:

  • Universităţile au câştigat aproximativ 47% dintre proiecte. Restul proiectelor a fost câştigat de institute şi/sau centre de cercetare (din Academia Română, INCD etc.). Va fi interesant de analizat acest procent global luând în calcul şi statutul de instituţie partener.
  • Universitatea Politehnica din Bucureşti/UPB este marea câştigătoare dintre universităţi, cu un număr de granturi câştigate (+30) cel puţin dublu faţă de universitatea clasată pe poziţia a doua.
  • Dintre universităţile comprehensive/complexe, pe primele trei poziţii s-au impus cele din centrele tradiţionale (Universitatea din Bucureşti/UB, Universitatea Babeş-Bolyai/UBB şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza/UAIC, cu diferenţe minime între primele două, ambele având un scor aproape dublu faţă de UAIC).
    • În raport cu performanţa bună a UBB, pentru mine este un plus important că în acestă competiţie Departamentul de Psihologie Clinica şi Psihoterapie din UBB are 3 proiecte (fără a le include pe cele din calitatea de partener) din cele 14 câştigate de UBB. Practic, în prezent, la 16 membri ai departamentului există aproximativ 13 granturi de cercetare câştigate/în derulare (din surse internaţionale, naţionale, interne/UBB), fară a le mai socoti pe cele educaţionale (ex. Grundtvig) şi/sau de servicii (ex. POSDRU)! Pentru mine acesta este un exemplu de cum, dacă se conduce/porneşte o unitate academică cu o mentalitate modernă, e drept, mai dificilă şi uneori nemulţumitoare pentru mulţi care se simt intruzaţi când le ceri performanţă pentru banul public pe care îl consumă, dar normală pentru o universitate de tip world-class, se pot face lucruri competitive şi în ţară. Sigur, este mai dificil de schimbat mentalitatea în unităţile deja împietrite în practici vechi, dar cumva, academic şi colegial, prin modelare, suportiv, dar ferm, trebuie făcut şi asta.  De asemenea, este un departament care corespunde unui profil de tip graduate – profil de care avem stringentă nevoie în universităţile româneşti de cercetare avansată dacă vrem să le scoatem în competiţia internaţională -, cu cursuri focalizate pe master/doctorat (predate în regim de scientist-practitioner – învăţare prin cercetare/cercetare mentorată) şi cu membri performanţi în cercetare (cu granturi şi publicaţii internaţionale de top).
  • Dintre universităţile cu profil mai omogen, s-au impus, în general, UMF-urile, USAMV-urile, universităţile tehnice etc. din centrele universitare tradiţionale (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi), urmate din instituţii din Timişoara, Braşov, Craiova, Oradea, Galaţi etc.
    • Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti este, în rezultatul global, a doua universitate după UPB (cu puţin peste UB şi UBB), cu majoritatea granturilor câştigate pe domeniile sănătate şi tehnologie/biotehnologie.

Sigur, pentru o înţelegere a analizei de faţă care să aibă impact asupra unor politici instituţionale, rezultatele comparative prezentate aici succint trebuie detaliate şi raportate la numărul total de aplicaţii din fiecare universitate şi la mărimea instituţiei. Oricum, şi acestă analiză preliminară reconfirmă statutul universităţilor tradiţionale din România ca universităţi de cercetare avansată, cercetare focalizată aici pe cercetare aplicativă.