Arhiva

Archive for the ‘Despre UBB’ Category

UPDATE: Candidatura la Rectoratul UBB 2020-2024 – Programul ProUBB+

28 ianuarie 2020 4 comentarii

UPDATE II:

Așa cum speram, Senatul UBB are de astăzi o conducere prezidențială „world-class”, noul președinte, ales cu o majoritate largă, devenind profesorul Florin Streteanu, decanul Facultății de Drept din UBB. Liniile și-au ales apoi vicepreședinții astfel: Conf. univ. dr. Simona Motogna (linia română, la propunerea președintelui); Conf. univ. dr. Kadar Magor (linia maghiară, la propunerea liniei); Lector. univ. dr. Christian Schuster (linia germană, la propunerea liniei). La rândul lor, senatorii sunt colegi/studenți responsabili, cu care UBB este deja pe drumul cel bun (indiferent de ce se va întâmpla la competiția pentru rector)! Felicitări tuturor! Chiar mă bucur mult…

UPDATE I:

Dragi colegi:

Înscrierile candidaturilor pentru rectoratul UBB s-au încheiat. Suntem doi candidați, alături de mine înscriindu-se și colegul prof. univ. dr. Ioan Chirilă, un distins teolog din Facultatea de Teologie Ortodoxă a UBB.

Dosarul meu de candidatură, cu programul detaliat, poate să fie găsit la noul site: http://www.danieldavid.ro/

Deși am un Blog, am făcut acest site nou în contextul candidaturii, pentru a nu interfera, mai mult decât este cazul, aspectele mai personale (Blog), cu cele legat de candidatură (noul site). Pe site (http://www.danieldavid.ro/), dacă aveți întrebări/comentarii legate de candidatură, vă voi răspunde cu plăcere. De săptămâna viitoare voi începe prezentarea publică a candidaturii „Programul ProUBB+: UBB – Universitate de clasă mondială (world-class) prin încredere și deschidere”.

M-aș bucura să ne întâlnim într-un număr cât mai mare la prezentări/dezbateri/evenimente și să urmăriți pentru noutăți siteul http://www.danieldavid.ro!

Dragi colegi/prieteni:

Așa cum am anunțat, odată încheiată campania de alegeri academice la UBB pentru departament/consilii/senat, mi-am depus astăzi, 28.01.2020, candidatura pentru poziția de rector al UBB.

Programul de candidatură va fi făcut public în data de 1 februarie 2020, atunci când începe în mod formal campania pentru rectoratul UBB. Până atunci, vă prezint mai jos, în sinteză, viziunea care fundamentează programul, în limbile română, maghiară și germană. Programul propus derivă dintr-o platformă participativă largă, astfel că vă mulțumesc tuturor celor implicați! Platforma nu țintește doar rectoratul UBB, ci servirea comunității noastre, prin propunerea/susținerea în diverse poziții de conducere/reprezentare a colegilor cărora le pasă de viitorul universității noastre, îl văd în context modern, european și doresc să se implice în această direcție. În acest sens, rezultatele inițiale ale alegerilor de la nivelul departamentelor/consiliilor/senatului sunt foarte bune, urmând acum, înainte de alegerea rectorului, să alegem un președinte de senat în același spirit (iar aici nu este un secret colaborarea strânsă pe care o avem în acest demers cu profesorul Florin Streteanu).

Atitudinea mea în timpul campaniei va fi că ceilalți candidați nu sunt contracandidații mei, ci colegii mei. Vom propune fiecare programe pentru comunitatea noastră, mai mult sau mai puțin similare, le vom dezbate între noi, iar programul ales de comunitate va da rectorul UBB. Sunt convins că știm să alegem ce este bine pentru comunitatea noastră, și anume viitorul și modernitatea UBB!

VIZIUNEA PROGRAMULUI ProUBB+

UBB – Universitate de clasă mondială (world-class) prin încredere și deschidere

Motto: Neminem Resideo (Fiecare are un rol important)

Dragi colegi,

Plasez candidatura mea la funcția de rector al Universității noastre în paradigma unei universități de clasă mondială (world-class), care să exprime, totodată, valorile noastre fondatoare și virtuțile care consider că trebuie să le fie asociate – Tradiție (prin Bun-simț) și Excelență (prin Raționalitate/Înțelepciune) -, în spiritul umanist modern al încrederii și deschiderii, pentru a genera o cultură organizațională a solidarității și cooperării, într-un cadru instituțional dominat de etică, un cadru menit să susțină apoi cu onoare și curaj misiunea noastră universitară. Conform acestui program, excelența nu este un aranjament exclusivist, ci, într-o înțelegere umanistă, o formă incluzivă de a susține și stimula valoarea fiecărui membru activ al comunității academice. Mai precis spus, excelență înseamnă instituționalizarea unui standard înalt de calitate academică, pe care îl putem implementa în UBB, cu responsabilitate instituțională, rigoare administrativă și empatie colegială. Urmând programul propus, UBB devine prima universitate a țării – generatoare de caractere și competențe, de buni cetățeni, fiind o sursă de bunăstare bazată pe cunoaștere pentru Cluj, pentru Transilvania și pentru întreaga țară, un reper fundamental în știința și cultura națională – și, totodată, o universitate de referință la nivel internațional, promovând cultura română și contribuind la dezvoltarea unei civilizații umane bazate pe cunoaștere.

Misiunea principală a UBB este aceea de a asigura un învățământ modern, centrat pe student prin excelența cunoașterii și formarea caracterelor, în care activitățile științifice, cultural-artistice și sportive se combină armonios în modelul academic al unei universități world-class, pentru a oferi oportunități de dezvoltare profesională și personală adaptate atât nevoilor/intereselor studenților, cât și nevoilor/vocației cadrelor didactice și cercetătorilor. În acest proces, studentul nu este obiect sau beneficiar al unor servicii educaționale, ci partener activ al cadrelor didactice și cercetătorilor, membru cu drepturi depline al comunității academice a UBB. Unicitatea UBB în peisajul academic internațional este, în primul rând, o consecință a multiculturalității, atât în ceea ce privește organizarea academică, cât și în ceea ce privește trecutul asumat. Această caracteristică fundamentală a Universității noastre trebuie în continuare dezvoltată și valorizată, pentru a crește avantajele competitive ale UBB.

În cadrul acestei misiuni, voi fi garantul autonomiei și democrației universitare. Într-o universitate modernă, libertatea de gândire și libera căutare a adevărului nu pot fi îngrădite. Nu pot fi impuse linii de gândire și acțiune prin autoritarism. Universitatea noastră va rămâne un spațiu al libertății, al științei, al frumosului și al binelui, un spațiu al selecției/formării caracterelor și creativității/inteligențelor, pentru binele națiunii și, în general, al cunoașterii umane. Îmi doresc să generăm mecanisme instituționale prin care să valorificăm interesele/calitățile membrilor comunității noastre, astfel încât cooperarea și solidaritatea să derive din angajamentul liber al indivizilor autonomi, nu prin constrângeri rezultate din concentrarea puterii instituționale. Respectul și cordialitatea între slujitori/căutători ai adevărului se vor impune astfel, excluzând feudalismul universitar, spiritul de gașcă și interesele de grup. Îmi doresc să fiu un rector care creează și conservă contextul normalității, în care colegii se pot exprima academic, fără să trebuiască mereu să fie evaluați și ghidați, și în care aleșii înțeleg că sunt reprezentanții, nu „șefii” noștri. Cred, așadar, în descentralizarea și distribuirea puterii instituționale, cu asumarea firească a responsabilităților asociate. Îmi doresc, pentru noi toți, un climat academic în care caracterul greu predictibil al lumii complexe de astăzi să fie văzut ca oportunitate de dezvoltare, nu ca pericol, iar recompensele și încrederea în oameni să înlocuiască vânarea greșelilor și acțiunile punitive ca prim reflex instituțional.

România se schimbă odată cu lumea și cu succesiunea firească a generațiilor. Fac parte dintr-o generație necontaminată de ideologia comunist-totalitară (eram licean la Revoluția din 1989), dar suficient de matură ca să o înțeleagă. Această dublă filiație – dată de memoria intelectuală a trecutului și de provocările uriașe ale prezentului – ne permite o conectare rapidă la evoluția lumii actuale, putând astfel juca un rol pozitiv, de liant între generații. UBB se află astăzi într-o situație complexă, în care evoluția câștigată după 1989 poate produce un salt calitativ, care să ne reintegreze definitiv în ariile academice europene, sau putem asista la un regres, pe linia practicilor instituționale moștenite din perioada totalitară și accentuate de anumite politici publice falimentare ale tranziției. Așadar, viziunea instituțională la care ader și pe care o vom implementa împreună va fi definitorie pentru direcția universității noastre. Nu cred că pot face așa ceva singur, ci numai în echipă cu viitoarea conducere aleasă de UBB la toate nivelurile și cu fiecare dintre dvs., colegii mei din corpul academic al Universității. Parafrazând o formulă celebră, de comportamentul fiecăruia dintre noi depinde astăzi soarta academică a tuturor, a comunității UBB!

În respectul total al Cartei și al devizei UBB, Programul ProUBB+ își propune ancorarea definitivă a UBB în aria academică europeană/internațională, ca universitate world-class, continuând angajamentul pentru tradiție și excelență al fondatorilor universității. Programul ProUBB+ este realist și echilibrat. El nu urmărește o dezvoltare forțată sau nerealistă a UBB, dar nici nu susține un status quo, generator de inerție și cu mare potențial de risc în lumea contemporană aflată într-o dinamică alertă, sau o dezvoltare „organicistă”, imprevizibilă și nepredictibilă (care poate se întâmplă, poate nu). Programul ProUBB+ susține o dezvoltare proactivă a UBB, pentru oameni și prin oameni, cu politici instituționale de susținere, sub angajamentul Neminem Resideo (fiecare membru de bună-credință al comunității are rolul său important și nimeni nu este lăsat în urmă), într-o paradigmă academică a încrederii și deschiderii.

Din respect pentru noi toți, am propus un program care nu evită problemele concrete cu care ne confruntăm. Nu promit populist sau naiv, prin formulări generale, atrăgătoare, greu de refuzat, dar și greu de testat, soluții sau dezvoltări fantasmagorice. Sigur că mereu există loc pentru mai multe detalii și teme relevante, dar voi fi bucuros să le discutăm în cadrul întâlnirilor care vor avea loc pe marginea acestui program, pentru a nu-l transforma într-un plan operațional sau într-un demers prea stufos. Așa cum am menționat la momentul anunțării interesului pentru candidatură, pentru mine, a fi rectorul UBB nu este o miză de carieră, ci prilejul înalt de a servi o universitate/comunitate cu un trecut excepțional, cu un prezent dinamic și cu un potențial imens. Programul ProUBB+ este elaborat pornind de la următorul cadru conceptual mai general:

  • UBB are un profil academic complex, multicultural, cu trei linii de studiu, de la arte și teologie la științe umaniste, sociale și ale naturii/vieții, matematică/informatică, inginerie/tehnologie și sport, integrând așadar aspecte culturale, științifice, tehnologice și vocaționale. Pentru mine este important să am încrederea și susținerea colegilor din toate domeniile și din toate liniile de studiu. Toți rectorii UBB de după 1989 au avut un profil academic care a combinat fericit componenta științifică cu cea cultural-umanistă, sigur, la unii dominând componenta științifică, iar la alții componenta cultural-umanistă, fără însă ca una dintre ele să lipsească. Profilul meu academic, deși are o componentă puternică cultural-umanistă/socială prin formarea de bază (venind dinspre psihologie), înclină totuși spre profilul științific, bazat pe o specializare în psihologie clinică/experimentală, rămânând însă, în final, o persoană cu un profil deschis spre mediere și înțelegerea umanistă a situațiilor. De aceea, este important pentru mine să transmit colegilor că înțeleg, respect și susțin specificul tuturor domeniilor academice din UBB și că multiculturalitatea UBB nu este negociabilă.
  • UBB asumă, deja, toate cele trei misiuni academice specifice unei universități world-class: (1) didactică, (2) cercetare-dezvoltare-inovare și (3) relația cu societatea. Prin realizările științifice, dintre care unele cu ecou internațional, profilul meu academic este mai mult legat de latura științifică. Acest lucru mă bucură, dar uneori mi se pare că, în percepția generală, el umbrește importanța celorlalte componente ale carierei mele academice, pe care le-am valorizat și le valorizez mereu, în egală măsură. Am avut norocul de a face parte din prima generație a profesorilor-Bologna din țară, predarea fiind o componentă esențială care mă definește ca profesor la UBB. De asemenea, am creat prima clinică academică de psihologie care oferă servicii de specialitate în comunitate (atât inovativ/competitiv, cât și pentru categorii defavorizate). Cred că, dintre psihologii mai cunoscuți din UBB/Cluj-Napoca/țară, sunt singurul care, deși am avut oportunitatea, nu am dezvoltat o practică privată proprie (chiar dacă îi apreciez pe cei care au făcut-o!). Am optat să derulez aceste activități prin universitate, cu scopul de a întări relația acesteia cu comunitatea. Îmi doresc, așadar, ca profilul meu academic și profesional să fie perceput în mod adecvat și corect de către comunitatea UBB. Vreau să transmit cu fermitate ideea că înțeleg, respect și susțin, inclusiv prin exemplul personal, toate cele trei misiuni ale unei universități moderne.
  • Consider că universitatea este, în primul rând, pentru studenți și apoi pentru funcția didactică, de cercetare și administrativă; fără ei, universitatea nu există! Am propus un program care vine în întâmpinarea valorilor și dorințelor studenților, cel puțin la nivel de strategie și viziune, dincolo de faptul că fiecare putem învăța de la ceilalți noi valori și aspirații.
  • UBB este un actor fundamental pentru Cluj, Transilvania și România. Pentru mine, este important astfel să pot avea o comunicare bună cu mediul socio-economic, cu zonele de activism social modern și cu societatea în general.

În Programul ProUBB+, cele trei misiuni principale ale unei universități world-class se îmbină echilibrat, asigurând atât valorificarea potențialului fiecărui angajat al UBB, cât și satisfacerea diverselor interese ale studenților. Desigur că fiecare dintre cele trei misiuni trebuie realizată cel puțin la nivelul unor standarde de calitate/performanță, așa cum sunt ele cerute de reglementări interne/naționale și definite, acolo unde este posibil, de comunitatea UBB. Dincolo de aceste standarde minimale, fiecare membru al comunității UBB se poate proiecta în funcție de valorile/interesele sale, în a performa într-una sau alta (sau, poate, într-o variantă mixtă, în toate cele trei) dintre misiunile UBB. Diversitatea opțiunilor, respectul pentru acestea și încurajarea rutelor mobile de evoluție în cariera academică constituie o componentă fundamentală a acestui program. În plus, o universitate world-class de astăzi își realizează cele trei misiuni apelând la o nouă paradigmă academică, pe care Programul ProUBB+ o definește prin încredere și deschidere.

Încrederea înseamnă că programele academice și corpul didactic/de cercetători își stabilesc singuri țintele de dezvoltare, respectiv traiectoriile și indicatorii de carieră (bottom-up), inserându-se într-un cadru general, definit minimal (top-down), managementul academic având mai ales rolul de a verifica îndeplinirea acestora și de a aloca resurse și sarcini în funcție de aceste planuri de dezvoltare. Ideea că managementul este singura structură care stabilește direcții de acțiune și indicatori de performanță și de evaluare este complet depășită în universitatea actuală, logica fiind cea a co-participării/cooperării, pe fondul încrederii. În acest demers, accentul pe calitate trebuie treptat să devină complementar focalizării asupra cantității, iar în anumite segmente chiar să înlocuiască accentul pe cantitate.

Deschiderea are în vedere două aspecte esențiale. Primul aspect se referă la faptul că universitatea are și rolul de a cataliza procesele de cunoaștere din afara universității, fiind un participant activ în lumea sa, lucru absolut necesar azi, când oamenii au un nivel avansat de educație, iar accesul la cunoaștere este democratizat substanțial față de epocile anterioare. Al doilea aspect se referă la faptul că universitatea trebuie să devină ea însăși un spațiu deschis pentru cei din afara comunității academice tradiționale (studenți/cadre didactice/cercetători/personal administrativ), care doresc să se implice, competent și creativ, în cunoaștere.

Așa cum am mai spus, Programul ProUBB+ nu urmărește o dezvoltare forțată sau nerealistă a UBB, dar nici nu susține un status quo inerțial sau o dezvoltare organicistă (care poate se întâmplă, poate nu). Miza este consolidarea unei instituții cu adevărat colegiale, astfel încât să oferim comunității academice și societății în ansamblul ei cea mai bună versiune a universității, realizabilă cu resursele actuale. Încrederea, deschiderea și diversitatea nu sunt doar valori abstracte, ci fundamentul unor practici instituționale cu adevărat orizontale. Fără false ierarhii, fără autoritarisme, fără gesturi instituționale retrograde, fără discriminare, dar cu un mare respect pentru excelența muncii de predare, de cercetare și a celei administrative. Programul ProUBB+ susține o dezvoltare a UBB pentru oameni și prin oameni, prin intermediul unor politici instituționale adecvate, pe principiul Neminem Resideo, în paradigma academică a încrederii și deschiderii. Spre exemplu, o poziționare mai bună în ranking-urile academice nu este un scop în sine, ci un mijloc de diagnostic instituțional, care ne spune ce trebuie făcut în mod rațional pentru a ameliora cultura organizațională a UBB și a ne ancora mai bine în aria academică internațională, în beneficiul angajaților și al studenților UBB. Într-adevăr, în ultimii ani UBB a deveni un atractor puternic de studenți din toate regiunile țării și din afara țării și ca urmare a acestor evoluții foarte bune în ranking-uri. În acest context, raportarea la cele mai avansate standarde internaționale nu trebuie înțeleasă ca o atitudine autocolonială, ci ca o modalitate de a implementa la UBB anumite reguli/forme/politici care duc la performanță și bunăstare, chiar dacă performanța efectivă va trebui adecvată, mereu, resurselor disponibile.

Există două căi majore pentru a obține statutul de universitate world-class, cel mai adesea angajate cumulativ în universitățile de succes. Prima cale se bazează pe competitivitatea academică, susținută financiar și legislativ. A doua vizează sporirea capitalului uman și social al universității, pe baza unor mecanisme de incluziune. Programul ProUBB+ își propune să valorifice maximal ambele căi, considerând că o universitate precum UBB nu poate adopta un proiect exclusivist, dar nici nu poate rămâne într-un stadiu de așteptare perpetuă: inerția nu produce transformări decât în mod accidental.

Această viziune – implementată deja, parțial, prin Institutul STAR-UBB – a adus UBB pe primul loc în țară în clasamentele internaționale ale universităților (vezi Metarankingul Universitar-2019), precum și la obținerea statutului de universitate internațională de excelență în predare/cercetare, în urma unui audit academic internațional (QS****). Așadar, asumarea unei ameliorări a poziționării în ranking-uri și un statut world-class (QS*****) sunt (1) realiste (pilotarea a fost deja făcută prin Institutul STAR-UBB), (2) în beneficiul comunității UBB (creșterea bunăstării/satisfacției profesionale și angajabilității pentru studenți) și (3) în beneficiul regiunii (Clujul și Transilvania au nevoie de un pol academic de referință în țară, care să le susțină dezvoltarea) și al țării (România are nevoie de universități world-class, care să-i asigure un avantaj competitiv la nivel internațional).

În concluzie, cred că programul pe care îl propun este realizabil, dacă va fi asumat de întreaga comunitate a UBB, angajată în colaborare și solidaritate pentru a onora și implementa cu bun-simț, înțelepciune și curaj, viziunea părinților fondatori ai Universității, care o doreau, ei înșiși, deja, ancorată în cele mai avansate modele academice internaționale. Institutul STAR-UBB poate fi văzut ca o unitate care a pilotat deja un astfel de program, cu rezultate importante, într-un timp relativ scurt. Programul ProUBB+ își propune să generalizeze mecanismele principale și experiențele testate în cadrul Institutului STAR-UBB la nivelul universității, alături de altele noi (1) printr-un demers strategic, dar non-directiv, (2) centrat pe performanță academică (didactică și științifică), dar în zona proximei dezvoltări și a satisfacției profesionale/calității vieții la locul de muncă/studiu, (3) cu aprecierea multiculturalității și recunoașterea diversității culturilor organizaționale din UBB, dar ancorate în modele internaționale specifice domeniului, (4) cu încurajarea diversității opțiunilor academice ale cadrelor didactice/cercetare, dar definite clar și (5) cu angajamentul ca demersurile administrative să servească dezvoltarea, nu să o condiționeze.

UPDATE: Despre candidatura la rectoratul UBB în februarie 2020

15 octombrie 2019 4 comentarii

UPDATE

Dragi colegi:

Au început depunerile de candidaturi pentru diverse poziții de conducere/reprezentare în UBB (ex. directori de departamente, membri în consilii și în senat, etc.).

Am primit în ultimele zile zeci de mesaje din comunitatea UBB și din massmedia, întrebându-mă când/dacă îmi depun candidatura pentru Rectoratul UBB, în condițiile în care am înțeles că s-au făcut deja unele înscrieri pentru acest nivel (perioada de înscriere este toată luna ianuarie 2020).

Vă mulțumesc tuturor pentru interes. Tot ceea ce am spus în comunicatul de mai jos (din luna octombrie 2019) rămâne valabil. Așadar, da, așa cum am spus atunci, mă voi înscrie și sunt încrezător că platforma participativă pe care o voi reprezenta va atinge/exprima mintea și inima comunității noastre și va fi una câștigătoare! Dar termenul limită de depunere a candidaturii este 31 ianuarie 2020 și am vrut ca înainte de a mă ocupa formal de aspecte electorale (1) să-mi închei activitățile didactice/științifice din primul semestru și (b) să rămână spațiul necesar dezbaterii candidaturilor și pentru celelalte poziții din UBB (orice poziție este importantă!).

Cu privire la candidatura pentru Rectoratul UBB, avem suficient timp de dezbateri în luna februarie. Așadar, intenționez ca după 31 ianuarie 2020, după ce îmi depun candidatura, să particip la dezbateri colegiale și publice cu privire la programul de candidatură pentru Rectoratul UBB (mai multe minți pot duce la soluții mai bune!). Până atunci să alegem înțelept la toate nivelurile, deoarece, așa cum am mai parafrazat o formulă celebră, de comportamentul fiecăruia depinde viitorul tuturor, al comunității UBB!

Multumesc.

Dragi colegi:

Încă din vară, colegi/studenți din UBB, dar și cunoscuți din societate și din massmedia, mi-au cerut un răspuns legat de o eventuală candidatură la rectoratul UBB (din februarie 2020). Am încercat să amân cât mai mult astfel de discuții, pentru a ne concentra pe activitățile curente din UBB. Pe de altă parte, faptul că în majoritatea universităților alegerile au demarat deja, iar la noi bat la ușă, mă face să înțeleg și să accept acest interes, deocamdată incomod.

În vară am dat acest răspuns, spunând că este posibil să candidez (https://www.edupedu.ro/alegeri-in-universitati-daniel-david-da-e-posibil-sa-candidez-la-pozitia-de-rector-al-universitatii-babes-bolyai/). De ce am spus atunci doar “posibil“, nu mai mult?

  1. Pentru mine a fi rectorul UBB nu este o miză de carieră, ci o oportunitate de a servi o universitate/comunitate cu un trecut fabulos, cu un prezent dinamic și cu un potențial mare de exprimat în viitor. De aceea nu vreau să duc lupte și campanii la limită, ci, dacă este să candidez, sper la o susținere și o acceptare largă din partea comunității UBB (colegi și studenți). Simt că UBB are un potențial extraordinar care așteaptă să se exprime, dar că numai cu o astfel de susținere largă putem face acest lucru; altfel, poziția de rector devine mai mult o galonare personală, iar eu am fost mereu alergic la concentrarea puterii și la “măriri” instituționale.
  2. UBB are un profil academic complex, multicultural cu trei linii de studiu, de la arte și teologie la științe umaniste, sociale și ale naturii/vieții, până la matematică/informatică, inginerie și tehnologie, așadar integrând aspecte științifice, culturale, tehnologice și vocaționale. Pentru mine este important să am încrederea și susținerea colegilor din toate domeniile și din toate liniile de studiu. Toți rectorii UBB de după 1989 au avut un profil academic care a combinat obligatoriu componenta științifică cu cea cultural-umanistă, sigur, la unii dominând componenta științifică (Ionel Haiduc), iar la ceilalți componenta cultural-umanistă, fără însă ca una să lipsească. Profilul meu academic, deși are o componentă puternică cultural-umanistă/socială prin formarea de bază (venind dinspre psihologie), înclină totuși spre profilul științific, bazat pe o specializare în psihologie clinică/experimentală. De aceea este important pentru mine să pot transmite colegilor că înțeleg, respect și susțin specificul tuturor domeniilor academice din UBB și că multiculturalitatea UBB nu este de negociat.
  3. UBB asumă toate cele trei misiuni academice specifice unei universități de clasă mondială (world-class): (a) didactică, (b) cercetare-dezvoltare-inovare și (c) relația cu societatea. Prin realizările științifice, dintre care unele cu ecou internațional, profilul meu academic este mai mult legat de partea științifică. Asta mă bucură, dar uneori nu îmi place că acoperă celelalte componente, pe care le-am valorizat și le valorizez mereu, cel puțin la fel de mult. Astfel, grație studenților am făcut parte din prima generație a profesorilor Bologna din țară, predarea fiind o componentă esențială care mă definește ca profesor la UBB. De asemenea, am creat prima clinică academică de psihologie care oferă servicii de specialitate în comunitate (atât inovativ/competitiv, cât și pentru categorii defavorizate); cred că dintre psihologii mai cunoscuți din UBB/Cluj-Napoca/țară sunt singurul care nu am dezvoltat o practică privată proprie (deși îi apreciez pe cei care au făcut-o!), ci am derulat aceste activități prin universitate, pentru a întări relația acesteia cu comunitatea. Așadar, este important ca profilul meu academic și profesional să fie perceput adecvat și corect de către comunitatea UBB, și anume că înțeleg, respect și susțin toate cele trei misiuni ale unei universități moderne.
  4. Am înțeles mereu că universitatea este în primul rând pentru studenți și apoi pentru partea didactică/de cercetare/administrativă; dacă ei nu sunt, universitatea nu există! De aceea este important să înțeleg acum dacă valorile/dorințele lor sunt congruente cu valorile/dorințele mele instituționale, cel puțin la nivel de strategie/viziune, dincolo de faptul că fiecare putea învăța de la ceilalți noi valori/dorințe.
  5. UBB este un actor fundamental pentru Cluj-Napoca, Transilvania și România. Pentru mine este important astfel să pot avea o comunicare bună cu mediul socio-economic, cu zonele de activism social modern și cu societatea în general.

Pornind de la necesitatea de a clarifica aceste lucruri, în ultimele luni am discutat informal cu colegi/studenți din UBB și astfel pot spune că posibilitatea din vară s-a transformat acum într-o foarte mare probabilitate, chiar certitudine când la timpul cuvenit îmi voi depune candidatura. Într-adevăr, am avut șansa ca prorector UBB să cunosc mai bine comunitatea noastră și nu doar să spun ci inclusiv să exprim prin acțiuni instituționale ceea ce sunt, astfel încât colegii și studenții au perceput pozitiv realitatea, nici mai mult, nici mai puțin, dincolo de miturile, zvonurile sau distorsiunile inerente unui asemenea moment. România se schimbă odată cu lumea și cu schimbările generaționale. Fac parte dintr-o generație care nu a putut să fie contaminată de ideologia comunist-totalitară (eram încă la liceu la Revoluția din 1989), dar care a fost suficient de matură ca să o înțeleagă. Asta ne face să ne putem conecta rapid cu evoluția lumii moderne, dar reflexiv, prin experiența trecutului, putând astfel juca un rol pozitiv de liant între generații. Așa cum am văzut în ultimii ani, din cauza politicilor naționale, UBB (și celelalte universități de tradiție ale țării) se află astăzi într-o situație complexă, în care evoluția câștigată după Revoluția din 1989 poate face un salt calitativ, care să ne reconecteze ireversibil cu aria academică europeană, sau putem asista la o stagnare, poate chiar regres, pe linia mentalităților care au grevat universitatea în perioada comunistă. Așadar, parafrazând o formulă celebră, de comportamentul fiecăruia dintre noi depinde astăzi soarta academică a tuturor, a comunității UBB! Considerând serios și cu respect Carta și Sigla UBB, cred în ancorarea UBB în aria academică europeană/internațională, ca o universitate de clasă mondială (world-class), continuând peste timp angajamentul pentru Tradiție și Excelență al fondatorilor universității, circumscris de virtuțile europene fondatoare legate de Înțelepciune/Raționalitate, Echilibru/Bun-simț și Curaj. Eu nu cred în dezvoltări forțate/rapide, dar nici nu susțin un status quo sau o dezvoltare organicistă (care poate se întâmplă, poate nu). Cred în dezvoltare pentru oameni și prin oameni, vizând mereu stimularea atingerii zonei proximei dezvoltări, cu politici instituționale de susținere, sub angajamentul Nemo Residet (nimeni nu este lăsat în urmă sau abandonat – fiecare de bună credință își are locul și rolul său important). Așadar, sunt ce sunt și nu voi pretinde altceva, adică sunt un membru loial al comunității UBB, pe care am servit-o în calitate de cadru didactic și am reprezentat-o de fiecare când am avut ocazia cu bucurie și onoare, care cred sincer (1) într-o dezvoltare strategică, dar non-directivă a UBB, pe baza unei consultări și susțineri largi (cadre academice, studenți, personal administrativ), considerând înțelept condițiile existente, (2) în performanță academică (definită larg, prin cele trei misiuni), realizată în zona proximei dezvoltări și corelată cu satisfacția profesională/calitatea vieții la locul de muncă-studiu, (3) în multiculturalitate și diversitatea culturilor organizaționale din UBB, dar în logica unor practici ancorate în modele internaționale specifice domeniului și universităților de clasă mondială, (4) în încurajarea diversității opțiunilor academice ale cadrelor didactice/de cercetare, definite clar și coerent și (5) în angajamentul că demersurile administrative trebuie să servească/susțină dezvoltarea academică, nu să o condiționeze.

Sumarizând, da, cu emoție spun acum că la momentul potrivit am să-mi depun candidatura pentru rectoratul UBB! Acestea fiind spuse, cred am dat un răspuns clar, fără ipocrizie, la curiozitățile justificate ale celor interesați, dar până la timpul cuvenit nu voi intra în logica de alegeri, ci voi încerca să-mi fac cât mai bine în UBB activitățile academice (didactice/de cercetare/de relație cu societatea) și administrative (ca prorector UBB). Știu că mereu cultura UBB creează contextul adecvat pentru a avea la toate nivelurile alegeri și dezbateri academice elegante între candidați (care adesea sunt nu doar colegi, ci și prieteni între ei), pentru a alege dintre noi pe aceia care dorim și doresc să ne reprezinte în următorii ani.

Florian Ștefănescu-Goangă – Volum aniversar pentru un model actual

Recent a apărut volumul Florian Ștefănescu-Goangă, în seria Personalități ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB). Vom anunța în curând mai multe lansări și dezbateri în jurul volumului.

În rezumat, prezint câteva idei principale din volum (cuprinsul și coperta pot să fie găsite mai jos în text).

Noi, prin Școala clujeană de psihologie, am păstrat și dezvoltat paradigma propusă de Florian Ștefănescu-Goangă, studentul fondatorului psihologiei exprimentale, Wilhelm Wundt, cu care și-a obținut și doctoratul la Leipzig în 1911. În consecință, în ciuda faptului că regimul comunist ne-a desființat (din 1977 până în 1989), astăzi Școala clujeană de psihologie este una dintre cele mai reprezentative din țară, ajungând singura din România în Top-500 în clasamentele internaționale de referință ale universităților (pentru psihologie).

Eu cred sincer că dacă viziunea lui Florian Ștefănescu-Goangă putea fi păstrată și la nivel de universitate – a fost rectorul universității între 1932-1940 -, astăzi UBB era o universitate world-class consolidată. Din păcate, regimul comunist a oprit această viziune, UBB reușind după Revoluția din 1989 să recupereze până la nivelul de universitate internațională de excelență (**** în sistemul QS STAR), în evoluție spre statutul world-class (***** QS STAR). Iată în acest sens ce spunea Florian Ștefănescu-Goangă, în 1932, cu ocazia discursului inaugural ca rector al universității (vezi pentru detalii volumul analizat aici și Popa și Sâncrăian, 2002):

  • “…Misiunea principala a universitatii este sa faca stiinta. In sarcina ei cade dezvoltarea si progresul stiintei, de aceea ea trebuie in asa fel indrumata incat sa devina din ce in ce mai mult centrul cercetarilor stiintifice…Universitatea e ceva mai mult decat o scoala superioara, chemata sa pregateasca profesionisti destoinici. Ea este o institutie de inalta cultura, care are nobila misiune de a limpezi, printr-o elaborare proprie, curentele de gandire şi numeroasele probleme pe care viata sociala si culturala a poporului, in dezvoltarea lui fireasca, le pune pentru a fi rezolvate. Ea are inalta datorie de a provoca curente de idei si lupta de idei, de a lua atitudine critica fata de problemele stiintifice, sociale si culturale aruncate in circulatie, de a pune ea insasi probleme referitoare la stiinta in general si la viata nationala in special, sub toate aspectele ei, de a le cerceta si discuta; iar lumina elaborată intre zidurile ei nu trebuie sa ramana ascunsa marelui public, ci, dimpotriva, trebuie purtata pana in cele mai indepartate colturi ale tarii, pentru a lumina drumurile greu de patruns ale progresului national. Aceasta opera de extensiune universitara pe care Universitatea noastra se mandreste ca a initiat-o in tara noastra, va trebui intarita si dezvoltata…”

În același discurs se accentuează rolul cercetării în actul didactic – universitatea având rolul de a transmite cunoștințe împreună cu metoda de generare a lor – și rolul cadrelor didactice/cercetătorilor de a genera în universitate, prin prezența lor, medii de cercetare:

  • “…Metoda de seminar si laborator, care initiaza si invata pe studenti cum trebuie sa lucreze singuri, trebuie extinsa la toate disciplinele. Trebuie să dezvoltam in ei deprinderea de a cauta ei insisi adevarul, de a cerceta singuri izvoarele si a face investigatiile necesare pentru lamurirea unei probleme. Metoda aceasta, care se practica intr-o bună parte din universitatea noastra, trebuie intensificata, fiindcă va deprinde studentul sa verifice adevarul prin propria lui judecata. Iata al doilea motiv pentru care universitatea noastra trebuie sa-si indrepte sfortarile in directia dezvoltarii, pe cat mai mult posibil, a seminariilor, laboratoarelor, institutelor, statiilor de cercetari si a oricărui fel de institutie in care studentul invata si practica zilnic metoda de a studia prin sine insusi…. Pentru a putea indeplini aceasta grea si nobila misiune, universitatea noastra va trebui inzestrata cu laboratoarele de cercetari de care are nevoie, iar acestea trebuie organizate si inzestrate cu utilajul tehnic impus de cerintele actuale ale stiintei.  Toate sfortarile mele si ale senatului universitar se vor indrepta deci in directia satisfacerii acestei superioare cerinte…. Indatoririle legale ale unui profesor universitar nu se reduc numai la pregatirea si tinerea in mod regulat si constiincios a cursurilor. Toate aceste lucrari reclama prezenta sa continua in localitatea unde isi are catedra. Ele nu se pot indeplini in nici un caz in cateva ore gramadite in aceeasi zi…

În fine, în lucrare arătăm că „…o deviză definitorie a rectorului Florian Ștefănescu-Goangă a fost că “…Politica se face până la poarta universității”. A încurajat implicarea comunității academice în spațiul social și chiar politic, dar ca mijloc de exprimare a propriei expertize academice, nu ca mijloc de a obține beneficii academice fără acoperire în expertiză. Maxima sa era “…Întâi valoarea academic/profesională și apoi implicarea civică/politică“…Închei, lăsând cititorul să tragă concluziile și să mediteze/comenteze asupra celor prezentate aici. Eu, în sinteză, spun simplu doar că: (1) ca om de știință, Florian Ștefănescu-Goangă a jucat în liga mare a ariei academice internaționale a psihologiei, iar (2) ca rector, a fost probabil rectorul care a marcat cel mai mult și în bine Universitatea din Cluj! (cel puțin în perioada interbelică a acesteia).

Din Cuprins:

Prefață – Anca Lemair (nepoata lui Florian Ștefănescu-Goangă)

Introducere – Daniel David

Florian Ștefănescu-Goangă – Om de știință și Rector – Daniel David

Florian Ștefănescu Goangă – Mentor – Adrian Opre

Florian Ștefănescu-Goangă – Model al Școlii clujene de psihologie clinică și psihoterapie – Anca Dobrean, Aurora Szentagotai, Szamoskozi Ștefan și Daniel David

Florian Ștefănescu-Goangă – Despre imortalitate simbolică și organizarea modernă a Departamentului de Psihologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Petre Curșeu, Adrian Opre și Oana Benga

Florian Ștefănescu-Goangă – Cinci exerciții de admirație – Mircea Miclea

 

Anexă

Pentru a înțelege mai bine contribuția decisivă a lui Florian Ștefănescu-Goangă la dezvoltarea psihologie și universității clujene putem analiza scrisoarea adresată de acesta ministrului învățământului în anul 1948 (preluată din Popa și Sâncrăian, 2002, pg. 51-56) (am selectat aici din scrisoare doar părțile legate de activitățile ca psiholog/om de știință și rector):

  • „…Ca profesor de Psihologie am introdus, primul în țara noastră, studiul experimental al proceselor şi activităţilor psihologice. În acest scop am înfiinţat în 1921 primul laborator de Psihologie experimentală în țara noastră. După ce am pregătit personalul ştiinţific şi am dat o dezvoltare mai mare cercetărilor experimentale, am înfiinţat în anul 1924 Institutul de Psihologie experimentală, teoretică si aplicată, singurul în ţara noastră. Am pregătit şi format un mare număr de cercetători ştiinţifici în toate ramurile psihologiei. Am elaborat o serie întreagă de metode de cercetare ştiinţifică, aplicată pe materialul uman din țara noastră. Cînd numărul lucrărilor a sporit, am înfiinţat Editura Institutului de Psihologie, unde am publicat, în colecția „Studii si cercetări psihologice” ale Institutului de Psihologie din Cluj – 32 de volume -, studii şi cercetări, elaborate de mine şi de elevii mei.
    • Pentru a dezvolta interesul pentru studiile psihologice şi pentru a face cunoscute rezultatele cercetărilor psihologice din ţară şi străinătate, am înfiinţat Revista de Psihologie – care a apărut regulat timp de 12 ani, în patru caiete trimestriale, fiecare caiet de 150 pagini, formând deci 12 volume de peste 500 pagini fiecare. Întreaga revistă a fost scrisă numai de mine şi de elevii mei. Ea mi-a fost primită la schimb, cu revistele de psihologie din străinătate.
    • Am reuşit dar să creez la Universitatea din Cluj o şcoală psihologică, un centru de cercetări ştiinţifice, cu renume european.
    • Am creat, organizat şi condus, în cadrul Ministerului Muncii Institutul Psihologic din Cluj, care a dezvoltat o largă activitate cu privire la problemele de psihologie aplicată, la problemele de organizare ştiinţifică a muncii precum şi cele cu privire la îndrumarea şi pregătirea rațională a ucenicilor, la orientarea şi selecțiunea profesională.

În functia de rector, pe care am ocupat-o timp de opt ani am desfăşurat o activitate multilaterală.

  • I. O activitate de organizare interioară a Secretariatului universității, a serviciului administrativ, a casieriei şi contabilității fondurilor, al controlului permanent al veniturilor şi cheltuielilor – nu numai ale rectoratului, ci şi ale facultăților, institutelor, bibliotecii universității, oficiilor universitare, căminelor, cantinelor, etc. Această organizare a dat bune rezultate. Ea a fost unanim apreciată de toți care au cunoscut-o.

Am înfințat serviciul tehnic al universităţii, însărcinat cu reparaţia şi întreținerea în bună stare a clădirilor universității – un atelier central mecanic, de constructii si reparatii de instrumente şi aparaté, utilizate în toate instituţiile universității, un atelier de fotografie, de filmare şi facerea diapozitivelor necesare laboratoarelor şi institutelor universității.

Am organizat căminele studenţeşti în aşa fel încât ele au devenit un titlu de mândrie al universității. Eu însumi, înainte de a fi rector, am organizat şi condus timp de zece ani căminul „Avram Iancu”.

Am înfiinţat Oficiul universitar, pus în serviciul studenţilor. El avea 6 secţiuni.

    1. Oficiul de informatie şi îndrumare a studentilor în tot ce priveşte…. în legătură cu universitatea şi instituţiile sale, cu condițiile de trai, etc.
    2. Asistenta medicală a studenților – Examinarea medicală preventivă a studenţilor. Îngrijirea medicală gratuită în clinicile universității, internarea lor în caz de boală sau de intervenţii chirurgicale – gratuită.
    3. Asistenta socială. Distribuirea burselor, ajutoarelor băneşti, pentru nevoile studenţilor lipsiti de mijloace materiale.
    4. Educatia fizică si sportul. Universitatea din Cluj a dat o atentie deosebită sportului. În acest scop s-a organizat parcul sportiv al universităţii, bine cunoscut in toată țara – de prof. Iuliu Hațeganu. Ca rector am cumpărat o bună parte din terenul pe care s-a făcut acest parc şi am dat peste cinci milioane lei pentru amenajarea lui, a constructiei bazinului de inot.
    5. Turismul. Organizarea de excursii în tot cuprinsul ţării, pentru ca studentii să-şi poată cunoaşte cît mai bine și direct neamul şi pamintul strămoşesc.
    6. Orientarea psihologică universitară a studentilor spre disciplinele potrivite cu aptitudinile lor psiho-fiziologice.
  • II. O grijă deosebită am avut ca universitatea să fie înzestrată cu clădirile necesare pregătirii ştiinţifice a studenţilor și a lucrărilor ştiinţifice ale personalului ştiinţific al universităţii.

Am desfăşurat deci o activitate constructivă de clădiri noi şi de completări şi reparaţii ale clădirilor existente. Clujul se mîndreşte, ca şi țara intreagă, cu clădirea impozantă a clinicilor noi – construită sub rectoratul meu, cu fonduri pe care le-am obţinut personal, prin stăruinte neîncetate – într-o vreme cînd ţara se găsea într-o criză financiară. Cine a vizitat aceste clinici, atunci cînd ele au fost puse în funcţiune în anul 1937, ştie că nu exista atunci nimic similar în ţară, din punct de vedere al înzestrării medicale şi al cerintelor medicale.

Între anii 1934-1937 am pus să se construiască Colegiul Academic – astăzi Casa Universităţii – pe care am inaugurat-o în 1937. Această construcţie, care constituie o mândrie a Clujului şi a universităţii clujene, s-a făcut după indicaţiile mele şi sub supravegherea mea zilnică, până în cele mai mici amănunte.

Dar, afară de aceste două mari constructii, care sunt arătate tuturor vizitatorilor străini, care vin să ne cunoască ţara şi capacitatea noastră constructivă şi organizatorică, în calitate de rector am ştiut să obţin fondurile necesare şi pentru alte construcții mai puțin impozante ca cele arătate mai sus, dar tot atât de utile bunului mers al universității. Enumăr aici cîteva din ele:

    1. O clădire pentru institutul de bacteriologie, cu toată înzestrarea lui interioară şi aparatura necesară.
    2. O reparație radicală a clădirii institutului de studii clasice – construcția unui etaj nou pentru pinacoteca universității, organizarea şi amenajarea subsolului pentru instalația lapidarului şi a ceramicii, provenită din săpăturile arheologice, făcute de profesorii de arheologie.
    3. Ridicarea a două etaje peste parterul clădirii institutului de botanică – începută de prof. Borza. Terminarea completă a acestei clădiri şi amenajarea grădinii botanice – din faţa şi jurul acestei clădiri.
    4. Construirea unui etaj la căminul “Avram lancu” şi înzestrarea căminului cu o sală de baie pentru studenţi.
    5. Construirea unui etaj la clădirea bibliotecii universităţii şi amenajarea a noi săli de lectură.
  • III. Activitatea extrauniversitară. În scopul de a răspândi cunoştinţele ştiinţifice în masele largi ale populaţiei din Ardeal şi pentru a face cunoscute problemele culturale şi ştiinţifice de interes general, am înființat împreună cu profesorii Virgil Bărbat şi Vasile Bogrea Extensiunea universitară. Am activat în această instituție peste 50 de profesori ai Universității din Cluj. Nu a rămas nici un oraş din Transilvania şi Banat, în care să nu se organizeze în fiecare an o serie întreagă de conferințe, ținute de profesorii universității. Am fost secretar general şi în urmă preşedintele acestei instituții, care a marcat o notă nouă, specifică a activităţii universității din Cluj – elogiată nu numai de cercurile competente din ţară, dar şi din străinătate…”

Vezi și referințele selective de mai jos:

  • David, D. (2013). Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai: Tradiţie-Excelenţă-Onoare 2013 – Moment Aniversar. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Popa, M. și Sâncrăian, V. (2002). Florian Ștefănescu-Goangă. Cetatea Universitară – Texte și evocări/Teza de doctorat. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Popa, M. și Sâncrăian, V. (2002a). Florian Ștefănescu-Goangă. Cetatea Universitară – Corespondență. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Evidence-based psychotherapy – Un ghid clinic nou la Wiley-Blackwell

8 decembrie 2017 6 comentarii

Evidence-Based Psychotherapy: The State of the Science and Practice (1118625528) cover image

Mă bucur să vă anunţ apariţia unei lucrări la Wiley-Blackwell, la care am contribuit şi eu ca editor şi co-autor, denumită Evidence-Based Psychotherapy: The State of Science and Practice. Lucrarea va apărea la începutul anului 2018, dar aceasta poate  să fie deja examinată/comandată.

Ca şi în medicină, în psihologie există un amestec de tratamente ştiinţifice, pseudoştiinţifice şi nonştiinţifice. Tratamentele ştiinţifice sunt apanajul specialiştilor, iar celelalte ale paraprofesioniştilor. Uneori însă cei din urmă mimează specialistul, cu consecinţe grave asupra pacienţilor, sistemului de sănătate şi profesiei. Lucrarea este un ghid prin care identificăm abordările ştiinţifice, iar între acestea pe cele mai eficiente (evidence-based/research-supported/empirically validated), în beneficiul (şi pentru protecţia) profesioniştilor, al studenţilor şi al societăţii/pacienţilor.

Istoria acestui volum este următoarea:

(1) În anul 2011, am publicat împreună cu profesorul american Guy Montgomery, în revista Clinical Psychology: Science and Practice, un nou sistem internaţional de clasificare a psihoterapiilor (sistem care se poate aplica intervenţiilor psihologice în orice domeniu şi chiar oricăror intervenţii): The Scientific Status of Psychotherapies: A New Evaluative Framework for Evidence-Based Psychosocial Interventions.

(2) De la publicare, articolul a atras multă atenţie din partea comunităţii internaţionale, fiind acompaniat la data publicării de două articole-comentarii/editoriale:

(3) La scurt timp după publicare, am primit mai multe oferte de la edituri de prestigiu din SUA şi Europa, pentru a publica un volum în care să abordăm intervenţiile psihologice/psihoterapia pentru principalele tulburări psihice prin prisma noului sistem de clasificare propus de noi.

(4) În final, am ales oferta editurii Wiley-Blackwell, o editură de referinţă/prestigiu la nivel internaţional, prin oferta mai convenabilă sub aspectul facilităţilor oferite (ex. rata royalties/plata autorilor/formatul lucrării şi mai ales – chiar determinant – libertatea de a face un website dedicat psihoterapiilor validate ştiinţific, iniţial pe baza datelor din volum, dar apoi actualizat în mod constant pentru a deveni un ghid clinic de referinţa la nivel internaţional).

(5) În acest demers l-am inclus ca editor, alături de noi, autorii sistemului de clasificare, şi pe profesorul american Steven Lynn, un expert de referinţa în domeniu la nivel internaţional, coautor (alături de profesorii Lilienfeld şi Lohr) al lucrării Science and pseudoscience în clinical psychology.

(6) Noi, cei trei editori (şi coautori ai unor capitole din volum), am invitat  apoi să ni se alăture lideri în tratamentele psihologice pentru condiţiile clinice incluse în volum, dispuşi să utilizeze în analiza tratamentelor validate ştiinţific sistemul propus de David şi Montgomery (2011). Am mobilizat în acest fel o echipa de peste 50 de profesionişti, de la universităţi de top din străinătate (ex. din SUA – Boston University, Pennsylvania University, Stanford University, etc.; din Europa: University of Cologne, University of Freiburg, King’s College London, etc.) şi unii colegi din ţară, abordând tratamentele psihologice validate ştiinţific pentru cele mai relevante condiţii clinice [ex. tulburări de tip depresiv, tulburări de anxietate, tulburări obsesiv-compulsive, tulburări de stres postraumatic, tulburări sexuale, tulburări legate de somn, tulburări psihotice, tulburări de dezvoltare (ADHD, ASD), tulburări de comportament alimentar, tulburări de personalitate, consumul de alcol, tulburări disociative, etc.].

(7) Anul viitor planificăm lansarea website-ului dedicat ghidurilor clinice pentru tratamentele psihologice validate ştiinţific (care va apărea sub dubla autoritate a Icahn School of Medicine at Mount Sinai şi Babeş-Bolyai University/International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied mental Health)

Sper să găsiţi lucrarea interesantă! Pentru alte lucrări din domeniu la care am contribui vezi aici.

 

Aaron T. Beck – declarat unul dintre cei mai influenţi medici ai secolului XX. Şi summitul excelenţei în CBT la Beck Institute, SUA

29 septembrie 2017 Lasă un comentariu

UPDATE:

Summitul excelenţei în CBT, organizat de Beck Institute for CBT, în Pennsylvania, SUA, a fost extrem de interesant. Vă prezint mai jos câteva imagini de la eveniment.

……..

Medscape a dat recent publicităţii rezultatele analizei privind pe cei mai influenţi medici din secolul trecut (XX), prezentând primele 25 de pozitii:
Locul 1. – Crick/Watson/Wilkins/Franklin – pentru Structura ADN
Locul 2. – Salk – pentru Vaccinul împotriva poliomelitei
Locul 3. – Spock – pentru Schimbarea paradigmei în pediatrie (manualele sale sunt
clasice/de referinţă în creşterea copiilor)
Locul 4. – Aaron T. Beck – pentru Psihoterapia cognitivă
etc.

Noi la psihologie UBB şi la UBB în general avem legături importante cu premianţii. Astfel, medicul şi profesorul/cercetătorul de pe pozitia 1 – James Watson – ne-a vizitat chiar anul trecut, având o conferinţă în Aula Magna a UBB. Medicul şi profesorul/cercetătorul de pe poziţia 4 – Aaron T. Beck – este Doctor Honoris Causa al UBB, iar profesura mea la UBB îi poarta numele (Aaron T. Beck Professorhip). Cu profesorul Aaron T. Beck – fondatorul psihoterapiei cognitv-comportamentale (CBT) – mă voi întâlni în curând în SUA, deoarece m-a invitat să participăm împreună într-un panel – Thought Leader Panel (Aaron T. Beck, Judith Beck, Daniel David, Christine Padesky) – legat de analiza viitorului psihoterapiilor cognitive şi comportamentale.

Profesorul Aaron T. Beck a fost mereu considerat, în diverse analize de specialitate, unul dintre cei mai importanţi psihiatri şi/sau psihoterapeuţi ai tuturor timpurilor. Dar această analiză, incluzând toate specialităţile medicale, arată anvergura majoră a profesorului Aaron T. Beck şi impactul psihoterapiei (prin CBT) în domeniul mai larg al sănătăţii (dincolo de psihiatrie sau psihoterapie). Felicitări!

Măsuri academice pentru UBB ca universitate world-class

Conform Planului Strategic al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) pentru perioada 2016-2020, elaborat în baza programului managerial al Rectorului UBB, UBB ţinteşte să devină o universitate de anvergură internaţională (world-class). În acest sens a fost necesar să elaborăm Pachetul pentru cercetare-competitivitate-excelenţă, în scopul echipării UBB cu mecanisme instituţionale moderne, care să o facă eligibilă (1) pentru a intra în competiţie în liga universităţilor world- class şi (2) odată intrată în această ligă, să performeze cât mai bine. Fără astfel de mecanisme nu are sens să ne punem problema unei poziţii cât mai bune în liga universităţilor world-class, deoarece, în primul rând, nu suntem eligibili să intrăm în ligă şi, în consecinţă, nici în competiţia din ligă.

Ca Prorector UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice am avut sarcina să iniţiez acest Pachet pentru cercetare-competitivitate-excelenţă. În elaborarea Pachetului de măsuri s-a ţinut cont (1) de bunele practici internaţionale şi (2) de faptul că competitivitatea-excelenţă reprezintă o componentă a UBB, altă componentă fiind una socială, de asigurare a unei pregătiri profesionale de calitate pentru un număr cât mai mare de studenţi. Aşadar, măsurile propuse au fost graduale, unele ţintind creşterea calităţii şi competitivităţii generale, altele vizând zona de competitivitate-excelenţă. Aceste măsuri au valorizat şi au inclus realizările anterioare ale proiectului mai vechi UBB-500, comunitatea UBB având astfel o dezvoltare cumulativă.

Pornind de la Carta UBB, printr-o colaborare exemplară în cadrul Rectoratului UBB, între Consiliul de Administraţie al UBB şi Senatul UBB şi cu suportul consiliilor (ex. Consiliul Ştiinţific al UBB) şi unităţilor administrative (ex. Centrul pentru Managementul Cercetării Ştiinţifice, Centrul de Dezvoltarea Universitară şi Management al Calităţii, etc.) din UBB, s-a adoptat Pachetul pentru cercetare-competitivitate-excelenţă prezentat mai jos. Deoarece unele măsuri au fost adoptate ca hotărâri ale Consiliului de Administraţie al UBB (HCA), iar altele ca hotărâri ale Senatului UBB (HS-UBB), le prezint mai jos pe cele structurale, într-un cadru comun, astfel încât acestea să fie coroborate unele cu altele, ducând astfel la efecte sinergice, şi să fie mai uşor de accesat de către comunitatea academică a UBB. Pentru detalii privind operaționalizarea Pachetului vezi hotărârile CA și ale Senatului UBB (la http://www.ubbcluj.ro) și siteul Institutului STAR-UBB.

I. Hotărâri ale Consiliului de Administrație al UBB/HCA (în baza legislaţiei naţionale şi a Hotărârilor Senatului UBB)

  1. HCA – cu privire la Traiectoriile flexibile de carieră în UBB (pilotat în premieră în ţară)
  2. HCA – cu privire la Susţinerea excelenţei la UBB – Reviste, granturi, premii (vezi în completare şi AICI; de asemenea, vezi şi Interviurile UBB-Excelenţă)
  3. HCA – cu privire la Statutul cercetătorului ştiinţific colaborator al UBB (implementat în premieră în ţară)
  4. HCA – cu privire la Reatestarea unitatilor CDI din UBB
  5. HCA – cu privire la Infrastructura strategică de cercetare a UBB
  6. HCA – cu privire la procedura de acordare a UBB Advanced Fellowship prin Institutul STAR-UBB

II. Hotărâri ale Senatului UBB/HS-UBB

  1. HS-UBB – cu privire la Strategia de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) la UBB (în baza HCA)
  2. HS-UBB – cu privire la Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie al UBB (Institutul STAR-UBB) (în baza HCA)
  3. HS-UBB – cu privire la Oficiul de Management şi Transfer Tehnologic şi Cognitiv (în baza HCA)
  4. HS-UBB – UBB Goes Green (în baza HCA)

III. Vezi și Human Resources Strategy – Action Plan și websiteul Institutului STAR-UBB

Prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”

19 martie 2016 3 comentarii

La invitaţia rectorului Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, am acceptat să intru ca prorector în noua echipa a rectoratului, având ca misiune prorectoratul cu „Cercetarea, Competitivitatea şi Excelenţa” (incluzând „ranking-urile” universitare şi publicaţiile ştiinţifice) (vezi AICI).

Cei din grupurile cu care lucrez şi colaborez ştiu că am fost iniţial indecis, din cauza multor angajamente internaţionale pe care le am. Rectorul UBB mi-a făcut însă o provocare greu de refuzat: a propus un program complex de modernizare a UBB, în care a inclus explicit – chiar în programul de candidatură – şi patru proiecte/teme majore legate exact de preocupările mele în managementul şi politica ştiinţei (care se regăseau ca idei şi în programul meu de candidatură la rectoratul UBB din 2012). Aceste patru proiecte/teme au fost subsumate ca initiativă prorectoratului de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”; spun iniţiativă, deoarece toate sunt proiecte structurale fundamentale, care se pot realiza doar în echipă (Rectorat-Senat-Comunitatea UBB). Fiind clar definite, mă ajută şi ca organizare a timpului, neobligându-mă să renunţ la angajamentele internaţionale majore pe care le am. Aşadar, pe lângă activităţile standard, curente şi/sau neprevăzute, care sunt cele patru mari proiecte de viziune în care mă voi implica major, ca initiativă, prin prorectoratul UBB de „Cercetare, Competitivitate şi Excelenţă”?

(1) Organizarea unui institut de studii avansate/excelenţă (vom vedea exact cum se va numi), care să funcţioneze ca un atractor şi un model de bune practici academice; acesta este prins nu doar în programul rectoratului, ci şi în Carta UBB (acesta se înscrie în partea de Excelenţă din mandatul de prorector);

(2) Organizarea unor traiectorii diferite şi flexibile de carieră universitară, cu indicatori academici specifici, după modelul universităţilor de tip „world-class”: „graduate profile” vs. „undergraduate profile,” cu impact asupra dezvoltării în viitor a unor structuri academice de tip „graduate schools/programs” vs. „undergraduate schools/programs”; în acest fel, fiecare coleg poate opta pentru profilul de carieră în care se simte cel mai bine şi mai competent. Definirea profesurii universitare trebuie să fie reconceptualizată în acest context (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(3) Stabilirea unui set de criterii academice relativ stabile şi predictibile [acum există criterii diferite şi chiar contradictorii pentru acelaşi domeniu, în funcţie de moment şi obiectiv (ex. angajare, promovare, premiere, acreditare, etc.), inducând confuzie] – specifice însă fiecărui domeniu -, care să corespundă mai ales „ranking-urilor” în care dorim să ocupăm poziţii cât mai bune; în acest fel fiecare coleg îşi poate face un plan de carieră coerent (aceasta se înscrie în partea de Competitivitate din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de excelenţă academică);

(4) Reorganizarea cercetării-dezvoltării-inovării din UBB (ex. norme de cercetare, postdoc, statutul de „research professor”, finanţare competitivă, laboratoare-centre-institute, publicaţii ştiinţifice, servicii inovative către comunitate, transfer cognitiv şi tehnologic, etc.)  (aceasta se înscrie în partea de Cercetare din mandatul de prorector, care fundamentează apoi partea de competitivitate şi excelenţă academică).

Eu cred sincer că, alături de celelalte proiecte majore ale colegilor mei din rectorat, realizarea acestor patru proiecte de esenţă poate contribui la angajamentul rectorului de modernizare a UBB, aceasta intrând astfel în liga universităţilor de tip „world-class”, urmând ca apoi, în anii care vin, să ne putem preocupa, ca prin politici specifice, să devenim din ce în ce mai buni în această ligă. Fără astfel de modificări structurale fundamentale, intrarea în topurile şi mediile academice internaţionale de prestigiu rămâne pentru universităţile româneşti o poveste…!