Alegeri prezidențiale 2024 pe scurt: Ce a fost și ce facem după primul tur

Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat! Ce știm și ce facem?

1.        În principiu, analiza psihoculturală de care mă ocup eu este complementară celor sociologice. În timp ce prima identifică poate mai bine aspecte de arhitectură psihosocială, arhitectură care poate prezice și explica apoi unele tendințe socio-comportamentale în actualitate (mai ales când actualitatea nu se lasă ușor măsurată direct), analizele sociologice surprind mai direct actualitatea, mai ales când este evidentă și dispusă să se exprime.

2.         Din punct de vedere psihocultural, știam (și acum știm mai precis), așa cum am spus public în diverse contexte, că avem trei mari bazine electorale: (1) un bazin cu un profil psihocultural colectivist (zona adesea mai autohtonistă și mai suspicioasă față de instituțiile vestice); (2) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom în fază de emancipare (adesea antisistem în contextul educațional românesc și al situației democrației la nivel internațional) și (3) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom mai emancipat (adesea în conectare instituțională dominantă cu spațiul vestic). Un profil psihocultural nu este bun sau rău în sine, dar devine mai funcțional sau nu în funcție de opțiunile geostrategice ale țării.

3.        Știm acum că avem doi candidați pentru turul II al alegerilor prezidențiale:

a.        Domnul Georgescu vine ca o surpriză neanticipată la acest nivel de sondajele de opinie (iar științific trebuie analizat de ce nu s-a văzut rezultatul la acest nivel în diverse sondaje de opinie; probabil nehotărâții, cei care au refuzat să răspundă și neincluderea diasporei în analize contribuie la explicație). El a accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem. Acesta a fost și mesajul său în timpul dezbaterii prezidențiale Digi24-UBB (și al altor dezbateri).

b.        După dezbaterea prezidențială Digi24-UBB, doamna Lasconi nu vine ca o mare surpriză, dânsa accesând toate cele trei bazine electorale (așa cum a fost și mesajul său în timpul dezbaterii Digi24-UBB și al altor dezbateri), având astfel al doilea scor între candidați (dar foarte aproape de poziția a treia).

c.        Am spus în timpul dezbaterii prezidențiale Digi24-UBB, atunci când domnii Ciolacu și Ciucă au refuzat participarea, că cel puțin unul dintre candidații care participă la dezbatere va intra în turul doi. Văd că au intrat doi dintre aceștia (domnul Georgescu nu a fost mulțumit cu formatul dezbaterii, însă, spre deosebire de alți candidați, a participat pentru a intra în contact cu cât mai mulți votanți).

4.        Foarte scurte considerații despre cei care nu au reușit calificarea în turul II:

a.        Domnul Ciolacu este perceput ca om al „sistemului” politic, având suport mare mai ales în zona mai autohtonistă și parțial în zona emancipată (de stânga europeană). Nu a participat la dezbaterea prezidențială Digi24-UBB, așa că nu a fost perceput de oameni prin raportare directă la ceilalți ca un lider puternic care a luat „steagul stângii” să-l ducă decisiv (sau măcar la nivelul partidului) în toate bazinele electorale. Are totuși un scor apropiat de poziția a doua.

b.        Domnul Simion a devenit se pare prea instituțional și chiar prea european (fie și suveranist) pentru unele bazine electorale (mai autohtoniste și antisistem); deși a capitalizat mult și bine aici – în zona autohtonistă și antisistem –, alții au capitalizat mai mult! Dar cred că, totuși, partidul AUR a avut de câștigat din această candidatură.

c.         Domnul Ciucă ar fi trebuit să participe la dezbaterea prezidențială Digi24-UBB și să ia „steagul dreptei” dacă ar fi fost să aibă o șansă, știind deja că stă mai prost în diverse estimări. Cineva i-a spus altceva și asta a ieșit! Lucru aparent ciudat de la un candidat al unui partid cu scoruri destul de bune la europarlamentare și la alegerile locale. Și asta trebuie analizat științific, deși faptul că a fost candidatul de tip „sistem”, ca domnul Ciolacu, fără o profilare adecvată nici măcar aici, cred că este unul dintre factorii principali care explică eșecul.

d.         Domnul Geoană nu a reușit să acceseze decât o parte din bazinul autonomilor emancipați și conectați cu spațiul vestic (și aici cu fragmentări, ca urmare a unor inconsistențe în mesaj); chiar dacă era candidat independent era clar angajamentul său pentru instituții vestice. Nu a avut un discurs/program clar nici pentru celelalte bazine.

e.         Domnul Kelemen a generat ceea ce ne așteptam, o performanță normală raportată la bazinul pe care îl are.

f.          Domnul Diaconescu, cu un profil similar domnului Geoană, nu a accesat la fel de eficient bazinul potențial.

g.         În fine, ceilalți candidați – în ordinea procentelor: domnul Terheș, doamna Birchall, domnul Orban (în realitate retras), domnul Popescu, doamna Păcuraru și domnul Predoiu – la rândul lor nu au reușit să acceseze un bazin semnificativ, dincolo probabil de membrii de partid și/sau de simpatizații mai direct implicați.

5.        Alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare! De aceea, cred că trebuie să ne focalizăm și asupra lor, ca mecanisme fundamentale ale democrației, iar Digi24 și UBB vor crea probabil și aici un context rațional pentru ca electoratul să-și întâlnească măcar unii dintre candidați.

6.        De asemenea, vom continua parteneriatul Digi24-UBB pentru a crea un context rațional, astfel încât electoratul să-și cunoască candidații la prezidențiale într-un cadru rațional.

7.        În fine, specialiștii trebuie să analizeze rezultatele companiilor de sondaje de opinie pentru a semnaliza oamenilor care sunt mai predispuse să facă mascat formare de opinie, în loc de sondaj de opinie! Sigur că toți care folosim statistica știm că vorbim de estimări (ex. prin praguri de semnificație, intervale de încredere, mărimi ale efectului), inevitabil cu o anumită zonă de eroare, dar, dincolo de aceste limite, acum am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat (domnul Georgescu) și, în unele sondaje, cu discrepanțe prea mari între rezultatele sondajelor de opinie și realitate și chiar cu discrepanțe prea mari între sondaje. Pot fi explicații clare și justificate (așa cum am spus: numărul mare de nehotărâți, refuzuri de a răspunde, neaccesarea diasporei etc.) și/sau situații în care misiunea de sondaj de opinie a fost înlocuită cu cea de formare mascată de opinii electorale; dar acest lucru trebuie clarificat, iar concluziile comunicate oamenilor.

Dezbaterea prezidențială 2024 – Digi 24 și UBB

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu televiziunea Digi 24, va organiza dezbaterea candidaților la poziția de președinte al României, în zilele de 13, 14 și 18 noiembrie 2024.

Emisiunile-eveniment vor fi difuzate în direct din studiourile Digi 24 (după un program care va fi anunțat public în curând) și vor fi moderate de jurnaliștii Digi 24 Liliana Ruse și Cosmin Prelipceanu. Toți cei 14 candidați au fost invitați. Evident, nu poți organiza o dezbatere serioasă simultan cu 14 candidați, astfel că vor fi organizate trei dezbateri, fiecare candidat fiind invitat la una dintre dezbateri, decizie care revine Digi 24, considerând inclusiv aspecte care țin de transmiterea televizată. UBB se va implica echidistant în toate cele trei dezbateri prin ridicarea unor întrebări relevante educațional, în cercetare-dezvoltare-inovare și social mai larg, ca o universitate comprehensivă acoperind domenii diverse. Alte întrebări relevante pentru publicul românesc vor fi adresate candidaților de jurnaliști ai platformelor din „Universul Digi”.

Nu știu acum precis câți dintre candidații la poziția de președinte al României vor confirma definitiv participarea la dezbaterile prezidențiale organizate de Digi 24 și UBB, dar este important să știm că participarea la dezbateri de acest gen este un semn de respect reciproc între politicieni și societate. Cred sincer că, analizând prezența și comportamentul candidaților în cadrul dezbaterii, cei care nu suntem membri de partid putem decide în mod sigur, dincolo de membrii de partid (și eventualii suporteri dedicați), cel puțin un al doilea candidat care va intra în turul doi și care este șansa fiecăruia dintre candidații din al doilea tur. Așadar vă aștept la dezbaterea prezidențială pentru a ști ce votăm!

Context:

UBB a fost chemată de lideri din spațiul public și politic să se implice ca platformă de dezbateri electorale, luându-se în calcul importanța acestor alegeri din țară în lumea complicată de astăzi. Asta probabil pentru că UBB are asumat programatic profilul universităților vestice cu acest rol, fiind cea mai mare comunitate academică a țării, comprehensivă academic și multiculturală (cu cele trei limbi academice oficiale, cea mai complexă, multicultural vorbind, din Europa), cea mai vizibilă din țară în clasamentele internaționale, cu studenți din toate județele țării, adică o „Românie educată în miniatură”. Nu în ultimul rând, eu, rectorul universității, nu am fost și nu sunt membru de partid (și nici candidat), susținând public lucrurile bune făcute de politicieni pentru mediul academic și criticând lucrurile proaste, indiferent de zona politică de unde au venit inițiatorii. Iar când diverși politicieni, mai de dreapta, de centru sau mai de stânga, au dorit să-și testeze ideile în fața comunității UBB sau a societății în general, folosind platforma UBB de dezbatere, au fost tratați cu deschidere, exigență, dar și cu respectul cuvenit acestor poziții într-o democrație.

Inițial am fost mai sceptic la solicitările ca UBB să se implice acum ca platformă de dezbateri electorale, deoarece societatea românească nu are încă această practică. Pe de altă parte, cândva trebuie începută! Mă bucură parteneriatul cu Digi 24, o televiziune „quality”, modernă, incisivă, dar și echilibrată și elegantă în același timp, parteneriat care m-a convins că e timpul să aducem astfel de practici bune și în țară. Împreună putem face acum un bine atât candidaților, care pot să-și exprime ideile pentru a convinge electoratul într-un cadru rațional și constructiv, bazat pe cooperare, încredere și adevăr, cât și țării și oamenilor, care pot avea acces la ideile candidaților în mod direct, dar și în sinteza experților, cu nuanțele și interpretările posibile, pentru a ajunge la adevărul și încrederea care să le fundamenteze apoi deciziile de vot.

Implicarea universităților reprezentative și comprehensive dintr-o țară ca platformă de dezbateri electorale reprezintă o bună practică în lumea occidentală, mai ales americană, dar și vest-europeană, din mai multe motive:

(1) Într-un context universitar (sau cu implicarea acestuia), ideile sunt dezbătute mai constructiv, nu conflictual. Universitățile au fost create de oameni tocmai cu acest scop, ca instituții protectoare ale adevărului, pentru a ne proteja pe noi de noi înșine, atunci când vocea celui mai puternic sau vocile celor care strigă cel mai tare pot acoperi adevărul;

(2) Universitățile comprehensive acoperă, prin competențe și experți, domenii sociale variate, relevante pentru oameni și țară;

(3) Comunitățile academice, prin mai tinerii studenți, experții în domenii variate, inclusiv personalul administrativ, reprezintă adesea o țară mai educată în miniatură, adică un model, care fără a fi perfect sau lipsit de probleme, este totuși unul mai aspirațional pentru societatea generală.