Acasă > Despre Viaţă > Top-12 cântece româneşti

Top-12 cântece româneşti

În anii trecuţi mi s-a cerut de mai multe librării online să fac o listă cu cele mai  importante cărţi, aşa cum le văd eu, pentru a fi promovate cu rol formativ asupra unui profil cultural. Până la urmă am făcut o astfel de listă de 50 de cărţi (ex. pentru librăria Okian). Cărţile selectate au fost acelea care au fost/sunt importante pentru mine şi care cred că au un rol important în formarea culturală a unui om. Lista poate să fie găsită şi AICI.

Începând cu acestă listă de cărţi am fost apoi mereu întrebat de cititorii Blogului (dar şi de studenţi, colegi etc.) de poeziile preferate, cântecele preferate etc. Probabil erau curioşi de cum se relaţionează toate acestea cu atitudinile şi poziţiile mele sociale/publice. Am evitat până acum să fac acest lucru deoarece aici lucrurile sunt mult mai complicate, opţiunile artistice (ex. poeziile, cântecele etc.) fiind mult, mult mai personale; în plus, adesea alegerea lor este state-dependent, ceea ce face dificilă construirea unei liste cu validitate trans-situaţională şi/sau stabilitate în timp!

Totuşi, acum m-am hotărât să fac un pas în această direcţie, prezentând aici o lista de 12+ cântece româneşti. De ce fac asta? Mă gândesc că pot fi cântece frumoase, cu mesaj valoric şi formativ pentru un om. Cred că pot fi importante mai ales astăzi când suntem într-o debusolare valorică şi atitudinală extraordinară. Apoi, unele dintre ele sunt ascunse sub praful timpului, adesea necunoscute (ex. am rămas mirat când, vorbind cu tineri din noile generaţii, am descoperit că mulţi nu ştiau de „Mistreţul cu colţi de argint”); m-am gândit, aşadar, că ar merita readuse în prim plan, măcar pe acest Blog. De ce 12? Pur şi simplu pentru că numărul potriveşte cel mai bine lista scurtă şi, în plus, dacă vrem, i se pot găsi uşor şi multiple semnificaţii culturale (ex. artistice/muzicale).

Pentru a fi cât mai congruent, am făcut lista fără a gândi prea mult. Am lăsat să  emeargă fenomenologic primele melodii, pe care apoi le-am ordonat raţional în listă, pentru a le da, totuşi, şi un sens pragmatic, formativ. Este un top aproximativ, deoarece ordinea nu exprimă neapărat şi valoarea, ci mai ales funcţia lor formativă, aşa cum este ea descrisă mai jos. În final a rezultat lista de mai jos, pe care sper să o găsiţi interesantă şi, mai important, să vă placă! Când timpul îmi va permite, voi prezenta poate şi cântece internaţionale, poezii etc.

Top-12 cântece româneşti cu rol formativ

Aşa cum am spus, rolul formativ al cântecelor este unul personal, dar cred că ele pot avea un rol similar şi pentru alţii. Atenţie: să ne focalizăm pe cântec şi mesajul său pe care să le separăm de autori/interpreţi (ex. în cazul unora din aceştia, chiar dacă nu le împărtăşesc valorile, le pot aprecia opera artistică). Sunt conştient că liniile melodice ale unora dintre cântecele selectate nu sunt româneşti, dar, cântecele prezentate aici, incluzând versuri româneşti noi şi/sau traduceri româneşti ale versurilor originale, s-au consacrat în ţară.

Primele şapte melodii reprezintă pentru mine transpunerea artistică a valorilor umaniste, care, cred eu, ne transformă dintr-un grup de Homo Sapiens Sapiens într-o civilizaţie umană. Următoarele patru cântece reprezintă partea mea transilvană, colorată academic, la care rezonez puternic mereu. Aceste doua secţiuni sunt cele care simt că mă fac să caut mereu Excelenţa (în toate domeniile şi aspectele vieţii), sigur, fără a avea pretenţia că o şi ating; dar încerc măcar să tind spre ea, în tot ceea ce fac. Cântecele patriotice sunt cele care mă leagă de istoria ţării şi îmi amintesc de Onoare; este însă o istorie înţeleasă non-dogmatic, într-un context european modern. În fine, cântecele populare, religioase şi colindele sunt cele care mă leagă de fundamente vechi, arhaice, şi îmi amintesc astfel de Tradiţie (hardrock-ul face parte din Tradiţia mea sic!). Iar Enescu, muzical vorbind, este, după mine, sinteza tuturor…

Aşa cum ştim, în general, despre gusturi nu se discută, în sensul că ele nu se argumentează şi/sau contra-argumentează, ci se asumă şi se iau aşa cum sunt. Aşadar, fiecare cu gusturile noastre, dar dacă unora vă vor face plăcere alegerile mele, mă bucură. Dacă nu vă plac, înţeleg şi sunt convins (şi sper) că vă plac alegerile voastre (sic!).

Lista de mai jos are linkuri, aşa cum le-am găsit disponibile pe internet (fără criterii speciale de selecţie; singurul criteriu a fost: să se audă bine!).

1. Te salut generaţie în Blugi

2. Un om real (fără a fi membru PNL – acesta fiind şi Imnul PNL -, eu fiind apolitic, pur şi simplu îmi plac melodia şi mesajul său valoric despre ceea ce ar trebui să fie un Om!)

3. Mistreţul cu colţi de argint şi Sunt Tânăr, Doamnă (ştiu, ştiu că nu sunt cântece, dar poeziile acestea au melodia lor…!)

4. Ploaia care va veni 

5. Vinovaţii fără vină

6. Vânare de vânt

7. Vis de primăvară

8. Iarna în Ardeal

9. Toamna la Cluj

10. Dor de Cluj, Dor de Blaga (este şi imnul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai/UBB)

11. Imnul U Cluj (ambele cântece – partea cu „Slava Ţie Studenţie” este şi cadrul sonor al unor evenimente academice cu studenţii, în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie/UBB; evident, această selecţie nu angajează automat şi suportul pentru echipa de fotbal, fără însă a-l exclude – deciziile sunt însă individuale!)

12. Altele (evident, a trebuit să includ această categorie pentru a face loc mai multor cântece, măcar la nivel general…). Pentru fiecare categorie voi oferi aici un exemplu, dar merită căutate şi ascultate mai multe exemple din fiecare categorie.

  • Cântece patriotice/militare (ex. Corul Bărbătesc din Finteuşul Mare/Maramureş)
  • Cântece populare şi religioase
    • Cântece populare Codreneşti (vezi spre exemplu aici şi aici) şi Oşeneşti (vezi spre exemplu aici, aici şi aici), incluzând şi zonele de interferenţă: Ţara Oaşului-Maramureş
    • Cântece religioase de inspiraţie Ortodoxă şi Gregoriană (le-am inclus şi pe acestea în categoria „româneşti”, deşi, evident, nu sunt româneşti, deoarece există mulţi români catolici care se raportează la ele ca parte integrantă a culturii lor). În relaţie cu cântecele liturgice  (vezi exemplele şi comentariul cititorului emsorban” – doamna Şorban – asupra acestui text, cu privire la cântecele liturgice), multe cântece religioase actuale, inclusiv cele din exemplele mele de mai sus, sunt prelucrări postmoderne ale muzicii liturgice.
  • Colinde româneşti (ex. Nu-i lumină nicări)
  • În general, hardrock-ul (şi uneori folk-ul) românesc (ex. Iris, Compact, Phoenix, Cargo, Vali Sterian, Vama Veche, Stigma etc.)
  • Muzica clasică românească
Categorii:Despre Viaţă
  1. 6 Octombrie 2013 la 3:22 pm

    Stimate Domnule Profesor,
    ca muzicolog nu pot decat să mă bucur că muzica, aceasta cenuşăreasă a culturii româneşti, a ajuns in atenţia Dumneavoastră.
    Dar tot ca muzicolog şi în special, ca medievist, nu pot să las publice anumite confuzii promovate aici. Muzicile bizantină şi gregoriană sunt muzici liturgice, Ceea ce aici este promovat prin linkurile date nu sunt muzici autentice, ci produse hibride în care muzicile provenind din aceste tradiţii sunt prelucrate şi denaturate în muzici de consum!
    Muzicile liturgice pot fi recunoscute prin:
    – TEXTE LITURGICE,
    – cântarea în grup vocal (uneori, solo) pe O SINGURĂ VOCE şi fără instrumente; uneori, melodia se desfăşoară pe ISON VOCAL (sunet lung ţinut la bas), a carui simbolică teologică este sugestia constanţei divine care ne susţine pe oameni,
    – RITM LIBER, fără încadrări în măsură, CARE URMEAZĂ TEXTELE ÎN MOD REFLEXIV, neprecipitat (ritm parlando, adică vorbit).
    Acestor carectere li se adaugă câteva însuşiri de limbaj muzical care nu pot fi percepute decât de cei care le cunosc – criteriile de mai sus pot fi însă suficiente pentru a determina ca exemplele Dumneavoastră pentru bizantin si gregorian NU se încadrează aici.
    Daca vă plac, vă plac, însă nu le denumiţi greşit. Nici margarina nu este unt. Scuzaţi analogia neacademică, dar aşa sper ca pot fi mai clar înţeleasă. Încadrarea corectă stilistic a exemplelor pe care le-aţi dat este PRELUCRĂRI POSTMODERNE DE MUZICI LITURGICE.
    Exemple autentice de bizantin şi gregorian ar fi

    http://www.youtube.com/watch?v=v2WkS-x-8gU pentru BIZANTIN
    http://www.youtube.com/watch?v=rP9EI4_THBY pentru GREGORIAN

    Acesta din urmă redă o piesă dintr-un manuscris transilvan, VIGILIALE, Biblioteca Brukenthal Ms.633, datat 1507. Cântăreţii sunt patru copii participanţi la un experiment care a refăcut procesul medieval al învăţării muzicale, alături de doi studenţi ai Academiei de Muzică „Gh. Dima” (înregistrare 2002).

    A Dumneavoastră cititoare, Elena Maria Şorban, titulară a disciplinelor Istoria muzicii şi Paleografie muzicală gregoriană la Academia de Muzică „G. Dima”.

    • 6 Octombrie 2013 la 4:04 pm

      Mulţumesc pentru comentariu.

      Atenţie însă: eu am spus că sunt cântece religioase (şi asta sunt!), nu liturgice! Asta este o diferenţă importantă, la care ţin: tot ceea ce este liturgic este şi religios, dar nu tot ceea ce este religios este şi liturgic! Aşadar, nu este chiar deloc o confuzie: eu chiar am vrut să vorbesc despre margarină, nu despre unt (sic!), şi asta am făcut.

      Sintagma „muzică de consum” îmi pare cu sens cam periorativ în comentariul dvs., sens cu care, evident, nu sunt de acord. Muzica (bună) trebuie să fie mereu pentru „consumul cuiva”! Dacă am înţeles greşit sensul sintagmei, atunci îmi cer scuze.

      Oricum, am introdus nuanţa/diferenţa prezentată de dvs. şi în textul articolului, astfel încât şi cititorii să înţeleagă aceste diferenţe importante pe care doriţi să le faceţi şi, mai ales, să aibă acces la cântecele liturgice (frumoase şi ele), prin linkurile date de dvs. în comentariu.

  2. viorel paun
    24 Iulie 2014 la 3:55 pm

    Stimate Domnule Profesor,
    Stateam acum cateva zile la tara si ascultam Tudor Gheorghe(dupa mine as include in top 12 melodiile lui, apoi alte 12 si alte 12, etc, si nu doar pentru ca sunt oltean). Atunci mi-a venit(revenit) ideea sa fac si eu un blog. Idee care de altfel ma „paste” de cand am fost prima data in Irak(2003), fiind medic militar la acel timp.
    De fapt as vrea sa scriu o carte, si nu exagerez cand spun ca aceasta idee mi-a venit dupa ce am citit „Psihologia poporului roman” – Constantin Radulescu Motru, si mi-a sarit in ochi exact citatul remarcat si de catre Domnia Voastra „Peste 50 de ani, nu mai tarziu, cele publicate sau crezute de mine si de oamenii din timpul meu vor destepta din nou interesul publicului romanesc”. Extraordinar, eu citem dupa 57 de ani si lucrurile stateau cam la fel.
    Dumneavoastra mi-ati redesteptat ambitiile acum, dar mai mult decat atat, spuneti: „Este un proiect fara finantare, pe care il facem ca parte a activitatii noastre de cercetare la Babes-Bolyai…” intr-un interviu despre proiectul studiului lansat anul acesta, cred. Asta inseamna determinare, pasiune, dar nu s-ar putea oare face cu un ajutor din partea cuiva. Sper sa imi fac simtita prezenta in spatiul Dumneavoastra spiritual si sa-mi dati un semnal pe adresa mea de mail(paunv@hotmail.com).

    Cu deosebit respect,

    Viorel Paun
    PS Am avut acum cativa ani onoarea de a mai cunoaste o personalitate distinsa de la Babes-Bolyai, pe domnul academician Ioan-Aurel Pop, pe vremea cand era directorul Institutului Cultural Roman din Venetia, insa am vorbit cateva minute. Eram un turist ajutat sa stau si eu acolo, am trecut sa-i multumesc.

  3. yvette
    17 August 2014 la 12:20 pm

    dintre melodiile/cantecele enumerate, imi place doar cea/cel de la pct 4 ; eu as fi zis : Valurile Dunarii,(vezi varianta Alain Delon + Claudia Cardinale ), Ana, zorile se varsa (melodie populara, Ioan Bocsa), Mai tii minte tu, draga Marie (melodie poulara, M.Lataretu) Copacul(in interpretarea lui Aurelian Andreescu), Viata mea (Aura Urziceanu ) ,Balada-Ciprian Porumbescu ( in interpretarea maestrului Voica) etc etc

    Generatii in blugi, imnuri si imnulete …stiti cumva „In complex pe o carare ? ” -vechi cantec studentesc _complexul studentesc Timisoara
    -intrebare rautacioasa –🙂

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: