Prima pagină > Fără categorie > Realizări ştiinţifice reprezentative/majore – până în 2016

Realizări ştiinţifice reprezentative/majore – până în 2016

Cover for Rational and Irrational Beliefs Cover of APA Handbook of Clinical Psychology (medium)Cover GraphicdescriptionCover GraphicThe Strength of Self-Acceptance

Children’s Play, Pretense, and Story: Studies in Culture, Context, and Autism Spectrum Disorder (Paperback) book cover

MOTIVAŢIA ARTICOLULUI: Am fost întrebat adesea în ultimul timp – mai ales după ce am publicat articolul despre ce înseamnă om de ştiinţă (vezi aici) – de studenţii, colegii sau oamenii care îmi citesc Blogul, care consider eu că este cea mai mare realizare/contribuţie ştiinţifică a mea. Întrebarea este complexă şi am evitat mult timp să răspund la ea. Reiterându-se însă, am acceptat provocarea, deşi nu îmi place să-mi evaluez contribuţiile proprii. Dar, aşa cum am spus, repetându-se uneori obsesiv şi stârnind curiozităţi, iată, aşadar, cum văd eu lucrurile în acest sens, foarte direct şi sincer spus, încercând să mă menţin într-un discurs dominant descriptiv, nu unul inferenţial sau evaluativ.

INTRODUCERE: Încep prin a spune că îmi sunt dragi toate realizările ştiinţifice de până acum. Evident, mă refer la realizările de până acum, eu sperând să urmeze şi altele, poate mai importante. Prin realizări ştiinţifice mă refer aici mai ales la publicaţii şi la impactul lor. Pentru alt gen de realizări ştiinţifice (instituţionale, de politici ale ştiinţei etc.) vezi CV-ul detaliat (sau forma sa sintetică de mai jos). Sigur, unele realizări sunt mai reuşite, alte mai puţin reuşite, arătând şi ele o evoluţie profesională. Cred însă că majoritatea contribuţiilor ştiinţifice chiar au elemente inovative; altfel nu le-aş fi scris! Fiecare dintre ele m-a entuziasmat şi am considerat la momentul acela (deşi, privind retrospectiv, poate că am greşit în unele cazuri) că prin demersul respectiv aduc o contribuţie la cunoaşterea teoretică şi/sau practică la nivel internaţional. Aşa cum am spus, nu sunt toate contribuţiile proprii la fel de reuşite, fiecare corespunzând şi nivelului meu de evoluţie profesională. Într-un fel scriu acum ca profesor universitar şi în alt fel scriam ca doctorand sau asistent universitar (chiar şi standardele de publicare au fost diferite şi au evoluat); intenţiile inovatoare şi entuziasmul au rămas însă la fel!

ARTICOLE: Când mă gândesc la realizările recunoscute şi de alţii mă gândesc în primul rând la publicaţiile de tip articol, în reviste internaţionale cu factori de impact ridicat, prin care am testat noi protocoale terapeutice în studii clinice controlate sau am clarificat mecanismele psihologice (ex. cogniţiile raţionale/iraţionale, expectanţele) implicate în tulburări emoţionale în cazul subiecţilor sănătoşi sau al pacienţilor (ex. cu diverse forme de cancer, tulburare depresivă majoră etc.), utilizând recent şi tehnologii avansate (ex. robotică, realitate virtuală). Chiar sunt mulţumit de revistele în care s-au publicat aceste rezultate, multe din ele fiind în topul revistelor din domeniu. Unele articole sunt experimentale, altele sunt de conceptualizare critică sau meta-analize cantitative. Nu le menţionez aici în mod specific, ele putând fi găsite în CV-ul meu detaliat.

  • Poate că cea mai mare realizare de acest tip este faptul că am fost invitat în 2004 ca „guest editor” de către „Journal of Clinical Psychology”, una din revistele fanion la nivel internaţional în domeniul nostru, pentru a organiza un număr special dedicat „revoluţiei cognitive” în  psihologia clinică („Cognitive revolution in clinical psychology: Beyond the behavioral approach„), ca semn de recunoaştere a expertizei Şcolii noastre în acest domeniu.
  • Tot aici aş menţiona coeditorship-ul la Journal of Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (Springer: WoS impact factor 2014: 1.294) şi faptul ca un articol la care am contribuit major a fost cel mai citit în anul 2014 şi 2015 (până în luna iulie) în sistemul WOL (vezi AICI).

Până în acest moment (update – iunie 2016) aceste contribuţii (în număr de aproximativ +120 articles/reviews Web of Science) au generat un profil scientometric care arată aproximativ astfel (după Web of Science): Indicele Hirsch: 19; suma citărilor în Web of Science: aprox. 1064 (900 fără autocitări); numărul mediu de citări per articol: aprox. 8.79; un număr consistent de articole şi mai ales cele reprezentative sunt publicate în majoritatea lor ca autor principal.

CĂRŢI/CAPITOLE: De asemenea, ţin foarte mult la capitolele/cărţile de cercetare pe care le-am publicat (la Oxford University Press; Routledge, American Psychological Association, Guilford Press etc.) şi care au influenţat practica celei mai importante forme de psihoterapie de astăzi: psihoterapia cognitiv-comportamentală; spre exemplu, la Albert Ellis Institute, SUA, locul unde s-a născut această terapie, se utilizează o Fişă de Analiză Clinică şi de Training bazată şi pe lucrările menţionate mai sus. Într-adevăr, unele cărţi/capitole scrise de mine sunt lucrări de referinţă în multe universităţi din lume. Ca urmare a acestor contribuţii, recent, am fost invitat să prezint terapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală în „Enciclopedia of Clinical Psychology„, editată de Robin Coutlin şi Scott Lilienfeld la Wiley-Blackwell şi să particip la prezentarea acestei psihoterapii – după moartea fondatorului ei, Albert Ellis -, alături de profesorii Windy Dryden (UK) şi Raymond DiGiuseppe (SUA), colaboratorii principali ai lui Albert Ellis, în diverse tratate internaţionale în domeniu (vezi şi Oxford Bibliographies). Cărţile/capitolele din ţară sunt şi ele importante, dar sunt mai puţin reprezentative sub aspect inovativ, adesea nefiind monografii (lucrări de cercetare), ci manuale didactice (cu mici excepţii). Din nou, nu menţionez aici în mod specific acest gen de realizări – cărţi/capitole -, ele putând fi găsite în CV-ul meu detaliat.

  • Probabil că una din cele mai importante contribuţii de acest tip de până acum este lucrarea „Rational and irrational beliefs: Research, theory, and practice, publicată la Oxford University Press în anul 2010. Pentru această lucrare am primit Premiul „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române (în anul 2012). Lucrarea a fost editată împreună cu profesorul Steven Lynn (unul dintre cei mai activi/productivi autori în domeniul psihologiei clinice la nivel internaţional) şi cu Albert Ellis (bunicul/”grandfather” psihoterapiei cognitiv-comportamentale şi unul dintre cei mai influenţi psihologi ai secolului XX la nivel internaţional) şi a primit recenzii favorabile la nivel internaţional:
    • „…In the end, Rational and Irrational Beliefs is an excellent book that is definitely worth reading…the editors should be applauded for bringing timely topics such as pain tolerance, judgment and decision making, and mindfulness into the discussion. Ultimately, this book offers important insights to clinicians, students, researchers, and anyone interested in beliefs…” – PsycCRITIQUES
  • Tot aici aş menţionat şi coeditorship-ul pentru seria specială SpringerBriefs in Best Practices in Cognitive-Behavioral Psychotherapy.

Până în acest moment cărţile/capitolele au generat un profil scientometric care arată aproximativ astfel: peste 2000 de biblioteci în care sunt indexate (aşa cum apar ele însumate pentru cărţile/capitolele publicate, după WorldCat).

INOVAŢII ŞI IMPLICAŢII SOCIALE: Aceste lucrări ştiinţifice au adus elemente inovative (vezi aici pentru detalii) şi, prin impactul lor, au schimbat realmente practici sociale. Astfel, în România, s-au format, în Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie (Ştiinţe cognitive clinice) creată de noi, câteva sute de psihologi clinicieni, consilieri psihologici şi/sau psihoterapeuţi, care au schimbat faţa comunităţii profesionale, oferind servicii de tip „evidence-based” câtorva mii de pacienţi suferinzi de tulburări psihice şi/sau psihosomatice din toată ţara. De asemenea, pe baza acestor realizări ştiinţifice am implementat proceduri psihoeducaţionale (ex. programe de parenting) şi de optimizare şi dezvoltare personală pentru mii de oameni. În fine, am adaptat câteva zeci de instrumente psihologice majore de la nivel internaţional (ex. Inventarul de Depresie Beck, SCID-urile pentru DSM, Inventarele de personalitate Millon etc.) care la rândul lor au stat apoi nu doar la baza cercetării în domeniu, ci şi a oferirii de servicii psihologice riguroase pentru cei suferinzi. Ecoul acestor practici se regăseşte şi la nivel internaţional, prin invitaţiile de a scrie în calitate de expert-psiholog, în reviste internaţionale de largă distribuţie, dedicate popularizării ştiinţei şi/sau practicilor sociale (vezi „Work Style Magazine„; Elveţia/Italia: aici şi, mai specific, aici).

CONTRIBUŢIA/INOVAŢIA MAJORĂ/REPREZENTATIVĂ: Dacă ar fi însă să aleg o singură contribuţie majoră de până acum, atunci m-aş opri la una care cred că este nu doar inovativă, ci poate fi şi „cutting-edge”, generând o nouă paradigmă în domeniu. Este un demers în plină dezvoltare, care mă entuziasmează acum şi la care lucrez! Aşadar, cred sincer că realizarea majoră de până acum, care poate oferi un avantaj competitiv la nivel internaţional, este propunerea unei noi paradigme de conceptualizare a psihoterapiei la nivel internaţional.  Iată etapele prin care am trecut în dezvoltarea acestei noi paradigme:

I. Recent, în anul 2011, am publicat articolul:

  • David, D., & Montgomery, G. H. (2011). The Scientific Status of Psychotherapies: A New Evaluative Framework for Evidence-Based Psychosocial Interventions. Clinical Psychology: Science and Practice, 18.89-99.
    • Revista este una fanion în domeniu (FI: 2,21), sistemul internaţional de referinţă în clasificarea psihoterapiilor validate ştiinţific, promovat până acum de American Psychological Association, fiind publicat tot aici.

II. Articolul a fost publicat împreună cu două articole-comentarii faţă de el, ale unor profesionişti de top în domeniu :

III. Noul sistem de clasificare a psihoterapiilor arată ca în tabelul de mai jos:

Table 1. Psychotherapies Classification Framework: Categories I-IX (după David şi Montgomery, 2011).

Theory

  Well-Supportedb Equivocal – No, Preliminary,  or Mixed Datac Strong-Contradictory Evidenced 

Therapeutic Package

Well-Supporteda Category I

Category II

Category V
Equivocal – No, Preliminary or Mixed Datac Category III Category IV Category VII
Strong-Contradictory Evidenced Category VI Category VIII Category IX

Legend and Notes:

  • aWell-supported therapeutic packages are defined as those with randomized clinical trial (or equivalent) evidence of their efficacy (absolute, relative, and/or specific) and/or effectiveness; “well-supported” within this framework means that it has been empirically supported in at least two rigorous studies, by two different investigators or investigating teams.
  • bWell-supported theories are defined as those with evidence based on (1) correlational and experimental studies and/or (2) component analyses, patient x treatment interactions, and/or mediation/moderation analyses in complex clinical trials; thus, the theory can be tested independently of its therapeutical package (e.g., in correlational and experimental studies) and/or during a complex clinical trial; “well-supported” within this framework means that it has been empirically supported in at least two rigorous studies, by two different investigators or investigating teams.
  • c Equivocal evidence for therapeutical package and/or theory means No (data not yet collected), Preliminary (there is collected data, be them supporting or contradictory, but do not fit the minimum standards), or Mixed Data (there is both supporting and contradictory evidence).
  • cStrong-contradictory evidence for therapeutical package and/or theory means that it has been empirically invalidated in at least two rigorous studies, by two different investigators or investigating teams.
  • Red signifies pseudoscientifically-oriented psychotherapies (POPs); the core of POPs (darker red) is represented by Category IX. Green signifies scientifically-oriented psychotherapies (SOPs); the core of SOPs (darker green) is represented by Category I.
  • Depending on the progress of research, a form of psychotherapy could move from one category to another.

IV. În baza acestei contribuţii ni s-a propus imediat un contract pentru o carte la Wiley-Blackwell (editori: David, Lynn, Montgomery) la care vom lucra în următorii ani, cu participarea celor mai reprezentativi specialişti din domeniul psihologiei clinice şi psihoterapiei (ex. Aaron T. Beck, Scott Lilienfeld, Irving Kirsch etc.). În plus, am primit o serie de invitaţii pentru prezentări dedicate acestui nou sistem de evaluare/clasificare a psihoterapiei la conferinţe internaţionale (ex. SUA).

V. Cartea va avea şi un Website asociat în care vom aduce la zi evoluţiile din domeniul psihoterapiei, în baza sistemului de evaluare propus de noi.

Indicatori scientometrici (iunie 2016):

    • Web of Science (articole): aprox. 121 articole (articles/reviews); aprox. 1064 citări (900 fără autocitări); aprox. 8.79 citări per item; Indicele Hirsch: 19 (cel mai mare în psihologia din România în acest moment). Publicaţii (autor principal-majoritatea articolelor şi/sau co-autor) în reviste cu factor de impact ridicat [Journal of National Cancer Institute (14.69), Clinical Psychology Review (5.8), Journal of Consulting and Clinical Psychology (5.2), Health Psychology (3.9), Clinical Psychology: Science and Practice (2.7), Cognition and Emotion (2), etc.]. O contribuţie (correspondence) pe tema eticii în publicare a fost publicată în prestigioasa revistă NATURE.
      • Benchmark” internaţional:
        • Indicele Hirsch mediu in SUA, la 10 ani după doctorat este de 6.68 (Haslam & Laham, 2009), într-o specializare (psihologie socială/personalităţii) care are însă factorii de impact ai revistelor de 1.6 ori mai mari decât specializarea proprie (psihologie clinică/psihoterapie) (van der Horst, 2010).
    • WorldCat (cărţi/capitole publicate la edituri de prestigiu ca Oxford University Press, American Psychological Association, Guilford, Wiley, Springer, Routledge etc.): indexate în aproximativ +2000 de biblioteci international.

CONCLUZII: Cam asta ar fi, sintetic spus (sic!). Este mult sau puţin? Sunt contribuţii importante sau nu? Eu personal cred sincer că unele sunt contribuţii importante, dar în final nu mai este treaba mea să hotărăsc, alţi colegi trebuie să o facă, şi nu am de gând să fac acum analize comparative cu rol argumentativ. Am făcut doar scurte consideraţii la presiunea dvs., a cititorilor acestui Blog. Aşa stau lucrurile acum (sau cel puţin aşa le văd eu).

 

 

 

rrespondence

Anunțuri
Categorii:Fără categorie
  1. Paul Szasz
    8 Iunie 2012 la 1:15 am

    Felicitari pentru aceste realizari Domnule Profesor !

  2. calin
    12 Iunie 2012 la 10:33 pm

    Poate împartăşiţi şi cu cei mai tineri care au fost ,,ingredientele” ce v-au permis/ajutat să ajungeţi la aceste performanţe şi realizări.. Oricum, felicitări şi mult succes în continuare!

    • 13 Iunie 2012 la 10:13 am

      Nu este mult de spus: doar motivatie intrinseca si multa multa munca (inclusiv in wk. si in zilele care pentru altii sunt „libere” si/sau de „sarbatoare”). Ca sa poti face asta fara sa fii afectat/afectata de stres, trebuie insa sa-ti placa extrem de mult ceea ce faci si sa nu consideri ca munca academica este altceva decat viata ta. Adica, nu poti gandi „…acum lucrez, poate chiar foarte serios, iar apoi, dupa-masa sau in wk., ma voi distra si voi face ce imi place…(imi vad de viata mea)”. Nu, distractia, placerea trebuie sa se regaseasca in activitatea academica, care trebuie sa-ti coloreze viata. Altfel, totul devine o corvoada. Aici imi amintesc o maxima care sintetizeaza totul excelent (cred, dar nu sunt sigur, a lui Confucius): „…alege-ti o profesie care sa-ti placa si nu vei lucra niciun minut toata viata ta…”).

  3. Paul Szasz
    15 Iunie 2012 la 12:16 am

    Dar ca si o curiozitate, nu va simtiti cam singur asa ca nu aveti o concurenta care sa poata vorbi despre realizari similare ca magnitudine in tara? Adica sa mai fie alte doua, trei locatii in tara care sa aiba realizari similiare in cercetare, educatie, invovare-dezvoltare servicii. Nu stiu cum vedeti dumneavoastra lucrul asta, dar pot sa ma gandesc ca acum e confortabil. Insa pentru dezvoltarea acestui domeniu in tara si pe termen lung nu stiu daca e ok asa cum stau lucrurile in prezent sau ar trebui sa fie altfel.

    • 15 Iunie 2012 la 9:30 am

      Nu este chiar asa; mai sunt si in tara oameni buni si valorosi! Iar cei din noua generatie sunt chiar foarte promitatori. In plus, activitatea stiintifica nu este locala, ci internationala, stiinta fiind totusi globalizata; cam asa ar trebui gandit cadrul de referinta/analiza/comparatie.

  4. Paul Szasz
    18 Iunie 2012 la 3:11 pm

    Da, sunt constient de cadrul de referinta international. Mai ales ca imi pare ca este singurul care imi recunoaste si munca mea. Cel putin deocamdata cel intern nu ma sprijina cu nimic sau se straduieste sa imi puna cat mai multe piedici, astfel incat fiecare reusita este mai degraba o batalie castigata cu cadrul sau politica interna.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: