Conferinţa de Presă – Psihologia românilor

Conferință de Presă

Profilul și Harta Personalității Naţionale a Românilor

Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie/Institutul Internațional de Psihoterapie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca vă invită la conferința de presă cu tema „Profilul și harta personalității naționale a românilor”. Evenimentul va avea loc miercuri, 30 septembrie 2015, de la ora 13.00, la sediul Departamentului/Institutului, str. Republicii nr. 37, cu participarea prof. univ. dr. Daniel David și a altor colaboratori.

În cadrul acestei întâlniri vom discuta despre profilul național (general) de personalitate al românilor, dar și despre profilul regional al acesteia, așa cum rezultă din cele mai recente studii de psihologie realizate folosind metodologii validate la nivel științific internațional (ex. publicate în prestigioasa revistă Science şi/sau utilizate de profesori/cercetări de top de la universităţi de referinţă, precum Universitatea Cambridge). Sunt diferiți, din punct de vedere al profilului psihologic al personalităţii, ardelenii de olteni, moldoveni sau bucureșteni? Ce ne deosebește de alte națiuni, precum americanii sau britanicii? Cum pot fi folosite concluziile studiilor despre profilul psihologic al românilor pentru dezvoltarea și modernizarea țării ori în cazul interacțiunilor cu țări, culturi și populații diferite, cum e recenta criză a refugiaților? Acestea sunt câteva dintre problemele pe care le vom prezenta și discuta în cadrul conferinței de presă.

Rezultatele privind profilul național (general) de personalitate al românilor se bazează pe lucrarea monografică „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o abordare cognitiv-comportamentală” (Daniel David, 2015, Editura Polirom, Iaşi). Cele legate de profilul regional au la bază analize realizate în acest an (după apariția lucrării menționate), în cadrul unei colaborări între grupul de la Universitatea Babeș-Bolyai (coordonat de prof. univ. dr. Daniel David) și un grup de la Universitatea București (coordonat de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu), analize planificate în lucrarea monografică menţionată.

Studiul despre profilul naţional de personalitate al românilor la nivel regional a fost finalizat recent, acceptat deja spre publicare, prezentarea primelor concluzii desprinse din acesta reprezentând o premieră (vezi aici: https://danieldavidubb.wordpress.com/2015/08/20/publicatii-internationale-derivate-din-monografia-despre-psihologia-romanilor/). Rezultatele sunt disseminate prepublication, în logica relevanţei lor publice, cu acordul editorului revistei în care au fost acceptate. 

Vă așteptăm cu drag, miercuri, de la ora 13.00, la sediul Departamentului/Institutului (str. Republicii nr. 37).

 

Cluj-Napoca                                                                                                                            Daniel David

29.09.201

Profilul şi Harta Personalităţii Naţionale a Românilor

Motivare și metodologie

PROBLEMA:

În anul 2005, profesorul Antonio Terracciano şi colab. (de la Florida State University) analizează în prestigioasa revistă Science profilul naţional de personalitate în 49 de ţări/culturi ale lumii, investigând diferenţa între „cum sunt” vs. „cum se cred” aceste ţări/culturi prin prisma caracterului/personalităţii naţionale (national character). România a lipsit din această analiză!

Profesorul Jason Rentfrow, de la Universitatea Cambridge, analizează recent harta psihologică regională în SUA (2013) şi Marea Britanie (2015). Din nou, România nu are o astfel de hartă psihologică!

RELEVANŢA:

Într-o lume globalizată, în care ţările/culturile vin tot mai des în interacţiune unele cu altele, înţelegerea acestor profiluri psihoculturale este fundamentală, deoarece poate contribui la o mai bună comunicare între ţări/culturi diferite şi la evitarea conflictelor. Mai mult, aceste aspecte psihoculturale sunt factori predictivi/explicativi pentru o serie de aspecte psiho-socio-culturale (ex. calitatea vieţii, indicatori economici, etc.).

SOLUŢIA:

Ţinând cont de relevanţa unor astfel de cercetări, acestea sunt astăzi asumate de autori/publicaţii/universităţi de prim rang în domeniu.

Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie/Institutul Internaţional de Psihoterapie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca are un programului strategic de cercetare cognitiv-experimentală a psihologiei românilor, parte a unui program internaţional de extindere a intervenţiilor/analizelor cognitive (cognitiv-comportamentale) de la nivel individual la nivel de ţară/cultură (după modelul iniţiat/propus de Beck, 2000). Programul urmăreşte eliminare decalajului pe care îl are cercetarea de profil din România faţă de cea internaţională şi dezvoltarea unor elemente inovative în domeniu, de tip cognitiv-comportamental.

În cadrul Conferinţei de Presă vom prezenta:

1. Profilul naţional de personalitate al românilor, în baza metodologiei lui Terracciano şi colab. (2005).
2. Profilul regional de personalitate al românilor, în baza metodologiei lui Rentfrow şi colab. (2013; 2015).

De asemenea vom discuta (1) principalele implicaţii ale acestor concluzii pentru dezvoltarea/modernizarea ţării şi (2) optimizarea interacţiunilor României (românilor) cu ţări/culturi (populaţii) diferite.

Rezultatele se bazează pe lucrarea monografică a psihologiei românilor (David, 2015) şi pe alte rezultate postmonografie, acceptate deja spre publicare în reviste de profil (disseminate prepublication, în logica relevanţei lor publice, cu acordul editorului). Rezultatele postmonografie sunt rezultatul colaborărilor între grupul clujean de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (prof. univ. dr. Daniel David) şi un grup de specialişti de la Universitatea din Bucureşti (prof. univ. dr. Dragoş Iliescu).

Referinţe selective:

David, D. (2015). Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Editura Polirom, Iaşi.

Rentfrow, P.J. şi colab. (2013). Divided we stand: Three psychological regions of the United States and their political, economic, social, and health correlates. Journal of Personality and Social Psychology, 105(6), 996–1012.

Rentfrow, P.J. şi colab. (2015). Regional personality differences in Great Britain. PLoS ONE 10(3): e0122245. doi:10.1371/journal.pone.0122245.

Terracciano, A. şi colab. (2005). National character does not reflect mean personality trait levels in 49 cultures, Science, 310(5745), 96‑100.

Despre psihologia românilor la cea de-a 167-a Gală „Medicină, Artă, Cultură”

În data de 30 septembrie 2015, în cea de-a 167-a Gală „Medicină, Artă, Cultură”, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, voi avea o prezentare invitată despre psihologia românilor, în baza monografiei recente apărute la Editura Polirom (David, 2015). De asemenea, voi prezenta în premieră şi o serie de rezultate noi, legate de personalitatea naţională a românilor (profilul psihologic al personalităţii românilor), după metodologia utilizată de profesorul Jason Rentfrow, de la Universitatea Cambridge, în cazul SUA şi UK (Rentfrow, 2013; 2015).

Aceste rezultate sunt parte a programului strategic de cercetare cognitiv-experimentală în psihologia românilor de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie), parte a unui program internaţional de extindere a intervenţiilor/analizelor cognitive (cognitiv-comportamentale) de la nivel individual la nivel de ţară/cultură (după modelul iniţiat/propus de Beck, 2000).

Afişul evenimentului, cu detaliile necesare, poate fi găsit AICI.

Referinţe selective

Beck, A.T. (2000). Prisoners of hate: The cognitive basis of anger, hostility, and violence. Harper Collins: New York.

David, D. (2015). Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Editura Polirom, Iaşi.

Rentfrow, P.J. şi colab. (2013). Divided we stand: Three psychological regions of the United States and their political, economic, social, and health correlates. Journal of Personality and Social Psychology, 105(6), 996–1012.

Rentfrow, P.J. şi colab. (2015). Regional personality differences in Great Britain. PLoS ONE 10(3): e0122245. doi:10.1371/journal.pone.0122245.

O contribuţie în JAMA Psychiatry (FI=13.24) – psihoterapie vs. medicaţie în depresie

Un nou studiu în JAMA Psychiatry (Factorul de Impact=13.24) – revistă de referinţă în domeniu – nuanţează relaţia dintre psihoterapie (CBT) şi medicaţie pentru tulburarea de tip depresiv, utilizând o tehnică nouă de analiza datelor (IPDMA). Colega Ioana Cristea (conf. univ. dr.) împreună cu mine suntem coautori ai studiului, într-un consorţiu internaţional.

Cercetările noastre de robot-based therapy comentate în Psychology Today (online/blog)

Când am pomenit în 2007 în ţară despre utilizarea roboţilor în psihoterapie a fost o rezistenţă uriaşă (şi un val de critici pe care a trebui să-l confrunt). Aşa ceva era considerat imposibil şi chiar neserios! Asta deşi în literatura de specialitate internaţională deja apăruse astfel de demersuri. Este drept însă că aceste demersuri (mai ales cele focalizate pe tulburări de spectru autist) nu erau foarte bine ancorate în literatura şi practica clinică, venind mai ales dinspre inginerie şi/sau cu metodologii exploratorii, aşa că nu erau receptate uşor în domeniul psihologiei în general, iar în ţară, unde mediul academic psihologic este încă în formare, erau aproape de neînţeles şi de neacceptat. Totuşi, în loc să fim curioşi faţă de un nou demers, chiar dacă avem reţineri iniţiale, – aşa cum se întâmpla în psihologia internaţională -, în ţară, respingem adesea prea repede ceea ce nu înţelegem, confirmând astfel poate prea des sintagma „Puţine cunoştinţe, multe convingeri!”. Trebuie să ne amintim că, după Thomas Kuhn, adesea, schimbările paradigmatice importante în ştiinţă se întâmplă prin revoluţii ştiinţifice, în care, ceea ce pare imposibil acum, poate deveni paradigmă clasică în viitor!

În ciuda scepticismului din ţară, am început în 2007 un program progresiv de cercetare (progressive research program) în domeniu, care, în 6 ani, ne-a dus la a deveni unul din principalele grupuri de referinţă la nivel international, cu publicaţii paradigmatice şi granturi internationale, într-un domeniu care, între timp, a devenit la rândul său de referinţă în psihologie. Într-adevăr, meta-analiza şi articolul programatic, alături de multe cercetări empirice (vezi Web of Science), au contribuit la obţinerea grantului DREAM, unul din granturile majore ale Comisiei Europene în acest domeniu de frontieră (2014-2018), de la care se aşteaptă o nouă generaţie de roboţi (psiho)terapeutici.

Am făcut această introducere pentru a explica bucuria pe care o am când văd că realizările grupului nostru în robot-based therapy sunt comentate la nivel international, nu doar în reviste academice (ex. prin citări), ci şi în reviste serioase de popularizare a ştiinţei pentru publicul internaţional larg. Asta arată un potenţial impact social pe scară largă. Aşa este comentariul expertului Psychology Today (vezi AICI). Deşi acesta a apărut spre sfârşitul anului 2014, am aflat despre comentariu doar în această săptămână, în momentul când grantul DREAM era evaluat la Comisia Europeană pentru primul an de funcţionare (de aceea îl prezint abia acum). Apărând în SUA – unde sunt unele din principalele grupuri aflate în competiţie academică cu noi -, este cu atât mai bine!