Geniile/vizionarii care au schimbat lumea şi Colinda/Pluguşorul raţional

Prestigioasa revistă TIME a publicat la sfârşitul acestui an (2014) un număr special despre „Great Scientists. The geniuses, eccentrics and visionaries who transformed the world” (Mari oameni de ştiinţă. Geniile, excentricii şi vizionarii care au schimbat lumea).

Au fost analizate domeniile majore ale ştiinţei, începând cu fizica (ex. Newton, Maxwell, Einstein, Heisenberg etc.), prin chimie (ex. Pauling, Boyle, Lavoisire, Mendeleev etc.) etc., până la genetică (ex. Mendel, Darwin, Crick, Watson etc.) şi medicină (ex. Pasteur, Curie etc.) (în total aproximativ 15 domenii).

Evident, au fost analizate şi ştiinţele sociale, unde au fost incluşi:

• Sigmund Feud (deşi psihanaliza nu mai este astăzi mainstream, el rămâne în istoria domeniului ca primul care a pus în mod serios posibilitatea cauzării psihologice a tulburările psihice);
• Thomas Hobbes (filosof englez de marcă, unul dintre fondatorii filosofiei politice);
• Wilhelm Wundt (fondatorul psihologiei experimentale/academice, prin primul laborator de psihologie din lume, înfiinţat de el la Universitatea din Leipzig);
• Margaret Mead (antropolog cultural, fondatoarea unei noi paradigme în studiul adolescenţei);
• Alfred Kinsey (fondatorul sexologiei moderne);
• E.O. Wilson (fondatorul socio-biologiei);
• Albert Ellis (fondatorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, atribuindu-i-se în articol „revoluţia cognitivă” în psihologia clinică/psihoterapie, delimitându-se astfel de paradigma veche a psihanalizei freudiene. Aaron T. Beck este menţionat în secţiunea dedicată lui Albert Ellis ca fiind un contributor cheie la această „revoluţie cognitivă”).
• Marsha Linehan (fondatoarea studilor empirice asupra suicidului şi a tratamentelor asociate, din perspectiva „revoluţiei cognitive” în psihologie – dialectic behavior therapy, o formă de cognitive behavioral therapy -, cu efecte majore asupra tulburărilor de personalitate de tip borderline).

Albert Ellis (vezi şi aici) şi Aaron T. Beck au apărut mereu pe primele locuri ca influenţă în domeniul psihologie/psihoterapie în analizele făcute asupra profesioniştilor. Într-adevăr, astfel de analize profesionale se fac frecvent, dar această analiză TIME este una care suprinde impactul unor oameni de ştiinţă nu doar direct în comunitatea lor, ci la nivelul mai larg al conştiinţei publice.

Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) s-a născut în paradigma iniţiată de Albert Ellis şi Aaron T. Beck şi chiar cu susţinerea directă a acestora. Astfel, Albert Ellis este preşedintele de onoare al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România, iar Albert Ellis Institute (New York, SUA) este co-fondator, împreună cu UBB, al International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Appplied Mental Health. Aaron T. Beck este doctor Honoris Causa al UBB, avem profesura „Aaron T. Beck” la UBB, iar Academy of Cognitive Therapy (fondata în SUA şi prezidată de Aaron T. Beck; Marsha Linehan este membră a acestei academii) recunoaşte programele clinice de la UBB (alături de Albert Ellis Institute, New York, SUA).

Personal am avut şansa să-i cunosc direct pe Albert Ellis şi Aaron T. Beck, atât ca oameni (prin relaţiile personale pe care le-am dezvoltat împreună de-a lungul timpului) cât şi ca supervizori (în formarea mea clinică) şi colaboratori academici (ex. am scris împreună, avem cercetări în colaborare, sunt membru în Academy of Cognitive Therapy şi directorul pentru cercetare al Albert Ellis Institute, titularul profesurii „Aaron T. Beck” la UBB etc.). Din aceste poziţii pot confirma, la o scală mai personală, analiza revistei TIME, spunând că, într-adevăr, Albert Ellis şi Aaron T. Beck sunt nu doar nişte oameni excepţionali (în sensul că sunt generoşi şi trăiesc viaţa fără a se lăsa prinşi de banalul cotidian), ci sunt nişte titani ai psihologiei, mai precis, aşa cum spune şi articolul, sunt nişte genii vizionare care au schimbat lumea psihologiei; uneori, mai ales la începuturile lor, aşa cum stă bine unor „genii”, au fost mai puţin înţeleşi în domeniul psihologie/psihoterapie, deoarece au forţat schimbarea paradigmei vechi, existente atunci în domeniu, paradigma nouă propusă de aceştia fiind însă astăzi mainstream în domeniu. După ei, psihologia nu se mai poate face însă ca înainte! Nu în ultimul rând, Şcoala noastră doctorală are o filiaţie directă de la Wilhelm Wundt (Wundt-Goangă-Roşca-Radu/Mărgineanu). Aşadar, Excelenţa academică (vezi aici) şi Onoarea (vezi aici şi aici) acestei Şcoli s-au clădit pe o Tradiţie de prestigiu, reliefată succint în acest articol.

Fiind în preajma sărbătorilor de iarnă, din partea Şcolii de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB vă dăruim:

(1) Colinde Raţionale (în româneşte şi în engleză) (mai multe despre colindele raţionale vezi aici);

(2) Pluguşorul Raţional;

ambele reprezentând aplicaţii la viaţa cotidiană, uneori într-o variantă mai umoristică, a cercetărilor lui Albert Ellis şi Aaron T. Beck (atenţie: le vedem ca fiind complementare, nu opuse, celor tradiţionale!).

Sărbători Fericite si să ne vedem cu bine la anul!

P.S. Raţional aici înseamnă un stil de gândire (1) flexibil (ex. „prefer să…şi fac tot ceea ce depinde de mine omeneşte să…, dar accept dacă nu se întâmplă” în loc de „trebuie cu necesitate să…, altfel nu pot concepe”), (2) noncatastrofic, (3) tolerant şi (4) cu acceptarea necondiţionată a persoanei, fără evaluări globale (ex. se fac doar evaluări punctuale şi nuanţate, focalizate pe comportament, nu pe persoană); acest stil de gândire rational susţine apoi emoţii şi comportamente adaptative/sănătoase (pentru detalii vezi aici).

 

Raportul Think Tank-ului G3A asupra mediului academic românesc

Recent s-a publicat Raportul Think Tank-ului G3A (vezi aici). Mai multe despre TT-G3A găsiţi aici.

Think Tank-ul G3A îşi propune să vină cu analize critice, idei inovatoare/noi şi prescripţii de bune practici internaţionale pentru a  contribui la modernizarea mediului academic românesc. El este format din profesionişti din diverse componente ale mediului academic românesc (ex. Academia Română, universităţi, institute de cercetare etc.), care îşi propun să aibă o atitudine constructivă pentru modernizarea acestuia. TT-G3A publică în fiecare an un Raport asupra mediului academic românesc.

Raportul trebuie înţeles ca o radiografie obiectivă, care poate servi unei construcţii academice moderne în ţară.  De aceea sperăm ca Raportul să nu fie perceput într-un mod  defensiv, ci constructiv. Orice modernizare a mediului academic românesc trebuie să pornească de la o analiză obiectivă şi non-defensivă a stării actuale. Raportul face o astfel de analiză şi propune soluţii în consecinţă.

În prag de sărbători vă urez tuturor Sărbători Fericite şi să ascultăm împreună un cântec de iarnă din Transilvania/Ardeal (AICI)!

Despre „Liberul Arbitru şi Predestinare” la Berăria Culturală

Şi va fi un nou eveniment la Berăria Culturală, eveniment la care am fost invitat şi eu. Berăria Culturală din Cluj Napoca este un proiect cultural şi comunitar al Fundaţiei Armonia, susţinut de către Ursus (iniţat şi organizat de către jurnalistul şi istoricul Ion Novăcescu). Am mai participat anterior la Berăria Culturală (vezi aici) şi mi s-a părut un eveniment interesant şi util pentru Cluj-Napoca, stimulând sentimentul civic, implicarea socială şi gândirea critică.

Tema abordată acum este una complicată şi provocatoare, fiind legată de „Liberul Arbitru şi Predestinare”.

Aceasta temă, în sine, fără dezbateri, generează reacţi diverse: (1) unii se simţi revoltaţi prin simplu fapt că mintea umană îşi permite să problematizeze aşa ceva, temându-se de implicaţii/concluzii care le-ar zgudui propria concepţie (psihologic îi înţeleg foarte bine…, deşi, după un dezechilibru iniţial, orice înţelegere nouă este un pas înainte, spre un nou echilibru mai comprehensive; îi încurajez să-şi testeze un pic convingerile, poate ţin, sau poate nu…); (2) alţii – cei mai mulţi – sunt interesaţi să vadă ce şi cum se problematizează, urmând apoi să-şi tragă propriile concluzii (psihologic şi cultural îi apreciez foarte mult…); şi, în fine, (3) alţii pur şi simplu nu o înţeleg şi nu-i văd rostul…(la urma urmei nu este clar că avem „liber arbitru”? discutam banalităţi evidente ca „dacă există răsărit şi apus de soare”? – îi încurajez şi pe aceştia să problematizeze un pic lucrurile, ca să nu cadă în formula „puţine cunoştinţe, multe, prea multe, convingeri”…).

Eu  sper ca împreună cu părintele Teodor Lazăr să problematizăm şi să analizăm această temă sub cât mai multe aspecte, astfel încât apoi participanţii să-şi poată trage propriile concluzii. Suntem departe, din punctul meu de vedere, de a formula concluzii ferme cu referire la „liberul arbitru”, dar am progresat în faptul că este o temă care, sub influenţa noilor date ştiinţifice din neuroştiinţele cognitive clinice, nu mai este intangibilă sau tabu, ci este problematizabilă în mod serios nu doar filosofic/teologic, ci şi empiric, cu potenţiale implicaţii ştiinţifice, sociale şi etice/morale.

Şi în anul 2014 Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB rămâne primul în domeniul psihologiei la nivel national prin prisma performanţei ştiinţifice/academice

De la fondarea sa, în anul 2007, Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie a fost gândit ca o platformă care (1) să implementeze/transfere în Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) mecanismele moderne de funcţionare şi performanţă academică ale universităţilor de tip world-class; (2) să reducă brain drain-ul în domeniu (plecarea românilor talentaţi în străinătate, prin oferirea de posibilităţi de angajare şi/sau de colaborare cu diaspora ştiinţifică românească); şi (3) să ducă chiar la brain gain (atragerea în ţară a unor cercetători străini de marcă).

Departamentul, împreună cu (1) Institutul de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată (cu Şcoala Doctorală asociată), fondat în anul 2004, singura platformă universitară de specialitate din universităţile româneşti de interes european – Reţeaua MERIL, focalizat pe CERCETARE; (2) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech„, prima unitate de acest profil din ţară, fondată în 2007, focalizată pe SERVICII INOVATIVE CĂTRE COMUNITATE; şi (3) Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (fondată în anul 2000), focalizată pe TRAINING PROFESIONAL, formează o Şcoală clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie, complexă, de anvergură internaţională.

Imediat după fondarea sa şi implementarea mecanismelor moderne ale departamentelor similare din universităţi de tip world-class, Departamentul a devenit an de an (începând din 2009) primul între departamentele de psihologie din România, prin prisma publicaţiilor internaţionale şi a granturilor obţinute, raportate la numărul de personal disponibil (ca fapt interesant, deşi nu este un criteriu de comparaţie, adesea a fost primul şi ca număr brut de publicaţii Web of Science – fără raportare la personal -, deşi este un department mai mic ca număr de personal faţă de următoarele departamente de pe podium). Departamentul a fost remarcat ca (1) „un exemplu de bune practici academice şi/sau inovaţii academice de top” (ex. Grupul UBB Excelenţă; Raportul TT-G3A; Gala Premiilor în Educaţie; Gala Foreign Policy România etc.) şi ca „poveste de succes” în mediul academic românesc (ex. UEFISCDI).

Şi în anul 2014 (analiza Web of Science valabilă la data de 7.12.2014) Departamentul  şi-a menţinut prima poziţie în ţară între departamentele de psihologie, prin prisma publicaţiilor internaţionale (ex. articole în reviste din străinătate indexate Web of Science) şi a granturilor obţinute, raportate la numărul de personal disponibil. Aşa că, în prag de sărbători şi la final de an, doresc să mulţumesc tuturor membrilor Departamentului/Şcolii pentru această performanţă academică excepţională, încurajându-i cu formula pe care noi o ştim bine: Per Aspera Ad Astra!

Pentru alte informaţii vezi:

• Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie
• Camelotul Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie