Arhiva

Posts Tagged ‘cultura’

Post-eveniment: Academia Română și UBB, în parteneriat cu Smithsonian Institution, pentru România. Un Raport succint despre cum a fost!

9 iulie 2024 Lasă un comentariu

Post-eveniment: Academia Română și UBB, în parteneriat cu Smithsonian Institution, pentru România.

Un Raport succint despre cum a fost!

Autori:

  • Prof. univ. dr. psih. Daniel David, rectorul UBB și membru corespondent al Academiei Române
  • Prof. univ. dr. Eliot Sorel, George Washington University, SUA

 

Academia Română și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), în parteneriat cu Smithsonian Institution, au organizat, în 1-2 iulie 2024, evenimentul „Romania at the Smithsonian Folklife Festival 25th Anniversary Celebration – 1999-2024” (https://news.ubbcluj.ro/event/academia-romana-si-ubb-in-parteneriat-cu-smithsonian-institution-si-cu-implicarea-autoritatilor-nationale-si-a-altor-parteneri-internationali-inclusiv-ambasada-s-u-a-in-romania-onoreaza-si-proiect/). Implicarea UBB, alături de Academia Română, reflectă universitatea românească cu cel mai mare număr de alumni în SUA și universitatea românească cu cele mai consistente conexiuni americane exprimate în parteneriate, programe și proiecte academice.

În 1999, România era angajată pe drumul spre NATO. Suportul american era necesar și fundamental. Dar România nu era o țară bine cunoscută atunci în SUA. Așa cum ne amintim din acea perioadă (DD și ES), în SUA România era văzută ca o țară fostă comunistă („a lui Ceaușescu”), săracă, cu probleme legate de SIDA și copii instituționalizați. Lucrurile mai pozitive erau cele legate de asocierea cu Nadia (Comăneci) și poate, turistic, legătura cu Dracula.

Smithsonian Institution este în SUA instituția culturală de referință, „…the world’s largest museum, education, and research complex” (https://www.si.edu/). Aceasta organizează anual Smithsonian Folklife Festival (https://festival.si.edu/), prin care celebrează tradițiile culturale ale diverselor țări ale lumii. Așadar, acest festival a reprezentat un context foarte bun prin care România să se facă cunoscută americanilor cu bogăția ei culturală (https://festival.si.edu/past-program/1999/gateways-to-romania).

A fost o mobilizare foarte mare din partea autorităților statului român – începând cu președintele din acea vreme, Emil Constantinescu – și a Fundației Culturale Române, prin academicianul Augustin Buzura, pentru a prezenta România pe National Mall în Washington DC, SUA. La acest demers au contribuit și ambasadorii SUA în România și conducerea Smithsonian Institution (ex. Richard Kurin). Profesorul Eliot Sorel de la George Washington University a fost inițiatorul acestui proiect istoric și fără precedent. Ambasadorul României la Washington, Mihai Botez, în debutul anilor 1990, a fost catalitic prin a stabili o legătură de prietenie între academicianul Augustin Buzura și profesorul Eliot Sorel în vremea respectivă, care a facilitat colaborarea lor strânsă către realizarea acestui eveniment.

A fost un eveniment de marcă, atrăgând peste 1 000 000 de vizitatori iar, prin canalele mass-media americane, România a fost expusă adecvat și cunoscută de peste 40 000 000 de americani. Nu în ultimul rând, noi am simțit că partea tradițională a reactivat și/sau a stimulat diaspora românească și interesul acesteia pentru România, mulți regăsindu-și contexte din copilăria/tinerețea lor sau a părinților/bunicilor lor.

După 25 de ani, credem că România se află într-un moment similar. Ne găsim în faza finală a ridicării vizelor pentru SUA, iar România trebuie să fie bine pregătită pentru acest lucru, SUA înțelegând, la rândul său, planurile noastre de țară. Într-adevăr, așa cum vedem noi situația – ES: cetățean român și american și DD: un român care în perioada 1998-2004 a stat mai mult în SUA decât în România și apoi a călătorit aproape anual în această țară –, după intrarea în NATO imaginea României s-a schimbat major și țara a început să fie cunoscută în SUA tot mai mult din punct de vedere cultural-educațional. Ridicarea vizelor va duce inevitabil la adăugarea unei alte componente de referință, și anume cea social-economică.

Evenimentul organizat în Aula Academiei Române de Academia Română și UBB, alături de Smithsonian Institution, cu implicarea altor actori relevanți (ex. Președinția României, Guvernul, prin participarea a trei ministere relevante pentru temă, Institutul Cultural Român, ambasada SUA în România, ambasadoarea României la UNESCO), inclusiv actori educaționali (ex. UMF-București), a avut rolul:

  • De a onora și a cunoaște mai bine evenimentul de la Smithsonian Institution, inclusiv consecințele sale, de acum 25 de ani. După momentul de salut al academicienilor Ioan-Aurel Pop (care a accentuat contribuția academicianului Augustin Buzura) și Mircea Dumitru (care a accentuat contribuția profesorului Eliot Sorel), alături de noi, profesorii Eliot Sorel (care a accentuat nevoia de a onora și învăța din evenimentul de acum 25 de ani și povestea bisericii maramureșene adusă în SUA din Maramureș) și Daniel David (care a accentuat nevoia de a ne pregăti pentru viitor, folosind evenimentul de acum 25 de ani ca model), a urmat secțiunea legată de „Cum a fost”. În această secțiune, au prezentat cei implicați atunci: Emil Constantinescu (președintele României în perioada 1996-2000), Alfred Moses (ambasadorul SUA în România), Richard Kurin (Smithsonian Institution) și Mircea Geoană (ambasadorul României în SUA la acel moment). De asemenea, au precedat secțiunea cu intervenții Kathleen Kavalec (ambasadorul SUA în România), Simona Miculescu (ambasadorul României la UNESCO) și Liviu Jicman (președintele Institutului Cultural Român). Toți au concluzionat că evenimentul de acum 25 de ani a făcut cunoscută România în SUA, pe o linie culturală, dincolo de imaginea postcomunistă, lucru important și pentru acceptarea României în NATO.
  • De a planifica accentuarea imaginii cultural-educaționale și a stimula o prezență nouă social-economică pozitivă. În această secțiune, ministrul educației, Ligia Deca, a arătat planurile de conexiune educațională între România și SUA și, mai direct, chiar cu Smithsonian Institution. Ministrul cercetării, Bogdan Ivan, a prezentat planurile de cooperare pe linia cercetării-dezvoltării-inovării, inclusiv cooperarea strategică cu National Science Foundation. Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a punctat planurile de parteneriat strategic cu SUA în zona energiei, atât tradiționale, cât și nucleare, și cum acest parteneriat economic are și implicații sociale și de apărare pentru țară.
  • În final, alături de academicii Mircea Dumitru și Daniel Dăianu, am analizat prezentările, am formulat unele concluzii preliminare și implicații pentru viitor. Profesorul Sorel a afirmat faptul că evenimentul de față trebuie să fie un cadru pentru proiecte noi viitoare, care să accentueze parteneriatul SUA-România, inclusiv cu implicarea diasporei. Mircea Dumitru a arătat că „programul Fulbright” (https://fulbright.ro/) este un mecanism al parteneriatului SUA-România, care funcționează bine și care trebuie păstrat și dezvoltat. Daniel Dăianu a contextualizat parteneriatul SUA-România în cadrul riscurilor-oportunităților cu care se confruntă capitalismul și democrația. Daniel David a reluat istoria prezenței României în mentalul colectiv american după Revoluția din 1989 și a spus că trebuie să pregătim bine o nouă componentă social-economică în noul context democratic american și internațional, care va dubla existenta prezență cultural-educațională (pe care trebuie să o dezvoltăm la rândul său), pentru a accentua pozitiv prezența românilor în spațiul american și pentru a evita greșeli făcute la aderarea în UE (ex. prin faptul că nu am controlat unele aspecte negative, s-au creat adesea prejudicii imaginii românilor în spațiul UE). În acest cadru, studenții, reprezentanții mass-media și ai mediului socio-economic au putut contribui cu întrebări. Concluziile vor fi probabil dezvoltate de fiecare participant în viitor, iar Raportul succint va fi trimis celor implicați.

Pentru noi evenimentul a fost unul reușit! Nu doar că am onorat un eveniment care a avut rolul său în parcursul României spre NATO, dar l-am înțeles și am învățat din el pentru prezent și viitor. Trebuie să ne asigurăm că, la ridicarea vizelor pentru SUA, România nu face unele dintre greșelile pe care le-a făcut în UE, ci accentuează și dezvoltă imaginea și prezența cultural-educațională bună pe care o are deja în SUA și favorizează o prezență social-economică eficientă și onorabilă pentru toți oamenii care vor dori și care vor putea beneficia de această deschidere (evitând elementele care ne-au adus inițial, pe alocuri, o imagine proastă în UE). Din prezentările miniștrilor, avem motive de optimism, dar lucrurile vor trebui reluate implementațional imediat după alegeri și așezarea în funcții a noilor autorități.

Programul din Aula Academiei Române a fost precedat de un concert la Ateneul Român, unde Orchestra Simfonică a Medicilor „Dr. Ermil Nichifor” (OMEN) a interpretat compoziții ale lui George Enescu (Rapsodia română) și George Gershwin (Rapsody in blue), compozitori reprezentativi pentru țările lor.

 

 

„Romania at the Smithsonian Folklife Festival 25th ...

România la Smithsonian Folklife Festival, 1999, SUA. (c) Eliot Sorel

Categorii:Despre UBB, Educaţie şi Cercetare Etichete:, , , , ,
Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe