Acasă > Despre Psihologie, Despre UBB, Educaţie şi Cercetare > UBB în elita cercetărilor internaţionale de roboterapie

UBB în elita cercetărilor internaţionale de roboterapie

Nu am reuşit până acum să pun şi pe Blog un anunţ legat de noul proiect major în domeniul roboterapiei în care suntem implicaţi, deşi informaţia a apărut deja în presă (vezi spre exemplu aici şi aici). Adevărul este că am aşteptat încheierea procedurilor formale (ex. semnarea tuturor hârtiilor etc.). Oricum, procedurile formale fiind în fază finală şi informaţia ajungând deja la public prin mass-media, mă simt acum obligat să o prezint şi aici. Aşadar, în ceea ce urmează, vă prezint succint ideea proiectului, istoria sa şi planurile de viitor, aşa cum au fost ele prezentate deja publicului. O lansare formală, cu mai multe detalii, realizată simultan în toate ţările implicate în proiect, va avea loc în curând.

DREAM – Un Nou Proiect Major de Roboterapie în România 

International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (Institutul Internaţional de Psihoterapie) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) – Institut recent (2013) recunoscut ca Infrastructura de Cercetare de Interes European –, este parte a proiectul DREAM, finanţat de Comisia Europeană prin instrumentul Integrated Projects.

Roboterapia (robotherapy) înseamnă utilizarea roboţilor în terapie (terapia se referă aici la psihoterapie). Conceptul a emers explicit la nivel internaţional în anul 2003 (Libin & Libin, 2003), ca un nou domeniu interdisciplinar între psihologia clinică/psihoterapie pe de o parte şi ştiinţele inginereşti/informatică, pe de altă parte. Aşadar ideea principală este utilizarea roboţilor pentru promovarea sănătăţii şi tratamentelor diverselor tulburări psihologice.

Proiectul DREAM este un grant cu un buget total cuprins între 9-10 milioane de Euro, finanţat prin instrumentul Integrated Projects din programul FP7 al Comisie Europene (CE). DREAM urmăreşte dezvoltarea inovativă a unor roboţi inteligenţi autonomi utilizabili în psihologia clinică/psihoterapie, stabilind în următorii patru ani direcţiile europene în domeniu. Aşadar, elementul inovativ nu mai este reprezentat doar de modul de utilizare a roboţilor existenţi în psihoterapie – care a constituit demersul cheie, iniţial, al Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie -, ci este reprezentat mai ales de dezvoltarea unei noi generaţii de roboţi inteligenţi autonomi implicaţi/testaţi apoi psihoterapie, avansând astfel o mutare conceptuală de la robot-assisted therapy (RAT; psihoterapia asistată de roboţi) la robot-enhanced psychotherapy (RET; psihoterapia bazată pe roboţi). Dacă în paradigma veche (RAT) roboţii erau manipulaţi de psihoterapeuţi şi/sau programarea lor era puţin flexibilă şi/sau sensibilă la feedback-ul pacienţilor, în noua paradigmă aceştia au un nivel de autonomie şi inteligenţă mult mai ridicate; acest lucru permite psihoterapeutului să se focalizeze mai mult pe actul psihoterapeutic (decât pe controlul robotului) şi, de asemenea, permite utilizarea roboţilor şi de către paraprofesionişti, în mediul natural al copiilor (ex. părinţii copiilor cu probleme, acasă, sau educatorii, în şcoală), în baza unui program psihoeducaţional prescris de psihoterapeut. Nu în ultimul rând, în această nouă paradigmă, căutăm construirea unor roboţi mai accesibili financiar părinţilor şi/sau şcolilor.

Ţinând cont de accentul pus pe construirea unei noi generaţii de roboţi, consorţiul ştiinţific este condus de o echipă de specialişti în cognitive science and cognitive robotics a Universităţii Skövde, din Suedia, coordonată de profesorul Tom Ziemke. Consorţiul ştiinţific este alcătuit din următorii parteneri:

  • University of Skövde, Suedia (Prof. Tom Ziemke)
  • Vrije Universiteit Brussel, Belgia (Prof. Bram Vanderborgth)
  • Universitatea Babes Bolyai, România (Prof. Daniel David)
  • Plymouth University, Marea Britanie (Prof. Tony Belpaeme)
  • University of Portsmouth, Marea Britanie (Prof. Prof. Honghai Liu)
  • Universiteit Twente, Olanda (Dr. Mark Coeckelbergh)
  • Aldebaran Robotics S.A.S. (Dr. Olivier JOUBERT)

Rolul Institutului Internaţional de Psihoterapie/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din UBB în proiectul DREAM, prin Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix), este de a oferi input clinic pentru construirea noii generaţii de roboţi inteligenţi autonomi şi de a-i testa apoi, pentru diverse condiţii clinice (cu accent pe tulburări de spectru autist), în protocoale clinice validate ştiinţific (ex. de tip cognitiv-comportamental).

SCURT ISTORIC ASUPRA DEZVOLTĂRII ROBOTERAPIEI ÎN ROMÂNIA

În România dezvoltarea roboterapiei s-a produs în mai multe etape.

ETAPA I – Fundamente şi Construcţia Platformei Matrix

În etapa I, din 2007/2008, am introdus (prof. univ. dr. Daniel David) pe scară largă conceptele şi domeniul în ţară. Nu a fost doar o simplă preluare a conceptelor internaţionale, ci, pornind de la publicaţii (Libin & Libin, 2004) şi proiecte (AuRoRa) anterioare în domeniu, au avut loc modificări inovative prin asimilarea roboticii în psihoterapia validată ştiinţific de tip cognitiv-comportamental, care constituie expertiza noastră competitivă la nivel internaţional. În acest fel s-a iniţiat o nouă direcţie în cadrul roboterapiei şi anume robot-based (psycho)therapy/robot-enhanced (psycho)therapy, caracterizată prin faptul că utilizarea robotului în psihoterapie nu se face exploratoriu, ca în paradigmele iniţiale, ci se face în protocoale psihoterapeutice validate ştiinţific, de tip cognitiv-comportamental, robotul servind funcţii clare şi distincte (David şi colab., in press): (1) psihoterapeut (Robo-Therapist), (2) mediator între psihoterapeut şi pacient (Robo-Mediator) şi/sau (3) facilitator al intervenţiei psihoterapeutului  (Robo-Assistant). În această fază, am construit o echipă de cercetare (formată din actuali şi/sau foşti doctoranzi şi postdoctoranzi ai mei, dar şi din studenţi la master) în cadrul Laboratorului DATA – Online/Computer-based therapy and Robotherapy de pe Platforma Matrix din cadrul International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health/Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai. Din 2007/2008 până în 2011/2012 s-a lucrat la clarificarea conceptelor şi s-au realizat studii preliminare şi studii pilot (inclusiv lucrări de master şi doctorat, cooordonate de membrii echipei). Practic s-a elaborat o nouă paradigmă teoretico-metodologică şi experimentală care ghidează cercetările noastre în domeniu (rafinarea acesteia se face în mod continuu), paradigmă care se bazează pe terapiile cognitiv-comportamentale aplicate iniţial mai ales subiecţilor cu tulburări de spectru autist (dar şi pentru alte condiţii: stări de anxietate, vârsta a treia, tulburări de deficit atenţional şi hiperactivitate/ADHD). Rezultatele acestei etape au fost prezentate la conferinţe naţionale şi internaţionale şi în diverse publicaţii.

SELECŢIE:

  • David, D. (2008). Ştiinţele cognitive clinice în România şi la nivel internaţional; Aplicaţii ale roboticii şi realităţii virtuale în psihologia clinică, consiliere şi psihoterapie. Workshop-ul „Ştiinţe Cognitive Clinice; Cercetări de Frontieră”, din cadrul Conferinţei „Diapora în Cercetare Ştiinţifică Românească”, Bucureşti.
  • David, D. (2010). Interfaţa între psihologie şi tehnologie: Tehnologii virtuale, robotice şi informatice în ştiinţele cognitive clinice. Fundamente. Workshop-ul „Psihologie şi Tehnologie: Roboterapie, Tehnologii Virtuale şi Informatice: Implicaţii şi Aplicaţii în Ştiinţele Cognitive Clinice”, din cadrul Conferinţei „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România”, Bucureşti.
  • David, D. (2012). Robotherapy and Virtual Reality Psychotherapy. Workshop-ul „De la ADN la Interventii Psiho-Sociale în Sănătatea şi Boala Psihică: Modele Interdisciplinare Integrative”, din cadrul Conferinţei „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România”, Bucureşti.
  • David, D. (2010). Robotherapy: the use of robotics in psychology. Fundamentals and clinical applications. Social and Cognitive Robotics – SOCORO, Iaşi.
  • David, D. (2010). Virtual Reality and Robotics in Psychology. Advanced Technologies for Enhanced Quality of Life (AT-EQUAL), Iaşi.
  • David, D. (2012). Robotherapy in psychology. Summer School on Human-Machine Systems, Cyborgs, and Enhancing Devices – HUMASCEND, Iaşi.
  • Szentagotai, A., & David, D. (2010). Psihoterapie prin realitate virtuală şi roboterapie. Rolul tehnologiei în servicile clinice de psihologie, consiliere psihologică şi psihoterapie. Conferinţa Naţională de Psihologie, Iaşi.
  • Rusu, A.S., Pintea S., &. David, D. (2011). Can the toy robot Pleo decrease our emotional distress? – An investigation of the emotional effects of human interactions with Pleo raised in different controlled conditions. The 7th International Congress of Cognitive Psychotherapy. Istanbul, Turkey.  (poster).

ETAPA II – Cercetări Experimentale Naţionale şi Internaţionale pe Platforma Matrix în Roboterapie

În etapa II, din 2011/2012, ca urmare a clarificărilor teoretico-metodologice şi experimentale inovative şi a rezultatelor deja existente şi vizibile, grupul clujean s-a conectat cu echipe din Belgia şi Franţa care au venit pentru a lucra pe Platforma Matrix în paradigma creată aici. Au rezultat astfel o serie de granturi şi de publicaţii internaţionale în domeniu.

SELECŢIE:

  • Cristea, I., Sucala, M., & David, D. (2013). Can you tell the difference? Comparing face-to-face versus computer-based interventions. The „Eliza” effect in psychotherapy. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 13 (2), 291-298.
  • David, O.A., David, D., & Vanderborght, B. (2013, September). The efficacy of the RETMAN robot versus cartoons in helping children manage exam anxiety. Poster presented at the 43rd Annual Congress of the European Association for Behavioral and Cognitive Therapies , Marrakech, Maroc.
  • Ţăpus, A., Aly, A., Peca, A. Pop, C., Jisa, L., Pintea, S., Rusu, A., & David, D. (2012). Exploratory study: children’s with autism awareness of being imitated by Nao robot. Interaction Studies. 13, 315-348.
  • Vanderborght, B., Simut, R., Saldien, J., Pop, C., Rusu, A., Pintea, S., Lefeber, D., & David, D. (2012). Using the social robot Probo as social story telling agent for children with ASD. Interaction Studies, 13, 348-373.

ETAPA III – Internaţionalizarea Competitivă a Platformei Matrix în Roboterapie

În etapa a III, din 2013, paradigma teoretico-metodologică şi experimentală a Platformei Matrix în roboterapie a fost asimilată şi dezvoltată de un consorţiu internaţional care a câştigat un grant european major – DREAM -, de tip Integrated Projects, unul din cele mai complexe instrumente de finanţare a cercetării la nivelul Comisiei Europene. Grantul se va derula în următorii 4 ani, marcând direcţiile de dezvoltare a domeniului la nivel european şi internaţional. Pentru descrierea proiectului DREAM vezi partea de introducere a acestui text.

În toate aceste etape am colaborat excelent cu Asociaţa Autism Transilvania, dar şi cu alte centre psihologice şi practicieni din ţară (ex. Bucureşti, Baia Mare, Bistriţa-Năsăud, Cluj-Napoca etc.).

Referinţe selective

  • Libin, E., & Libin, A. (2003). New diagnostic tool for robotic psychology and robotherapy studies. Cyber Psychol. Behav., 6, 369-374.
  • Libin, A., & Libin, E. (2004). Person-robot interactions from the robopsychologists’ point of view: The robotic psychology and robotherapy approach. Proceedings of the IEEE, 92, 1789-1803.

Alte proiecte relevante în domeniu

  • Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix) din cadrul International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health – http://www.psytech.ro
  • AuRoRA Project: http://www.aurora-project.com/
  1. Paul
    18 Octombrie 2013 la 10:04 am

    cum vedeti viitorul psihoterapeutului? directiile de cercetare din robotica, nanotehnologie, genetica, neurostiinte ne-ar sugera disparitia psihoterapeutului, cel putin in acceptiunea curenta a termenului.
    una din implicatii ar fi la nivel educational, sistemul educational formeaza in prezent specialisti pentru o profesie cu sanse de disparitie intr-un viitor nu prea indepartat

    • 18 Octombrie 2013 la 4:07 pm

      Cred ca asta este o greseala tipica de interpretare. Nu este niciun pericol.
      Nivelurile de analiza sunt diferite. Psihoterapia actioneaza la nivel computational-algorithmic/representational, iar partile care tin de biologie la nivel implementational. Asa cum faptul ca acum psihoterapia este mai eficienta decat multe tratamente de farmacoterapie, pentru multe tulburari psihice, nu anuleaza cercetarile din domeniul biologiei asupra starilor de boala/sanatate, nici reversal nu este si/sau nu va fi valabil. Indiferent de dezvoltari, in viitorul previzibil, nu cred ca vor aparea tehnici biologice care sa incluiasca psihoterapia. Spre exemplu, nu cred ca vor aparea pastille cu ajutorul carora sa invatam sa fim asertivi; invatarea de cunostinte noi se intampla in cadrul psihoterapiei. Este ca in informatica: dezvoltarile la nivel de „hard” (implementational nu anuleaza rolul specialistilor in „soft” (computational-algorithmic/representational).

  2. Paul
    19 Octombrie 2013 la 11:07 am

    va multumesc pentru reply. e posibil sa fie o greseala de interpretare din partea mea…pentru a discuta mai specific sa luam doar primele domenii mentionate de mine: robotica si nanotehnologie. prin psihoterapie vizam spre ex modificarea mecanismelor etipatogenetice si in tulburarile depresive. modificarile la nivel emotional si comportamental implica modificari si la nivel biochimic, modificarile biochimice produse de medicatie implica si moidifcarile la nivelul emotiilor. cele 2 niveluri (computational si implementational) , cel putin cand vorbim de om produc modificari in ambele sensuri.
    prin disparitia profesiei de psihoterapeut, in acest ex – tulburarile depresive, putem gandi 2 scenarii:
    1. robotica. vor aparea roboti inteligenti(humanoid robots – http://news.discovery.com/tech/icub-humanoid-robot.htm) care sa faca tocmai munca psihoterapeutului de azi.
    pentru ca spatiul nu ne permite detaliere, introduc cateva linkuri generale legat de subiect – developmental robotics – http://en.wikipedia.org/wiki/Developmental_robotics
    2. nanotehnologia. cercetarile curente promit „naniti” , care sa actioneze asupra dezechilibrelor de serotonina, iar neurotransmitatorii artificiali se pare ca nu sunt chiar atat de departe
    http://www.nanotech-now.com/news.cgi?story_id=44482
    http://www.azonano.com/news.aspx?newsID=26339
    http://www.terasemjournals.org/GNJournal/GN0202/Woolf_c.html
    http://www.nanovip.com/nanotechnology-answer-to-treating-depression.html

    sunt convins ca sunteti mutl mai documentat in aceasta privinta, insa ce intrebam la inceput e daca profesia de psihoterapeut, in acceptuiunea prezenta, nu va disparea….iar accentul interventiei psihologului sa cada pe optimizare …cel mult

    • 19 Octombrie 2013 la 12:06 pm

      In logica dvs., psihoterapia este un caz tinta, idiosincratic. Dar intr-o logica generala psihoterapia este doar un caz particular pentru o „lege” mai generala. In exemplele dvs., robotii si nanorobotii pot anula, in principiu, nu doar munca psihoterapeutului, ci si a medicului, biologului etc. Orice, in principiu, intr-un viitor foarte indepartat, poate fi preluat de roboti. In acest caz ipotetic (si care nu va aparea in viata noastra; sic!) intrebarile devin: cine-i invata pe roboti? ce protocoale sunt invatati sa foloseasca? Pai cam tot psihologul/medicul/biologul etc. Daca va uitati cu atentie la ce facem, noi (psihoterapeutii/psihologii) suntem acum cei care promovam roboterapia si terapiaonline. Vi se pare ca ne temem de ceva? Numai bine ar fi daca am ajunge sa ne temem de faptul ca robotii ar putea prelua functia psihologului/medicului. Asta ar insemna ca civilizatia a evoluat extraordinar de bine si de mult! Ma tem insa, asa cum am spus mai sus, ca in viata noastra nu vom ajunge la o astfel de inteligenta artificiala care, in principiu, in domeniul sanatatii/bolii, sa poata inlocui, nu doar ajuta/completa, omul. Cand se va ajunge acolo se va discuta, iar atunci probabil functia psihologului/medicului va fi aceea de a-i invata pe roboti ce sa faca (ex. ce protocoale sa foloseasca), cum sa se perfectioneze si sa-i monitorizeze si sa-i perfectioneze.

      In fine, in psihoterapie, mai mult ca in nedicina, exista o relationare interpersonala puternica (psihoterapeut-client), importanta in actul terapeutic. Asta pentru ca noi am evoluat ca oameni in grupuri sociale. Avem, asadar, o nevoie innascuta de relationare sociala. Ramane de vazut daca robotii vor putea satisface aceasta nevoie innascuta…

  3. Paul
    19 Octombrie 2013 la 7:38 pm

    va multumesc pentru rapsunsuri.

  4. Daniela
    20 Octombrie 2013 la 2:58 pm

    Vreau sa va intreb si eu ceva despre acesti roboti pentru ca eu nu i-am vazut si nu stiu. Pot sa vorbeasca? Si daca da, cum pot sa raspunda la toate nelamuririle si intrebarile unei persoane?Adica eu credeam ca robotii sunt ceva asemanator cu elefantelul meu de plus care, desi e foarte dragut, nu poate sa imi raspunda, orice as face. Sa inteleg ca a evoluat tehnologia atat de mult incat robotii pot sa si vorbeasca, sa raspunda la nevoile cuiva?

    • 20 Octombrie 2013 la 5:35 pm

      Pot in anumite limite, inca insuficient de flexibile, de aceea sunt utilizati doar sub supervizarea psihologului.

  5. Daniela
    21 Octombrie 2013 la 4:02 pm

    Am inteles. Multumesc de raspuns!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: