Acasă > Social şi Politic > SOS: Inteligenţa românilor are probleme!

SOS: Inteligenţa românilor are probleme!

UPDATE 2015: Observând că după 5 ani redevine un articol de interes, am făcut câteva actualizări, în baza informaţiilor ştiinţifice care au apărut între timp.

Mă obişnuisem cu imaginea în care România era mereu în coada clasamentelor în ceea ce priveşte performanţa educaţională şi de cercetare (fapt care se menţine şi în 2015). Explicaţia că resursele financiare sunt limitate şi că o universitatea românească care are un sfert din bugetul celor din Top-500 nu are cum să ajungă la performanţa acestora este una de acceptat. În plus, contraexemplele legate de performanţa olimpicilor români, dublate de ideea larg acceptată în ţară privind „inteligenţa nativă” a românilor, îmi dădeau un strop de curaj: cu o reformă adecvată şi finanţare pe măsură putem, în principiu, ieşi din coada clasamentelor.

Am început să am o îndoială când studiul STISOC (vezi şi AICI), coordonat de profesorul Lazăr Vlăsceanu de la Universitatea din Bucureşti, a arătat că doar aproximativ 15% din populaţia României este „alfabetizată ştiinţific”, majoritatea fiind un amestec eterogen de neştiutori, superstiţioşi şi/sau fanatici ai pseudo şi/sau non-ştiinţelor. Ilustrativă şi tragico-comică a fost o discuţie la un post de televiziune (cu anvergură naţională) în care invitaţii experţi, chemaţi să comenteze asupra lipsei de alfabetizare ştiinţifică, erau, prin argumentele aduse, adepţi ai astrologiei pe care o prezentau ca o ştiinţă. Lipsa unei educaţii ştiinţifice serioase şi atractive în şcoli – dacă elevii se tem încă de matematică şi fizică în şcoli, cum să nu alerge spre astrologie? – poate fi cauza acestui analfabetism ştiinţific. Rămânea speranţa că dacă s-ar face educaţie în mod adecvat, inteligenţa acestui neam ne-ar scoate din calitatea de „analfabeţi ştiinţifici”.

Şi acest licăr de speranţă s-a prăbuşit recent când colega mea, conf. univ. dr. Anca Dobrean, a prezentat rezultatele comparative asupra inteligenţei în mai multe ţări de pe suprafaţa planetei (în acest sfârşit de săptămână aceste rezultate s-au discutat la un simpozion în Viena). Şi atunci s-a stins un mit…şi aici românii sunt pe ultimele locuri!!! (ultimul loc în Europa, având cei mai mulţi oameni cu performanţe foarte scăzute la testele de inteligenţă). Da, am scris corect. Repet, suntem pe ultimele locuri şi în ceea ce priveşte Inteligenţa! Inteligenţa evaluată cu Testul RAVEN – unul din cele mai riguroase şi mai utilizate teste de inteligenţă la nivel internaţional – se referă la inteligenţa generală nonverbală (factorul G). Inteligenţa are o structură complexă, simplificat spus, potenţialul de inteligenţă (sau inteligenţa generală) exprimându-se mai ales în inteligenţa fluidă (asociată mai ales operaţiilor mintale) şi în inteligenţa cristalizată (asociată mai ales cunoştinţelor şi utilizării acestora).

Capacităţile intelectuale, inclusiv inteligenţa, reprezintă un rezultat al interacţiunii unor factori genetici cu cei de mediu. Deoarece factorii genetici sunt relativ egal distribuiţi în populaţia globului, diferenţele în inteligenţă se datorează factorilor de mediu, care, în interacţiune cu cei genetici, pot potenţa sau inhiba expresia şi dezvoltarea acestora. În cazul nostru, al românilor, mediul socio-cultural existent nu se ridică la nivelul potenţialului intelectual pe care îl avem, potential comparabil cu cel al popoarelor occidentale (ex. după testul TEDE 6), şi astfel acest potenţial nu este valorizat ca în cazul societăţilor occidentale.

Ce soluţii avem? Iată câteva uşor de aplicat:

(1) Programe intensive de educaţie timpurie şi de formare continuă. Acestea vor activa potenţialul intelectual al românilor, care este comparabil cu al altor popoare vestice, şi vor duce la dezvoltarea operaţiilor intelectuale (şi astfel la inteligenţa fluidă) şi la acumularea unui volum de cunoştinţe (exprimat în sporirea inteligenţei cristalizate).

(2) Alfabetizarea ştiinţifică a populaţiei. Manualele de ştiinţe trebuie regândite astfel încât ele să fie atractive şi utile. Este anormal ca în liceele din ţară să se înveţe lucruri care se învaţă în universităţile de top din SUA. Asta duce, la asimilarea materiei doar de câţiva olimpici, şi refuzul ei de marea majoritate a elevilor, majoritate care este astfel împinsă spre pseudo şi non-ştiinţe. Manualele de ştiinţe trebuie regândite prin colaborarea specialiştilor în diverse ştiinţe cu psihologia, astfel încât să nu ofere doar cunoştinţe ştiinţifice riguroase, ci şi un stil ştiinţific şi critic de gândire, în care logica şi teoria argumentării să fie bine reprezentate (cu impact pozitiv asupra inteligenţei cristalizate).

(3) Reorganizarea învăţământului superior şi a cercetării pentru a promova standarde minimale internaţionale la nivel de masă şi standarde de excelenţă internaţionale la nivel de „elită” (să nu ne mai raportăm doar noi la noi!), cu impact asupra dezvoltării inteligenţei cristalizate la cei mai tineri. Am inclus această componentă aici, deoarece reformarea mediului academic românesc poate stimula reformarea întregului sistem de învăţământ din România, cu impact pozitiv asupra utilizării potenţialului intelectual pe care îl avem. Este inacceptabil să avem în corpul academic oameni – profesori, dar şi studenţi – care nu au cunoştinţe minime de logică şi epistemologie, cunoştinţe care fac parte din fondul comun de cunoaştere necesar oricărui intelectual, mai ales dacă activează şi în domeniul academic. Dar pentru a putea schimba serios mediul academic, trebuie în mod necesar concentrate resursele prin reducerea numărului de universităţi (am ajuns să avem mai mulţi profesori universitari ca meseriaşi bine calificaţi, în orice orăşel găsind profesori universitari, unii abia vorbind corect româneşte).

Dacă reforma educaţiei şi cercetarii nu implementează aceste mecanisme, nu avem cum, cu o populaţie (1) mai puţin alfabetizată ştiinţific, (2) superstiţioasă şi (3) cu o inteligenţă manifestă aşa cum este, să ieşim din acest impas naţional. În plus, aşa cum am spus adesea în intervenţile mele publice, ştiinţa şi religia trebuie să-şi dea mâna pentru a salva această naţiune. Ştiinţa trebuie să creeze oameni performanţi în punerea şi rezolvarea de probleme, cu impact asupra civilizaţiei şi a  nivelui de trai, iar religia trebuie să creeze oameni cu morală şi atitudini proactive, cu impact asupra valorilor şi normelor sociale. Altfel vom deveni nişte curiozităţi europene superstiţioase, cu o cultura horoscopică de tip asiro-babilonian, care însă au o imagine distrosionată asupra lor, percepându-se ca (1) inteligenţi şi capabili (deşi potenţialul intelectual nu este valorizat), (2) nedreptăţiţi în recunoaşterea performanţei lor ştiinţifice (mereu alţii ne-au furat ideile) şi (3) urmând „dreapta credinţă”  (dar mergând în acelaşi timp la astrologi şi vrăjitori)! Lăsăm spaţiul public la îndemâna pseudo-ştiinţei şi non-ştiinţei prostind această naţiune? Sau facem ceva? Cine este dispus să înceapă această „cruciadă” de repunere a raţionalităţii la locul ei, şi, fără a fi o sintagmă mare, practic de salvare a acestei naţiuni?

Pentru detalii, nuanţe şi pentru a se evita înţelegeri semidocte ale acestui articol vezi AICI.

 

Categorii:Social şi Politic Etichete:
  1. Buzz
    20 Septembrie 2010 la 2:03 pm

    Da, avem probleme, atât timp cât nu reușim să respectăm regulile românești de redactare a titlurilor (doar prima literă e majusculă, inadmisibil pentru un cadru didactic universitar), și facem cacofonii grosolane („românească care”, rd. 3).

    • 20 Septembrie 2010 la 4:00 pm

      Am acceptat să răspund mesajului dvs. deoarece această discuţie poate avea funcţie educativă pentru cititorii blogului şi nu voi mai fi astfel nevoit să accept şi să comentez acest gen de mesaje.

      Da, aveţi dreptate. În scrisul îngrijit şi formal, titlurile în limba română se scriu aşa cum aţi spus dvs. Scrierea pe blog este însă una mai informală, în care accentul cade pe comunicare, nu pe formă (deşi şi forma trebuie menţinută în parametrii rezonabili). În acest context, dacă selectaţi „Title” în programul „Word” veţi obţine forma utilizată de mine. Nu am intenţia ca pe acest blog să respect stric, academic, formalismul limbii romane, mai ales că adesea voi utiliza multe cuvinte preluate direct din alte limbi („barbarisme”), care nu au încă un echivalent românesc consacrat (ca să nu mai spun că uneori nu voi putea utiliza diacriticile!).

      In ceea ce priveste cacofonia, exagerati din nou. Cacofonia inseamna, „…o asociaţie neplăcută de sunete…”; dacă aş fi scris „politica care”, cacofonia era severă (şi era bine să fie evitată chiar în scrieri mai puţin formale) din cauza accentului primului cuvânt; scriind „românească care”, asocierea de sunete nu este atât de evidentă şi neplăcută, mai ales într-un text informal de blog, accentul primului cuvând fiind pe penultima silabă.

      Aşadar, vă dau dreptate că într-un text scris în mod formal, trebuie să fii atent la lucrurile indicate de dvs. Într-un text pe blog, unde scrisul şi comunicarea sunt prin definiţie mai informale, critica dvs. o consider una exagerată şi gratuită, prin prisma argumentelor de mai sus. Limba este vie, aşa că să nu exagerăm cu formalisme, mai ales în comunicare informală (sic!), fără ca asta să însemne însă rabat de la standardele minimale care facilitează semantica şi pragmatica limbii; spre exemplu, să nu uităm că în urmă cu câţiva ani şi cuvântul „stress” era un barbarism, iar acum apare în dicţionarele româneşti…aşadar, să discriminăm contextele şi să fim raţionali.

      P.S. Si sa nu uitam ca mai exista si „typos”, mai ales in scrierea directa pe blog…

    • 20 Septembrie 2010 la 4:07 pm

      Typo…am corectat. Daniel David

      • ioan
        24 Mai 2013 la 2:47 pm

        cacofonia tot cacofonie ramane ….ziceti ca sunteti profesor si oftati dupa rigoare dar itroduceti o exceptie care va convine:”blogosfera”…
        in alta ordine de idei: cine va da dreptul de a sustine pe ,baza unui material cel putin indoielnic,ideea convenabila occidentului ca toti romanii sunt niste cretini?va aliniati(ca sa nu spun va alienati) cu Patapievici? cu ce sunt mai buni occidentalii decat noi-cu faptul ca au inghitit docili ani in sir hamburgeri cu hormoni si cu E-uri?nu vedeti ca le faceti jocul?nu vedeti jocul lor:”romanii nu sunt un popor, sunt o populatie de cretini ,nu avem nevoie de ei decat ca piata de desfacere si apoi de pamantul lor …ii incomodam ca nu suntem ca ei si incearca sa ne „civilizeze”…a mai incercat un occidental si s-a oprit la Stalingrad… ma indoiesc de posibilitatea unui raspuns…

    • greg
      20 Septembrie 2010 la 7:59 pm

      Cred că blogosfera tinde sa urmeze modelul american, iar regula redactării titlului nu este simțită ca fiind încălcată grosolan prin acest model, mai ales pe net unde toată lumea /vorbeste asa de parca am ramas fara diacritice, dar ce spun, ca si eu scriu asa de multe ori/ și asta pentru că atunci când forma nu este atacată fragrant de flagrant, conținutul primează. Și acest lucru spune mai multe despre critic decât despre cel criticat.
      Cacofonii? Aici vă puteți lua la trântă cu profesorul meu de LRC care era de părere că cei care se leagă de acest aspect sunt cel puțin puerili.
      Indiferent de ce vârstă aveți, în interior sunteți un moș acru care deplânge decăderea măreției noastre inexistente scoțând uneori și ceva de genul „forme fără fond” fără să-și de-a seama de ironie.

      • 21 Septembrie 2010 la 2:55 am

        Oricat de „moş tânăr” şi acru aş fi în interior când vorbesc despre limitele noastre, sunt totuşi un sceptic (prefer această sintagmă, sic!) constructiv! Cred ca atunci când nu ai nimic, trebuie să începi să faci formele, pe care le umpli apoi cu conţinut. S-ar putea ca în această fază să aveţi dreptate şi ele să fie uneori fără fond; eu nu sunt însă sigur nici măcar că avem formele corecte, dar încerc să fiu constructiv.

      • greg
        21 Septembrie 2010 la 9:20 am

        Puteam să jur că am dat „Răspunde” la comentariul lui Buzz, și chiar și așa nu pot să văd ce eroare de formatare mi-a permis să-mi editez răspunsul sub textul lui, ca apoi să apară sub răspunsul lui Daniel.
        Oricare ar fi explicația, îmi atribui un „moderate reply fail” pe ziua de astăzi și promit să stau în colț cu capul plecat 30 de minute.

    • romanverde
      19 Noiembrie 2013 la 9:39 pm

      comentariul asta despre titlu e confirmarea cea mai buna a articolului: sa citesti asa ceva si la sfarsit sa pui mana sa comentezi despre titlu arata clar cat de prajiti in cap suntem.

      • clujean
        5 Iunie 2015 la 12:05 am

        corect :)))

  2. Nickmann
    20 Septembrie 2010 la 2:05 pm

    Daca nu se constientizeaza aceasta criza educationala, mai grava decat cea economica, vom putea trece la a ne detasa de ideile occidentale si europene, fiind nevoiti sa acceptam apartenenta noastra cultural unei civilizatii orientale. Comportamentul social, credintele si modul in care masele inteleg realitatea, se datoreaza unei perspective orientale. Poate ma insel, dar nu cred ca sunt departe de adevar.

    • ioan
      24 Mai 2013 la 3:15 pm

      Sunt de acord cu Nickmann…nu ne trebuie patul lui Procust impus de occident….si nu trebuie sa acceptam apartenenta la orient, cred ca ar trebui sa ne asumam o cultura si o civilizatie proprii, specifice acestui areal…pana acum ni se sugera ca tot ce vine de la rasarit este bun, acum ni se spune ca tot ce vine de la apus este bun…

  3. alex
    20 Septembrie 2010 la 4:32 pm

    Interesant articol dar am niste nelamuriri, bineinteles, ca majoritatea cititorilor nu am decat notiuni medii de psihologie in cel mai bun caz. Cred ca ar trebui sa insiti mai mult, ca sa ne lamurim si noi, cititorii, asupra componentelor inteligentei, eu unu credeam ca e doar determinata genetic si consta in abilitatea crescuta de a gasi o solutie la o problema data, cu alte cuvinte , un om inteligent nu inseamna neaparat un om competent,dar un om inteligent va inova un domeniul in care lucreaza mai repede decat unul care e competent pt ca si-a „invatat” acel domeniu. Poate ar trebui sa ne explici mai exact care e diferenta intre educatie si inteligenta…sau cat de mult conteaza in determinarea inteligentei educatia.

    • 20 Septembrie 2010 la 5:16 pm

      Întrebarea este excelentă, dar tema este prea complexă ca să o pot aborda riguros într-un post (la psihologie se studiază un semestru)…Totuşi, încerc mai jos să sintetizez ideile principale, într-un limbaj, sper, mai accesibil.

      Predispoziţia genetică (vorbesc de predispoziţie genetică, nu de determinism genetic direct!), în interacţiune cu factorii de mediu (ex. educaţia, mai ales cea din primii ani de viaţă), generează structuri cognitive (ex. operaţiile cognitive implicate în raţionamentul deductiv, inductiv, analogic etc.); aceste operaţii sunt practic acţiuni/comportamente pe care le interiorizăm pe măsură ce interacţionăm cu mediul şi ne dezvoltăm (ontogenetic). Când aceste structuri cognitive sunt privite prin prisma eficienţei lor (ex. ne ajută să ne adaptăm la mediu, să asimilăm informaţii noi etc.), ele se numesc aptitudini, iar inteligenţa este una dintre aptitudinile principale ale speciei noastre (care se bazează pe acest tip de structuri cognitive descrise mai sus).

      Geneticul are, de obicei, o contribuţie mai mare ca mediul/educaţia în a stabili limitele inferioare (ex. dacă suntem foarte puţin inteligenţi, cum ar fi situaţiile de debilitate mintală etc.) sau limitele superioare (dacă suntem foarte inteligenţi, cum ar fi situaţiile de supradotare intelectuală) ale inteligenţei; între aceste limite, unde se află cei mai mulţi oameni, mediu/educaţia are o contribuţie mai mare ca geneticul în a determina nivelul de inteligenţă.

      Inteliigenţa (structurile cognitive), odată formată, poate fi utilizată apoi pentru a achiziţiona cunoştinţe (ex. de fizică); de aceea spuneam în articol că şcoala trebuie să ne ofere nu doar cunoştinţe (ex. de fizică), ci să ne ajute să ne construim structuri mintale (ex. raţionament analogic) prin care să operăm cu aceste cunoştinţe (adică să fim mai inteligenţi).

      Dacă ştii limba engleză îţi recomand „Raportul” asupra inteligenţei realizat de Asociaţia Psihologilor Americani; este un pic mai vechi, între timp au apărut lucruri noi, dar ideile principale sunt încă valabile; îl găseşti la: http://www.gifted.uconn.edu/siegle/research/Correlation/Intelligence.pdf

  4. alex
    20 Septembrie 2010 la 4:36 pm

    p.s. nu sunt de acord cu ideea ca religia o sa ne salveze, cred totusi ca doar ratiunea poate face asta

  5. Răzvan Florian
    20 Septembrie 2010 la 6:36 pm

    Poţi pune un link către acel studiu comparativ al inteligenţei? Sau poate doar tabelul cu datele – valorile pe ţări?

  6. je
    20 Septembrie 2010 la 6:54 pm

    Sper sa ne intrecem cu altii, cu alte popoare, in cursa asta, pare-se inevitabila, a prostirii generalizate, si sa pierdem la scor. Comedia aceea, „Idiocracy”, e mai mult decat sugestiva, e profetica. Scenariu e si foarte veridic, si in privinta cauzelor genetice, si intr-acel al factorilor de mediu, conlucrand impreuna printr-o reciproca determinare. E clar, spiritul tarii (lumii) acesteia ne vrea prosti! Cum spuneau si cantecul acela, de-al „Sarmalelor reci”…
    P.S. in general, de formele fixe se cramponeaza cei nu foarte inteligenti…

  7. Un tanar de stanga
    21 Septembrie 2010 la 3:05 am

    Inteligenta spunea Ralea parca, este aceea care ne fereste sa reactionam identic cu cel care actioneaza. Dvs v-ati lasat prins in polemica si ati incercat sa aveti dreptate cu tot dinadinsul. Injurindul de mama sau pe cel care v-a injurat nu e totdeauna o solutie inteligenta.

  8. 21 Septembrie 2010 la 6:59 am

    Buna ziua,
    Am dat peste acest post datorita d-lui Gotiu si pasiunii dansului de a discuta si evidentia doar calitatile negative ale acestei natii. Postul d-vs se pare ca i s-a potrivit ca o manusa, desi banuiesc ca nu asta era intentia d-vs.
    Recitind articolul, am vaga idee ca autoarea studiului(sau poate d-vs in interpretare) face o confuzie intre „inteligenta masurata pe baza gradului de alfabetizare” si inteligenta ca aptitudine(personal as prefera termenul de „structura cognitiva”) Oricum, mai am niste intrebari ce trebuie puse relativ la studiu efectuat si modul de comparare
    Nu cunosc testul RAVEN “– unul din cele mai riguroase şi mai utilizate teste de inteligenţă la nivel internaţional –” asa cum il prezinta autorul, dar am mari dubii ca testul a fost adaptat corect la ceea ce inseamna cultura, societatea si limba romana. Nu ar fii prima data cand se iau teste(mai mult sau mai putin “aiurea”) si se traduc mot-a-mot fara ca autorul traducerii sa stie semnificatia intrebarilor in cultura anlofona(sau franceza, germana, etc…) si sa obtina aceeasi semnificatie in romana. De ce pun pe primul loc acest aspect? Pastrand ca referinta un grad de alfabetizare inalt, ceea ce nu e caracteristic societatii actuale romanesti, nu avem cum sa obtinem rezultate peste sau langa medie in ceea ce priveste evaluarea oricaror aptitudini corelate cu educatia(nu numai inteligenta si memoria). Conform acestei idei, toti tiganii ar avea carente serioase de inteligenta si memorie pentru simplul motiv ca nu „savureaza” educatia asa cum o percepem noi, ceea ce e fals. (Pana si banalul „test psihologic” al companiei la care lucrez are carente de traducere si adaptare) A doua chestie legata de teste si pe care eu personal o dezaprob, este factorul „viteza”. Teste de genul „cat mai multe raspusuri in 30 de secunde”, destul de populare pe la noi, nu reflecta decat partial inteligenta, mai degraba fiind un melanj de memorie, inteligenta si intuitie.(conform acestei ipoteze si bazandu-ne pe cutume, ardelenii sunt mai putin inteligenti decat oltenii, pentru ca au o „gandire” mai inceata)
    Un alt punct pe care chiar nu-l inteleg, este legat de relatia dintre “inteligenţa generală nonverbală” si “…a stoca şi reproduce informaţii”. Aici sunt confuz : de cand memoria e egala cu inteligenta, fie si ea non verbala???
    Cat despre observatiile d-vs legate de educatie le aprob intrutotul
    O zi buna

    • alex
      22 Septembrie 2010 la 9:35 pm

      nici mie nu imi place moaca lui gotiu intre noi fie vorba dar mai documenteaza-te…de exemplu testul raven nu are absolut nimic de tradus, nu poate fi adaptat la limba romana, ai facut vreodata, trebuie sa potrivesti niste imagini, ai o succesiune de imagini si tu trebuie sa o potrivesti pe cea care urmeaza, de asta e un test bun, pt ca trece peste barierele de limbaj

    • Bogdan C.
      26 Septembrie 2010 la 8:46 pm

      Domnule Echos,
      Testul RAVEN – numit si testul matricelor progresive, face parte din categoria asa-numitelor teste de inteligenta „culture fair” – adica acele teste pentru rezolvarea carora nu sunt necesare cunostinte de limba, de matematica, cultura generala, etc., ci ele fac apel doar la istetimea nativa a individului, la „cat de tare ii bubuie mintea”; ca sa va faceti o ideie despre ceea ce inseamna un test RAVEN, urmati link-ul:
      http://mensa-romania.ro/data/test1/inst.html
      Eu consider ca tocmai din acest motiv (ca la acea testare internationala s-a folosit testul RAVEN si ca, in aceste conditii, romanii s-au clasat pe unul dintre locurile codase) ar trebui sa fim ingrijorati: ca suntem pe cale sa devenim (la propriu) o natiune de prosti; chestiunea este, dupa parerea mea, cu mult mai grava decat daca – de exemplu – s-ar fi demonstrat ca romanii nu stiu geografie.

  9. AVP
    21 Septembrie 2010 la 10:21 am

    Aveti toata admiratia mea pentru lucidu’, sinceru’, curajosu’, responsabilu’ si – de ce nu ? – patrioticu’ dvs articol, dle Profesor ! Asta e situatia, natia si iq-uatia… oops Abia acum ar phootea pricepe rumanii (mai precis la pastele cailor), aia ce se bat cu pumnii-n chept ca sunt ai mai tare din parcare, de la Soare-Apune la Soare-Rasare si de la Antarctida la Arctica Mare, de ce sunt atat de fooduli, de nu le mai ajungi la nasucurile cârne si la dintisorii de mândre rozatoare…oops. Stiti si dvs: dasteptu pana nu e si fudul, nu e destul ! (sau nu asa se spune… ? :roll:)

    Noroc ca din secul in secul mai pica in natia asta cate vreunu’ ce-i mai ridica cat de cat media, naiba… oops Insa biensur ca tocmai pe ala casuna vatra stramoseasca si-i strica freza, ca drea…😳 Nimeni nu e profet in patria sa, n-asa…? Hai pa…

    • nae
      21 Septembrie 2010 la 2:02 pm

      mishto comentariu, pun pariu ca nu postezi din romanica (ezact pe proverbul cu desteptu si fudulu ai picat).cit iubesc actele ratate nu poti sa-ti imaginezi mai patriotule (ha ha ha )

      • 21 Septembrie 2010 la 4:17 pm

        Sunt în România (doar 2-3 luni pe an sunt în SUA) şi am de gând să rămân aici!

      • AVP
        21 Septembrie 2010 la 6:06 pm

        Act ratat ai facut tu, dle Nae Girimea… oops Io n-am scris „destept”, ci dastept (iar in plus si cu italice, aloo…💡 ) Spune-mi la ce te gandesti, ca sa-ti spun cine esti… lol

  10. Cristian Romanescu
    21 Septembrie 2010 la 2:11 pm

    Un articol cu informatii ingrijoratoare despre ceea ce suntem, de fapt, noi, romanii.
    Spre final, un lucru nu am inteles. Cum pot religia si stiinta sa-si dea mana, cand puse fata in fata dezvaluie contradictii ce nu pot fi depasite. „Repunerea
    rationalitatii la locul ei” se obtine avand un singur aliat: stiinta. Si m-as referi in primul rand la copii pentru care schimbarea poate incepe in orice zi. Ei trebuie sa fie incurajati/invatati sa puna intrebari despre univers, natura, despre ei insisi si sa dezbata, cu simt critic, probleme importante ale existentei. Creandu-le un cadru real de exersare a intelegentei si cunostintelor lor, vom putea transforma, pe termen mediu si lung, nivelul de educatie stiintifica al romanilor. Si nu indoctrinandu-i cu idei religioase pe care nu le pot pune la indoiala, ingurgitandu-le asa cum ele au fost predicate de preoti, pastori si alti intermediari ai divinitatii.

    Religia reprezinta, prin excelenta, un set de prejudecati si povesti irationale a caror veridicitate nu poate fi nicicum verificata. Printre alte aspecte, pot spune ca e ca si cand as incerca sa sustin ca doar adevarul crestin este cel demn de avut in vedere, si ca musulmanii, hindusii, budistii etc. traiesc intr-o deziluzie completa. Dar daca m-as fi nascut in India, intr-o familie de hindusi? In ce masura ‘adevarul crestin’ ar mai fi fost de interes pentru mine?

    Asertiunea conform careia religia ne ghideaza moral in viata este una falsa. Oamenii si-au construit norme si principii morale gradual pe masura dezvoltarii civilizatiei lor si chiar impotriva preceptelor religioase. Pentru a fi buni, pentru a decide ca trebuie sa-i ajutam pe cei in dificultate, nu trebuie sa cunoastem nimic din legendele crestinitatii sau ale altei religii. Trebuie doar sa ascultam, sa intelegem si sa actionam. Empatia, dragostea, sa zicem, se invata prin exersare, si nu in fata icoanelor sau in biserica, ci printre oameni, cu cei din familie, cu prietenii din comunitate si prin educatie eliberata de orice dogma, superstitie sau prejudecata. Teologizarea unui comportament civic poate conduce la intoleranta si abuzuri incredibile. Sa nu uitam ca majoritatea conflictelor armate actuale se fundamenteaza pe diferentele religioase. Ca marile cruciade, si convertirea populatiilor din lumile explorate de europeni (America, Africa, Asia) reprezinta abominabile expeditii facute in numele crucii si ale divinitatii. Istoria e o carte sfanta, nu biblia. Cat despre mesajele biblice… o singura privire in vechiul testament si vom gasi mai multe orori decat mesaje de dragoste.

    O ultima nedumerire. Stiintific, romanii sunt analfabeti sau semianalfabeti intr-o proportie covarsitoare. Cel putin doua studii au demonstrat acest lucru. Aceeasi
    proportie covarsitoare, inversata insa, se regaseste si in ceea ce priveste religiozitatea lor, peste 90% declarandu-se persoane credincioase, conform Eurobarometrului din 2008. Oare acestea reprezinta doua stari sociale fara vreo explicatie sau elemente comune?

    • 21 Septembrie 2010 la 4:14 pm

      Eu cred că noi ca popor suntem superstiţioşi, nu religioşi! Altfel cum am explica faptul că duminica mergem la biserică şi luni la vrăjitor… Religia ne poate ajuta la întărirea moralei individuale, lucru pe care ştiinţa nu îl poate face (încă) atât de performant.

      • Cristian Romanescu
        21 Septembrie 2010 la 6:39 pm

        Religia e, prin definitie, o superstitie, cu alte cuvinte o credinta in forte supranaturale. De ce e atat de dificil de inteles?
        Ca psiholog, ar fi trebuit sa intelegeti ca binele sau raul sunt principii etice pe care omul si le-a modelat de-a lungul dezvoltarii societatii. Aceste valori sunt intr-o continua evolutie, in directa legatura cu dezvoltarea capacitatii empatice a oamenilor de identificare afectiva cu ceilalti si de intelegere a importantei respectarii normelor grupului social sau a comunitatii din care face parte, printre altele, pentru a-si construi sau securiza pozitia in grupul respectiv. De exemplu, abuzul asupra copiilor, o fapta absolut imorala in vremurile noastre, nu este nicaieri mentionat in textele biblice, nici printre porunci, nici in multimea de povestioare in care raul si binele se impletesc atat de mult incat cu greu deslusesti urme de moralitate corespunzatoare timpurilor actuale. In schimb, in trecut, autorul unei reprezentari sculpturale a divinitatii trebuia pedepsit fara crutare, imoralitatea lui atingand cote inadmisibile in vechiul testament.

        Btw, ateul este o persoana imorala, amorala sau „nu se pune”?

        Asertiunea „Religia ne poate ajuta la întărirea moralei individuale, lucru pe care ştiinţa nu îl poate face (încă) atât de performant.” nu prea are continut. Inversand cuvintele intelegem ca religia a intarit in mod performant morala individuala, dar nu si stiinta care mai are de lucru. Cum oare a reusit religia? Care religie: crestinismul, islamismul sau iudaismul? Daca este vizat crestinimsul, care dintre confesiuni: ortodoxismul, catolicismul, protestantismul sau neoprotestantismul? Care dintre carti: vechiul sau noul testament? Si asa mai departe… Ar fi loc oare pe acest blog pentru un raspuns cuprinzator sau pastrez aceasta fraza la care fac referire?

      • 28 Septembrie 2010 la 12:38 pm

        Faptul ca religia (ma refer la toate cele clasice) favorizeaza morala, nu inseamna ca morala este conditionata de religie; doar ca e mai usor pentru unii sa o invete asa…

  11. laura
    21 Septembrie 2010 la 2:19 pm

    am si eu o problema cu aparitia religiei in postarea dumneavoastra. chiar daca inteleg, sa zicem, ca „religia e opiul poporului” si ca in fata problemei trebuie sa ne dam cu totii mina in scopul rezolvarii ei, totusi, cu religia? intr-o discutie in care vorbim despre alfabetizare ştiinţifica, neştiinta, superstiţie şi/sau fanatism al pseudo şi/sau non-ştiinţelor sa ajungi la religie e …. ciudat, cel putin pentru mine, si ma mira ca vine de la un doctor psiholog. asta e singura neplacere, legat de care as vrea sa primesc un raspuns de la dumneavoastra, daca se poate. in rest, mi se pare un articol bun, cu informatii evident importante. imi place ca ofera si solutii, rareori vezi asa ceva. imi place ca nu cauta vinovati, asta e si mai rar intilnit, sint satula de aruncat pisica in tot felul de curti. o zi buna sa aveti.

    • 21 Septembrie 2010 la 4:10 pm

      Religia ne poate ajuta în dezvoltarea moralei (şi avem mare nevoie de asta!). Eu cred ca abordarile non-religioase sunt OK la nivel de teorie a moralei, dar nu au impact pragmatic asupra moralei individului.

      • blonde and horny
        21 Septembrie 2010 la 7:14 pm

        „Eu cred ca abordarile non-religioase sunt OK la nivel de teorie a moralei, dar nu au impact pragmatic asupra moralei individului.” sunteti sigur? adica eu, teoretic, achiesez (vai!) la valorile morale, dar practic sunt putin imoral, pentru ca nu sunt un tip religios. Morala nu poate fi decat de sorginte religioasa? Think again!

      • 28 Septembrie 2010 la 12:38 pm

        Faptul ca religia (ma refer la cele clasice) favorizeaza morala, nu inseamna ca morala este conditionata de religie; doar ca e mai usor pentru unii sa o invete asa…

      • laura
        22 Septembrie 2010 la 9:39 am

        cu cuvinte simple: avem nevoie de bau-bau ca sa facem bine? daca nu il ai pe bau-bau in spate poti sa ai teorii bune, dar pt aplicatii practice e nevoie de allah, dumnezeu, krishna etc? nu sint ironica, vreau sa fiu sigura ca am inteles ce ati spus. p.s. va multumesc pt raspuns.

      • 28 Septembrie 2010 la 12:36 pm

        Pentru mine cel mai practic lucru este o teorie buna. In acelasi timp stim ca „…it hasn’t to be true to be useful…”. Asadar, miturile au functie terapeutica, dar trebuie sa nu cazi in propriile mituri.

      • Yorga
        22 Septembrie 2010 la 4:53 pm

        „Religia ne poate ajuta în dezvoltarea moralei (şi avem mare nevoie de asta!).”

        Aveti argumente ca sa sustineti relatia dintre religie si moralitate?

      • 28 Septembrie 2010 la 12:33 pm

        Cele zece porunci sunt un exemplu ilustrativ; situatii similare se afla in orice religie. Prin definitie, „cunoastere religiosa” nu este una orientata dominant asupra naturii fizice si sociale a mediului, ci asupra a ceea ce ar trebui sa facem. Spunand ca religia sustine morala, nu inseamna si nu spun ca morala nu poate exista fara religie; spun doar ca e mai greu…

  12. 21 Septembrie 2010 la 5:16 pm

    O natie automutilata
    Am primit recent, de la un prieten, pe e-mail, cateva „perle” ale elevilor romani care au sustinut examenul de Bacalaureat in 2009. Iata cateva dintre ele, alese absolut la intamplare:

    ° Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuiesa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.
    ° Basmul studiat de noi este Harap Alb si este un basm cult pentru ca este scris de un om cult, Eminescu. Atunci cand cel care scrie basmul este incult si basmul este incult, adica opus basmului cult, dar amândoua basmele sunt frumoase, numai ca unul este scris intr-un fel si celalalt in alt fel.
    ° În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
    ° Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..
    ° Inima este împãrtitã în douã atricule si douã testicule…
    ° Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
    ° Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
    ° Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia.. In „Scrisoarea a treia” se desfasoara batalia de la Rovinari.

    Citindu-le, am ras cu lacrimi si mi-am adus aminte de perlele fostilor mei colegi. Stati linistiti, istoria perlelor debitate de elevii romani nu incepe si nici nu se termina cu Bacalaureatul 2009…🙂

    Am avut insa si o revelatie. Plecand de la continuturile actuale ale invatamantului romanesc am inteles, printre altele, cum se poate automutila un popor. Poporul roman se automutileaza constant nu numai prin suita de monstruozitati pe care le propaga zilnic ci si prin ceea ce le ofera elevilor (viitori studenti, muncitori, manageri, politicieni, someri, schimbatori de valuta, agenti comerciali etc…) ca invatatura.

    Cum este posibil ca in epoca Internetului, a telefoniei mobile, a iPod-urilor, iPad-urilor, iPhone-urilor…tu sa le povestesti elevilor despre ciobani care uneltesc si oi care vorbesc (eterna porcarie „Miorita”) sau despre „balade haiducesti” fara nici o relevanta pentru vremurile pe care le traim (gen „Balada lui Toma Alimos”) ? Ce relevanta are pentru un elev, in anul 2010, intr-o tara care tinde spre civilizatia occidentala…ca a existat „o balada orala” intitulata „Miorita”, in care niste ciobani, potential infractori (adica hoti si criminali – practic asta au inteles unii elevi, cel putin asa rezulta dintr-un comentariu de mai sus – ) vor sa-i fure oile unui alt cioban…iar reactia celui pagubit este una complet resemnata in fata acestei situatii pe care el o numeste „soarta”? Si care, vai, isi vede propria moarte ca pe o „reintegrare” cosmica, prin intermediul unei „nunti”??? Nu inteleg…Ca sa nu mai vorbim ca modelele morale promovate de aceasta piatra de moara „autoagatata” la gatul romanilor („Miorita”) sunt negative din capul locului (uneltirea, infractiunea, resemnarea, ba chiar o situatie hilara care poate fi usor catalogata ca schizofrenie – ciobanul care vorbeste cu mioara – ).

    S-a gandit cineva ca elevii ar putea fi formati ca oameni adevarati ai epocii pe care o traim…invatand altceva? Mult mai inspirat/inspirant, care sa le capteze interesul si, intr-adevar, sa le dezvolte mult mai sanatos personalitatea? Nu trebuie sa mergi prea departe in literatura universala pentru asa ceva…S-a gandit cineva la Lucian BOIA? I-a trecui cuiva (de la Ministerul Educatiei) prin capul ala sec…faptul ca elevii ar putea fi fascinati de „Sfarsitul lumii – o istorie fara sfarsit” sau de „Jules Verne – paradoxurile unui mit”? S-a gandit cineva la atat de necesara demitizare a istoriei pe care o propune Lucian BOIA? Stiu elevii romani ca, pe langa „mare revolutionar”…Tudor VLADIMIRESCU a fost si crescator si negustor de vite? Stiu elevii romani ca, pe langa activitatea jurnalistica si politica, Mihail KOGALNICEANU a fost un instarit proprietar de mosii, ba chiar a pus pe picioare o fabrica de postav, pe langa Manastirea Neamt? NU STIU! Ei stiu de „batalia de la Rovinari”…Adica dupa ce ca habar nu au de Istorie…sunt lemn si la Geografie!

    Cu un astfel de invatamant…nu va mirati, mai romani, ca va automutilati zilnic si ca, de fapt, manelizarea tarii nu e altceva decat o consecinta (din pacate fireasca) a analfabetismului promovat la scara nationala in scoala romaneasca prin porcariile anacronice gen „Miorita” sau „Toma Alimos” care nu au nici o relevanta cu vremurile actuale!

    PS Nu mai pun in discutie faptul ca un elev care a „trecut” prin 12 ani de scoala…nu face diferenta dintre ventricule si testicule ( ° Inima este împãrtitã în douã atricule si douã testicule… ) !!!

  13. dr gdt
    22 Septembrie 2010 la 1:54 pm

    GIMME A BREAK !
    THANKS FOR YOUR BS.

  14. blonde and horny
    22 Septembrie 2010 la 4:12 pm

    Ceva mai mult despre „rezultatele comparative asupra inteligenţei în mai multe ţări de pe suprafaţa planetei ” prezentate la „un simpozion în Viena” ne puteţi oferi? Sau credem şi nu cercetăm? Mulţumesc.

  15. 22 Septembrie 2010 la 9:56 pm

    Cred că ar fi util un link către articolul doamnei Anca Dobrean.

  16. Jeni Craciun
    23 Septembrie 2010 la 7:55 am

    O placere sa va ascult! Ieri la TV! Astazi sa va descopar blog-ul! Inca mai am speranta ca fiul meu de 18 ani va mai avea repere daca va hotara sa ramana in Romania! Cu stima!

  17. tonypanduru
    23 Septembrie 2010 la 4:02 pm

    Intradevar domn prof. studiul acesta are dreptate multi dintre romani inca cred in superstitii si mituri, din pacate se pare ca si dvs. va numarati printre ei daca pana acum tot mai credeati in mitul „inteligentei native” la romani. Romanii nu au excelat niciodata prin procentaj mare al inteligentei populatiei ci doar prin constanta unui procent mic care face mereu performanta.

  18. 24 Septembrie 2010 la 3:12 pm

    D-le profesor,anumite publicatii au preluat cu mare placere spusele dv.incercand sa ne demonstreze ca suntem un popor de imbecili si prostii intregii Europe.
    Din articolul dv.eu inteleg ca romanii au mari probleme in primul rand din cauza deficientelor invatamantului tehnic si stiintific.
    Observ ca ati dat si doua solutii generale, care tin de bun simt,pentru ca situatia sa revina in limitele acceptabilului.
    Eu va intreb totusi,d-le profesor ,daca ati dorit sa spuneti in cest articol,bazandu-va pe acel test buclucas(Testul RAVEN), ca suntem prostii Europei.

    Va repet ca exista publicatii in spatiul Estic, care va citeaza jubilind si care incearca sa demonstreze ca intreg poporul roman este alcatuit din indivizi pur si simplu…idioti,din indivizi aflti cam in stadiul comunei primitive….

    Puteti sa nuantati cele spuse aici si sa ne dati lamuriri suplimentare ?

    • 27 Septembrie 2010 la 2:07 pm

      Avem potentialul de a fi la fel de „inteligenti” ca oricare alt popor! Nu exista ceva „rau” cu noi ca romani! Asadar, nu trebuie sa fim complexati in ceea ce priveste potentialul nostru. Potentialul se transforma insa in realitate doar cu o educatie adecvata; noi avem probleme aici, probleme care pot fi insa rezolvate printr-o reforma educationala adecvata.

    • 28 Septembrie 2010 la 12:22 pm

      Nu, nu am dorit sa spun asta, nu cred asta si am facut precizari si nuantari la articol, in acest sens.

  19. Victor
    25 Septembrie 2010 la 4:52 pm

    Criticati sistemul de invatamant liceal si felul in care sunt construite manualele (si implicit curiculum-ul). Eu as adauga faptul, de care sunt convins ca sunteti constient, ca situatia nu sta foarte diferit nici in sistemul universitar. Despre lipsa de control asupra universitatilor private si al standardului scazut al acestora nu cred ca exista dubii atata vreme cat oameni ca Gigi Becali si Marian Vanghelie sunt studenti. Si am o banuiala ca daca faceti o verficare la nivelul tuturor universitatilor (sa zicem doar la facultatile de psihologie) la foarte putine dintre acestea veti gasi ca se predau materii ca „epistemologie”, „logica si teoria argumentarii”, „metodologia cercetarii” . Si din cauza asta primii care au de suferit sunt studentii, iar apoi societatea in ansamblul ei care nu va putea beneficia de serviciile unor profesionisti pregatiti la cel mai inalt nivel si competitivi pe plan international.

  20. provincialul
    27 Septembrie 2010 la 1:28 pm

    In timp ce noi ne pretindem oameni de stiinta si discutam despre importanta religiei religiei (mai ales in contextul unei tari ca si Romania), exista si oameni de stiinta seriosi, care isi asuma alte pozitii (http://www.ted.com/talks/lang/eng/richard_dawkins_on_militant_atheism.html). Sigur si impactul si renumele lor sunt altele, din fericire.

  21. Yorga
    28 Septembrie 2010 la 5:02 pm

    Yorga :
    “Religia ne poate ajuta în dezvoltarea moralei (şi avem mare nevoie de asta!).”
    Aveti argumente ca sa sustineti relatia dintre religie si moralitate?

    danieldavidubb :
    Cele zece porunci sunt un exemplu ilustrativ; situatii similare se afla in orice religie. Prin definitie, “cunoastere religiosa” nu este una orientata dominant asupra naturii fizice si sociale a mediului, ci asupra a ceea ce ar trebui sa facem. Spunand ca religia sustine morala, nu inseamna si nu spun ca morala nu poate exista fara religie; spun doar ca e mai greu…

    1) Evident cele „10 porunci” impun o morala conditionata si nu liber asumata: trebuie sa le respect pentru ca altfel sunt pedepsit de mania divina.
    Cand afirmati ca fara religie e posibila morala, dar „e mai greu”, inseamna ca noi oamenii nu avem calitati intriseci de a fi morali, din moment ce trebuie sa ni se porunceasca.

    Nu pot sa cred, ca dvs personal, daca ati fi avut „ghinionul” sa nu fi primit o educatie religioasa, astazi ca adult ati fi fost altfel: adica v-ati fi simtit liber sa ucideti, sa furati, sa jefuiti, sa „curvariti” etc.

    2) Ce 10 porunci sunt interpretabile iar continutul lor de la vremea cand au fost emise nu este acelasi de astazi: de pilda sa „nu ucizi” insemna sa nu ucizi un alt evreu; in rest era OK sa-i ucizi pe necrdinciosi, pe cei nesupusi, etc. asa cum reiese si din noul testament. La fel „iubeste-ti aproapele”, nu se referea decat
    la ceilalti membri.

    3) Daca ati facut referire la cele 10 porunci, inseamna ca va asumati si celelate la valori morale ale vechiului testament.

    Nu o sa insist aici decat cu un singur exemplu: Pilda lui Abraham (Avraam) a sacrificiului fiului lui. Morala din aceasta pilda este simpla si usor de inteles: credinta e mai presus de valorile morale ale familiei, si acest motiv este reluat de Isus insusi in Noul testament. Banuiesc ca nu este greu de acceptat de d/stra ca eu, ca parinte credincios, as prefera sa ard in focul iadului decat sa-mi primejduiesc viata fiului meu! Daca „vocile” pe care le aud in cap sunt halucinatii? Nici vorba de asta, „dreptul credincios” Avraam pregateste locul sacrificiului fara sa carteasca, ca un robot la comanda. N-are nici un dubiu! Insa D/zeu cel mare si atotcunoscator are dubii, din moment ce-l supune pe Avraam la teste. Ce sa mai zic si de morala „secundara” a acestei pilde, anume acea a credintei oarbe.

    4) Aspectul moral al salvarii… cei care nu-s crestinati nu-s salvati, deci alegerea lor nu este libera. Una din consecinte, pastrate si astazi… un bebelus nou nascut e considerat „pacatos”, iar daca moare nebotezat e ingropat fara slujba, nu are drept la cruce pe mormant- din motive lesne de inteles-dar nu are drept nici macar la o piatra de mormant cu numele lui scris pe ea! Iar parintilor li se spune ca e pe veci damnat etc. Ce „consolare” pentru bietii oameni! La acest aspect nu mai insist cu alte exemple, ca tot sunt, dar ati prins ideea.

    5) Marea iubire predicata de Isus, fiind conditionata de motivul salvarii, nu este liber asumat, si prin urmare … nu e de mirare ca este si ipocrita; nu e un accident al religiei ca babele isi blesteama dusmanii la icoane in biserica, iar apoi se „spala de pacate”;

    6) Denaturarea sexualitatii, pacatul originar, etc.

    7) Biblia contine si pasaje bune dpdv moral, pe care eu insumi le aprob (Isus: „Nu omul a fost facut pentru sabath, ci sabatul pentru om”; „Du-te si nu mai pacatui” dupa ce a oprit o gloata sa omoare in pietre o femeie.), altele sunt oribile, acelasi Isus da pilde de ucidere pe cei nesupusi, sau blesteama un smokin la intrarea in Ierusalem ca nu avea poame (de ce nu a facut minuni sa faca rod in afara sezonului, ca doar el putea sa transforme apa in vin; incurcate caile D/lui, dar asta e si morala…nu trebuie chestionat!).

    Ideea este ca unele pasaje din Biblie sunt corecte dpdv al perceptiei religioase, altele sunt oribile. Banuiesc ca sunteti de acord. Dar pe baza carui principiu decid/intuiesc ce este corect religios si ce nu, si fac o selctie din Biblie?
    Numai un principiu moral ARELIGIOS ma ajuta sa fac diferenta dintre ce este corectreligios si nu din Biblie, deci religia e derivata din morala si nu invers.

    Se poate demonstra deci ca noi oamenii chiar avem calitati intriseci pentru pentru o perceptie morala adecvata, fara sa fie impuse deci de porunci

    In incheiere o observatie legata de afirmatia d/stra a moralei ne-religioase de care ati afirmat ca este lipsita de pragmatica.

    Abolirea scalviei este posibila pe baza unui percept moral areligios; drepturile femeii la fel(de vot, Elvetia le acorda abia in 1970, de absolvire a unei facultati: In Germania nu existau inca pe la 1910); drepturile homosexualilor… toate acestea sunt fenomene de impact social, si deci principiile morale laice sunt pragmatice!

    Va multumesc pentru rabdrarea de a citi acest mesaj lung, in eventualitatea in care o faceti. Consider ca va prezentati in public in calitate de om de stiinta, va consider formator de opinie si de constiinte, si prin urmare ma astept
    sa fiti de acord ca principiile morale sa fie supuse scrutinului, ca oricare alt principiu, asa cum este necesar intr-o societate deschisa (care ia decizii informate in urma unor dezbateri, si nu pe baza unor principii considerate a fi nechestionabile(sfante) precum cele religioase.)

    • 29 Septembrie 2010 la 7:15 am

      L-am citit cu atentie. Tema ar merita dezbatura in cadrul unui simpozion…In ceea mai mare parte sunt de acord cu ideile dvs., daca le vedem intr-un model normativ (cum ar trebui sa fie). Eu am angajat in discutie un model descriptiv (cum este). Cred ca trebuie promovate ambele modele. Cei care au un angajament religios vor avea o morala sustinuta de acesta. Cei care nu au un angajament religios vor angaja o morala atee, dar, cunoscand „psihologia pamanteanului” (limitele si distorsiunile mintii noastre), nu le va fi usor sa o urmeze (dar asta nu inseama ca nu se poate sau ca nu este pragmatic pentru cei ce pot). Spre exemplu, nu uitati ca majoritatea populatiei nu este „alfabetizata stiintific” si ca doar 10% se afla la un IQ de peste 120 (de unde se pot intelege corect lucrurile complexe ca „raul” si „binele”, stiinta etc.); daca „alfabetizarea stiintifica” (uneori cu lucruri simple ca „pamantul se invarteste in jurul soarelui”) este greu de realizat, ce sa spunem despre „alfabetizarea morala” consimtita liber…ca sa inchei in legatura cu morala „non-religioasa”: se poate, merita, dar pentru cei mai multi este mai greu (asta nu inseamna ca nu este pragmatica pentru cei care pot).

  22. Yorga
    29 Septembrie 2010 la 7:49 am

    „Spre exemplu, nu uitati ca majoritatea populatiei nu este “alfabetizata stiintific” si ca doar 10% se afla la un IQ de peste 120 (de unde se pot intelege corect lucrurile complexe ca “raul” si “binele”, stiinta etc.);”

    Stiu asta… dar tocmai ca prefer sa nu trag concluzii dintr-o astfel de observatie, deoarece am senzatia ca sunt la un pas de a crede ca morala religioasa este pentru ‘cei prosti’. Consider ca nu sunt departe de a avea o viziune „elitista”.

    Prefer sa fac o analiza „din afara”, analizand fenomenul religios descriptiv si fara sa am atasamentul emotional fata de acea religie, exact asa cum obisnuiesc sa o fac atunci cand analizez si alte culturi.

    „ce sa spunem despre “alfabetizarea morala” consimtita liber…”
    Eu insumi am crezut multa vreme aceasta, dar sunt mai degraba convins ca este o prejudecata. Cred ca avem deja modele sociale existente pentru o analiza…
    Plus nenumarate observatii empirice in ce priveste comportamentul individual (de pilda „orice adult simte instinctiv un nod in gat cand aude o stire sau este martorul unui eveniment nefericit care pune in pericol viata unui copil, chiar daca acela nu este copilul lui; sunt cunoscute cazuri de adulti care isi asuma riskul
    de a salva un copil de la inec, de pilda”– un exemplu care sa indice calitati intriseci morale in individ, si nu rezultatul unui maestru papusar care-l teleghideaza… nu mai continui cu exemple, ca si d/stra le stiti, dar ideea este ca astfel de afirmatii sunt testabile/falsificabile empiric.)

    In ceea ce priveste caracterul descriptiv al unei stiinte, doar o mica observatie:
    in ce ar consta caracterul descriptiv al unei stiinte daca acea stiinta nu ma ajuta sa iau decizii INFORMATE? Ce sens are sa mai studiez un virus si sa cunosc genomul lui, daca nu iau niciodata decizia de a face un vaccin care sa previna o epidemie?

    • 29 Septembrie 2010 la 9:28 am

      Daca religia este accesibila pentru „toata” lumea (mai inteligenti sau mai putin inteligenti), stiinta este mai elitista; asta nu trebuie insa sa opreasca omul de stiinta, daca este unul cu principii umaniste solide, sa faca efortul sa ajunga si el la cati mai multi (doar ca este mai greu, si, din pacate, multi oameni de stiinta renunta pe drum).

      Un model descriptiv te ajuta sa te adaptezi si sa fii eficient; te poate ajuta sa fii si proactiv, daca doresti asta.

  23. Yorga
    29 Septembrie 2010 la 11:10 am

    „stiinta este mai elitista;”

    Da, dar „logica” dezbaterii este accesibila tuturor; premize/principii -> elaborez pe baza lor niste consecinte logice; daca aceste consecinte logice se vad cu „ochiul liber” ca sunt gresite, sau contrazise de observatii empirice, atunci trag concluzia ca premizele/principiile de la care am plecat trebuie sa fie gresite, si deci trebuie sa fie chestionate; Din acest motiv afirm ca este gresit ca o societate sa ia decizii la nivel de guvern/stat pe baza unor premize religioase, tocmai pentru ca aceste premize sunt de presupus a fi nechestionabile.

    Ca stiinta este elitista, da, stiu asta, si tocmai ca recunosc urmatorul aspect: cercetarea stiintifica depinde in buna masura de finantare din bani publici; prin urmare este dreptul publicului de a fi informat pe ce se cheltuiesc banii, si obligatia oamenilor de stiinta de a arata pe ce s-au cheltuit banii;

    Prin urmare este evident necesar ca perceptia publicului in ceea ce priveste stiinta sa fie cea corecta… si asta presupune un minim de educatie stiintifica;
    Dar cum sa se ajunga la asta daca, dincolo de ce se face in scoala, pe postul public TVR se fac dezbateri „sanatoase” legat de Creationismul „stiintific” si evolutionismul lui Darwin (fiind vorba evident de dezinformare)? Sau preoti la TV care afirma fara a fi contrazisi de nimeni ca „soarele chiar se invarte in jurul pamantului”?
    Sau, cum a fost cazul fostului Patriarh al Romaniei mentionand ca se pune prea mult accent pe stiintele „ateiste” (stiintele naturii nu pot fi numite ateiste doar pe motivul ca ignora existenta divintitatii, tot asa cum e lipsit de sens sa afirmi ca legile gravitatiiei ale lui newton sunt „amorale” numai pentru ca ignora probleme de morala… si regulile fotbalui sunt ateiste, nu-i asa, dar tocmai ca nimeni nu afirma asta; si atunci ce sens are sa afirmi ca stiintele naturii sunt ateiste, decat pentru a atasa o eticheta cu conotatie negativa stiintelor; asta inseamna atitudinea unei autoritati religioase care face afirmatii de presupus a fi nechestionabile; la fel si cu principiile morale religioase: nu sunt chestionate! Si ca sa inteleg numai atata lucru, afirm ca nu trebuie sa fiu doctor in fizica, biologie evolutionista etc. )

    „asta nu trebuie insa sa opreasca omul de stiinta, daca este unul cu principii umaniste solide, sa faca efortul sa ajunga si el la cati mai multi”

    Cred ca aici este iar un principiu pe care l-am omis din neatentie de multe ori, referitor la relatia religie-stiinta -morala.

    Daca stiinta nu are mijloacele de a aborda cu metodele ei anumite probleme (e.g. de morala, de „inima” ), nu inseamna ca prin „default” acele probleme raman de competenta religiei; Drepturile omului de pilda n-au fost elaborate nici din legile lui newton, dar nici din premize religioase. La fel discutiile despre morala. In rest, societatile din Vestul Europei desi laice, au si ele acelsi clopot gauss in ce priveste distributia de IQ. Si evident oamenii de aici nu sunt de alta specie: e o problema de cultura, educatie, … de meme(🙂 )… o constiinta colectiva care, intocmai ca si in Romania, nu este suma liniara a constiintelor individuale! Si nici ei nu debordeaza de cine stie ce educatie stiintifica; poate ca ei sunt doar… mai „sceptici” decat romanii.

    In rest, relatia religie-morala… imi este teama ca un analog bun de folosit, macar ca avertisment: medicina medievala–doctorii, chiar daca nu intelegeau corect boala pacientului, faceau totusi prescriptii de tratamente, fara sa fi inteles vreodata ca era mai bine ca de fapt sa nu fi facut nimic;
    La fel si in cazul discutiei noastre: ca sa fie mai morali, oamenii trebuie sa fie educati religios, in loc sa fie lasati liber sa-si asume propriile principii.

    Tocmai ca nu sunt adeptul nici unei fel de prescriptie: comunisii au avut lista lor de prescriptii; iar democratiile de astazi din vest, nici ele nu corespund intocmai prescriptiilor iluministe din sec XVii, si e mai bine asa.

    Daca nu abuzez de rbdarea dvs, inchei cu o remarca, care desi aparent nu e la subiect, tine totusi de cultura dezbaterii:
    Faptul ca Europa de vest este seculara, nu inseamna ca este anti crestina, cum afirma Patapievici. Dar de ce nu-l contrazice/dezbate nimeni? Constitutiile din vest nu fac referire la premize crestine, tot asa cum, desi sunt democratii, nu fac referire la democratia si Republica lui Platon; dar asta nu inseamna ca este cu ceva anti filozofiei grecesti; din acelasi motiv nu este nici anti-crestina.

  24. 30 Septembrie 2010 la 11:00 pm

    Din pacate,semnalul de alarma tras cu buna intentie de dv.,d-le profesor,din dorinta de reformare a invatamantului romanesc,a fost preluat de cercurile antiromanesti din strainatate si interpretat ca o confirmare a faptului ca poporul nostru este un popor de imbecili.

    Iata un exemplu despre ce poate scoate o publicatie electronica antiromaneasca transnistreana,din folosirea articolului dv.:

    ”Rominia este o ţară de proşti! Ultimul loc din Europa la capitolul inteligenţă.
    23 septembrie 2010

    Romanii se pricep la orice, dar totusi nu stiu mai nimic. Tot mai multe studii internationale scot la iveala faptul ca cetatenii romani nu au cunostinte prea vaste in unele domenii. Mai nou, romanii stau prost si la capitolul inteligenta.

    Studiul care îi plasează pe romini pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de oameni cu performanţe ridicate la testele de inteligenţă a fost realizat recent, iar rezultatele comparative au fost prezentate de conf. univ. dr. Anca Dobrean în cadrul unui simpozion în Viena, după cum anunţă şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie UBB, Cluj, Daniel David.”,dupa care,politrucii respectivi reproduc extrase din acest articol ,incercand sa induca in continuare ideea ca romanii sunt condamnati sa fie idiotii Continentului European.

    • 1 Octombrie 2010 la 9:08 am

      Un rezultat, care oricum a fost discutat si prezentat intr-un simpozion, nu ai cum sa-l acoperi. Este drept, el va fi interpretat diferit, dar interpretarea da masura inteligentei si caracterului celor care o fac…In numele normalitatii, daca tot s-a discutat la un simpozion stiintific, nu era normal sa nu discutam si noi asta public, deoarece doar asa putem incerca sa schimbam ceva. Asa cum am spus, avem un potential foarte mare, dar sistemul educational trebuie gandit astfel incat sa-l ajute sa se exprime in output.

  25. Paul
    17 Ianuarie 2011 la 3:03 am

    Am vazut clasamentul Raven pe tari, am vazut pe ce loc este Irlanda, pe ce loc este Republica Moldova, pe ce loc este Bulgaria, pe ce loc este Romania.
    In concluzie, NU CRED ca rezultatele acestui test reflecta realitatea. Clasamentul este fooooooarte discutabil.

  26. 1 Februarie 2011 la 11:42 pm

    Stimate domnule profesor,
    Ma pasioneaza si pe mine problema educatiei tinerilor romani, si ma ocup de ea – dupa puteri. V-as ruga sa ma ajutati cu un comentariu asupra ideii de educatie a caracterului, in invatamantul preuniversitar, cu ajutorul educatiei fizice – vezi http://derlogea.ro/2-educarea-caracterului/2-7-propunere-de-modernizare.
    Va multumesc,
    Serban Derlogea

  27. 31 Iulie 2012 la 9:08 pm

    tin sa corectez, macar dpdv geografic: in Europa mai exista si tari cum sunt Azerbaidjan, Armenia, Kosovo, Georgia – Romania sta chiar mai prost decat acestea, sau nu au fost luate in considerare?

    • Dan Horea
      4 Iunie 2015 la 11:54 pm

      glumiti, sper! tarile astea sunt in Europa la fel cum e islamul religia pacii :))

  28. Violeta
    5 Mai 2013 la 8:14 pm

    Salut Daniel, îți dau dreptate. Ar trebui aplicată legea Miclea. Dezvoltarea creativității, posibilitatea tuturor de a studia, plata după performanță a profesorilor, scoaterea manualelor ( copiii trebuie învățați sa caute informații, nu sa memoreze un manual), sunt câteva din cele ce trebuiesc schimbate.Sunt plecată din țară, aici unde sunt am găsit un sistem centrat pe copil și aptitudinile pe care le are, nu pe câți bani vom scoate anul acesta pe manuale, pe orele private….și așa mai departe. Atâta timp cât in țara noastră valoarea o are maneaua și nu adevărata cultură nu se va schimba nimic, cât vom alerga după ambalaj nu după conținut nu se va schimba nimic. Îți doresc numai bine.

  29. 18 Mai 2013 la 6:31 pm

    Interesant blog. M-a atras atentia articolul dar si dezbaterea in comentarii. Nu sunt sigur daca romani sunt in ultimul clasament al inteligentei, cu totul ca argumentele sunt solide. Pot sa spun ca asemena argumente gasiti si la alte popoare, mai ales la cei din Balcan. Cred ca la primul loc as pune pe sarbii, apoi grecii, macedonieni, albanezi si bulgarii. Am impresia ca prostia este ca o infectie care se raspandeste si peste granite. Daca este si injectabila as da vina la marile puteri, care au jucat si distrat bine, luand peste picior o multime de popoare. Asta este o alta tema de fapt.

  30. Ion Juvina
    24 Septembrie 2013 la 10:30 pm

    Daniel, mi-a placut textul. As adauga doar ca factorii genetici ar putea juca un rol destul de insemnat. Sa nu uitam ca o parte din inteligenta romaneasca a fost ucisa (la propriu) in inchisorile comuniste si o alta buna parte a plecat din tara dupa 1990. Suna cam trist, dar sunt si motive de optimism in genetica inteligentei. Inteligenta se simte bine cand are probleme (ca sa parafrazez titlul tau). Asta o tine in forma. Un mediu plin de probleme exercita presiuni selective care (in timp) creste frecventa genelor inteligentei (nu neaparat inteligenta de tip Raven ci inteligenta care este necesara in mediul respectiv).

    • 2 Octombrie 2013 la 11:10 pm

      Stiu ce spui Ion, dar acest lucru trebuie discutat serios in alt context (mai intre profesionisti). Altfel, stii si tu ca apar usor interpretari eronate si exagerari. Pe unde esti acum? Tot la Carnegie-Mellon?

  31. Dan Horea
    4 Iunie 2015 la 11:52 pm

    acum 3 ani, un taximetrist care locuia de 8 ani in Spania si statea in Romania 2 luni pe an (din care una facea taximetrie) mi-a spus un lucru care intai m-a revoltat, apoi m-a pus pe ganduri: ca romanii sunt PROSTI! da, ca nu-i ajuta capul pe prea multi dintre ei! omul observa comportamentul pe strada si in trafic al romanilor si era uluit de numarul urias de indivizi care incalcau grosolan cele mai elementare reguli de prudenta, punand in pericol sanatatea si chiar viata lor si a altora; concluzia lui, dupa compararea cu situatia din Barcelona, a fost ca pe romani pur si simplu nu-i ajuta inteligenta cat sa priceapa ca risca

  32. 10 Iulie 2016 la 10:10 am

    evolutia catre complexitate si precizie a limbii romane este posibil sa fie o consecinta a faptului ca romanii nu se inteleg ? e posibil ca simtul comun sa fie atat de distorsionat din cauza lipsei de inteligenta incat in mod natural sistemul de comunicare a evoluat catre o acuratete mai mare astfel incat sa compenseze deficitul de intelegere interumana !?

    • 10 Iulie 2016 la 11:04 am

      Sunt presupuneri interesante, dar la care eu acum nu am un raspuns.

  33. 25 Iulie 2016 la 12:23 pm

    Autorul poate avea dreptate, dar nu în ceea ce priveşte inteligenţa românilor. Citind cu atenţie acest articol mi-a atras atenţia: “Rămânea speranţa că dacă s-ar face educaţie în mod adecvat, inteligenţa acestui neam ne-ar scoate din calitatea de „analfabeţi ştiinţifici”.ŞI ACEST LICĂR DE SPERANŢĂ S-A PRĂBUŞIT RECENT CÂND COLEGA MEA, CONF. UNIV. DR. ANCA DOBREAN…” (sublinierile îmi aparţin).
    E foarte dificil când un autor nu prezintă sursa informaţiilor pe care se bazează când face o afirmaţie. Dar putem reconstitui câte ceva. Chiar dacă articolul a fost scris iniţial în 2010, autorul “Observând că după 5 ani redevine un articol de interes, am făcut câteva actualizări, în baza informaţiilor ştiinţifice care au apărut între timp”. Dar cercetările la care se referă nu erau de mult o noutate.
    Cei interesaţi pot găsi un studiu similar, al aceleiaşi cercetătoare, din 2005: Dobrean, A., Raven, J., Comsa, M., Rusu, C., & Balazsi, R. (2005, October 10). Romanian Standardization Of Raven’s Standard Progressive Matrices Plus. WebPsychEmpiricist. Retrieved October 10, 2005, from http://wpe.info/vault/dobrean05/dobrean05.pdf.
    Iar doamna Anca Dobrean are lucrări similare şi mai vechi. Ţinând cont de numărul mare de articole scrise împreună cu autorul, precum și de faptul ca sunt colegi la aceiași catedră, e greu de crezut că acesta a aflat “recent” ceva.
    Ce a aflat autorul?. El ne explică: “Pentru detalii, nuanţe şi pentru a se evita înţelegeri semidocte ale acestui articol vezi AICI.” Acest aici este “Figure 7 Standard Progressive Matrices Plus” a lucrării “Slovenian and Romanian Norms for the Raven Progressive Matrices in a Cross-Cultural Context” July 14, 2011 cu autori Dusica Boben, Anca Dobrean, and Jean & John Raven, care poate fi găsit la http://eyeonsociety.co.uk/resources/slovenia_and_romania_2010_wpe.pdf
    Pentru a nu fi acuzat că am distorsionat informaţia primară, cum consider că pe bună dreptate poate fi acuzat distinsul profesor universitar Daniel David, dau citatele din sursa primară pe care le consider semnificative:
    “In addition to being standardized in Romania, the SPM Plus has also been, to some extent, standardized in the school district of Fort Bend, Texas, USA, and in Germany, Poland, and Hungary (see 2004 update of Raven 2000/2004 for further details). Table 4 presents a selection of the results. It will be seen that the Romanian norms, on the whole, lag behind those for the other countries. HOWEVER, BEFORE CONCLUDING THAT THE OBSERVED DIFFERENCES REFLECT GENUINE DIFFERENCES IN EDUCTIVE ABILITY BETWEEN COUNTRIES IT IS NECESSARY TO CONSIDER THE WAY IN WHICH THE SAMPLES FOR THE DIFFERENT COUNTRIES WERE DRAWN. In the USA the sample (Raven et al., 2000, updated 2004) was drawn from Fort Bend school district, Texas. This has a socio-economic level well above that typical of the US as a whole. The German adult sample (Raven et al., 2000, updated 2004) consisted mainly of voluntary participants and did not reflect the structure of the entire German population. The sample from Poland (Jaworowska & Szustrowa, 1993; Jaworowska & Szustrowa, 2000) was, so far as can be judged, representative, but it was based on a quota sample and it is well known that this procedure is subject to error because of its dependence on the discretion interviewers have in their selection of respondents who satisfy the specific socio-economic criteria that they are assigned. GIVEN THOSE FACTS, WE CANNOT SAY WHETHER THE DIFFERENCES IN PERFORMANCE BETWEEN COUNTRIES ARISE FROM BASIC DIFFERENCES IN LEVELS OF EDUCTIVE ABILITY, FROM DIFFERENCES IN THE SAMPLING PROCEDURES USED, OR FROM OTHER REASONS. What is perhaps most revealing, however, is the comparison between the Romanian and the Hungarian results around the age of 18 presented in Table 5. In Hungary, by law, the entire age cohort who, in a particular year, becomes liable to perform military service must submit to psychological testing unless specifically granted exemption. The 1998 entry cohort all took the SPM Plus. As can be seen from Table 5, THE NORMS FOR THE ROMANIAN AND HUNGARIAN SAMPLES FOR THIS AGE GROUP ARE SIMILAR.”
    “It would seem that the more able of the younger Slovenian children do better than the more able Dumfries (UK) schoolchildren. But the norms are similar after the age of nine. Notice that it would be meaningless to make comparisons of higher percentiles (and therefore “means”) above the age eight because of obvious ceiling effect. AGAIN, THESE DATA PROVIDE NO INSIGHT INTO WHAT MIGHT HAVE CAUSED THE DIFFERENCE… BUT IT MAY BE SUGGESTED THAT IT MIGHT HAVE SOMETHING TO DO WITH THE TESTING ARRANGEMENTS.”
    Sigur, nu pot să mă compar din punct de vedere academic cu distinsul autor, profesor universitar şi şef de catedră la doar 34 de ani, cu primul postdoctoral la Mount Sinai School of Medicine din New-York, mentorat direct de cel mai influent psiholog/psihoterapeut din lume, Aaron T. Beck.
    Dar cred că studiul pe care îşi bazează opinia că “Inteligenţa românilor are probleme!” spune cu totul altceva.

  1. 20 Septembrie 2010 la 1:17 pm
  2. 20 Septembrie 2010 la 5:29 pm
  3. 22 Septembrie 2010 la 1:11 am
  4. 22 Septembrie 2010 la 6:35 am
  5. 24 Septembrie 2010 la 6:21 am
  6. 4 Noiembrie 2010 la 12:52 am
  7. 14 Martie 2012 la 8:47 pm
  8. 3 Mai 2013 la 7:48 am
  9. 5 Mai 2013 la 2:10 am
  10. 19 Mai 2013 la 2:48 pm
  11. 29 Iunie 2013 la 8:14 pm
  12. 28 Mai 2015 la 4:49 pm
  13. 31 Mai 2015 la 12:30 pm
  14. 17 Iunie 2015 la 12:18 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: